AFECTIUNILE PERICARDULUI

AFECTIUNILE PERICARDULUI

Revarsatul pericardic

Existenta in sacul pericardic a unei cantitati de lichid ce depaseste 300-500 ml este evidentiata radiologic. Natura lichidului poate fi variata: exudativa, transudativa, hemoragica. Repartitia lichidului in sacul pericardic nu este uniforma, el este mai abundent in jumatatea stanga, mai ales la varful inimii si supradiafragmatic si in cantitate mai mica in jumatatea dreapta si spre peretele anterior. Aspectul opacitatii cardiace este variabil cu cantitatea de lichid. Umbra cardiaca este marita bilateral, mai ales spre stanga, avand un aspect triunghiular. Pedicolul vascular este ingust, avand forma de trapez. Cele doua margini ale opacitatii cardiace se indeparteaza, descriind arcuri mari convexe spre diafragm. Limitele dintre arcurile marginilor cordului sunt sterse. Raportul cardio-toracic e inversat. Uneori, in interiorul acestei mase opace se distinge o opacitate mai intensa, care reprezinta opacitatea cordului, realizandu-se in felul acesta un contur dublu. In pozitia oblica, spatiile retrocardiac si presternal sunt pensate. In pozitia orizontala imaginea cordului se modifica. Acesta tinde sa devina sferic prin deplasarea proximala a lichidului.

   

Fig. 143 Configuratia pericarditica

   

Fig. 144 Cord in carafa-pericardita

La examenul radioscopic, in cazul revarsatelor lichidiene mari, pulsatiile sunt absente.

Diagnosticul diferential se face cu cordul bovin, leziunile mitrale, tricuspidiene si unele afectiuni congenitale.

Revarsatele lichidiene se pot resorbi complet cu restitutio ad integrum, se pot inchista partial sau se pot instala simfizele pericardice.

Revarsatele pericardice inchistate apar ca opacitati de intensitate costala, ovalare facand corp comun cu opacitatea cardiaca, situate de obicei pe conturul drept al cordului. Ele se alungesc in inspiratie profunda. Trebuie diferentiate de anevrismele vaselor mari, de pleurezie inchistata, chistele pleuropericardice, diverticol pericardic.

Simfiza pericardica se poate prezenta sub doua aspecte:

concretio cordis

acretio cordis.

Concretio cordis - reprezinta simfiza foitelor pericardice intre ele cu ingrosarea lor.

Acretio cordis - reprezinta simfiza foitelor pericardice parietale cu pleura mediastinala si fascia endotoracica.

In concretio cordis este impiedicata destinderea diastolica a inimii cu insuficienta circulatorie. In acretio cordis sufera contractia, producandu-se o dilatare a cordului.

Fig. 145 Calcificari pericarditice

Examenul radiologic evidentiaza un cord de marime normala sau discret marit cu contururile neregulate in acretio cordis si cu imobilitatea inimii la modificarile de pozitie, tractiunea sternului si ridicarea hemidiafragmului stang in sistola ventriculara. In concretio cordis se observa absenta pulsatiilor cardiace, avand insa mobilitatea pastrata dar forma invariabila cu pozitia.

Se pot produce depozite calcare care inconjoara complet inima - realizand aspectul de cord in cuirasa (panzerherz)-fig. 145 sau sub forma de opacitati liniare localizate in zonele mai putin mobile ale cordului.

Pneumopericardul -fig.146- reprezinta prezenta de aer in cavitatea pericardica. Atunci cand este asociata cu lichid, realizeaza hidro -pneumopericardul. El poate sa apara in urmatoarele imprejurari: dupa punctii pericardice, traumatisme, interventii chirurgicale pe torace, fistule sau in pericardita cu germeni gazogeni.

   

Fig.146 Hidropneumopericard

Radiologic, in ortostatism, apare aspectul unui triunghi transparent de ambele parti ale opacitatii cardiace, delimitata lateral de foitele pericardului ingrosate, iar inferior de lichid.

Chistele pericardice

Sunt intalnite rar in practica medicala si sunt, de obicei, congenitale. Apar ca niste opacitati pe conturul drept al inimii.

Tumorile pericardului se intalnesc foarte rar. Ele pot fi benigne sau maligne. Cele maligne se insotesc frecvent de revarsate pericardice sanguine.

Plagile inimii

Se descopera radiologic prin aparitia unei hemopericardite cu aspectul de tamponada cardiaca (inima inghetata).

Corpii straini intracardiaci pot fi localizati:

intramural

intracavitar