Aspecte medicale si psihologice specifice infractiunilor ce vizeaza traficul si consumul de droguri

Aspecte medicale si psihologice specifice infractiunilor ce vizeaza traficul si consumul de droguri

"Flagelul drogurilor este unul din fenomenele cele mai complexe, mai profunde si mai tragice ale lumii contemporane"[1].

Intr-un cadru legal, drogurile, sunt utilizate ca medicamente cu actiune asupra sistemului nervos, unele fiind inca prescrise cu succes impotriva durerii si in unele boli mintale. De exemplu, morfina este inca medicamentul cel mai eficace impotriva durerilor puternice.

Intr-adevar, drogurile sunt in primul rand medicamente, dar daca subiectul nu este bolnav, daca sunt utilizate in doza puternica sau daca sunt amestecate cu alte medicamente sau cu alcool, aceste produse schimba comportamentul obisnuit al omului. Astfel toxicomanii care isi injecteaza sau inhaleaza morfina, spre exemplu, cauta o senzatie de placere puternica de scurta durata, care va fi urmata de o lunga perioada de liniste si uneori somn.

Efectele scontate ale drogurilor sunt de trei feluri:

excitatie psihologica, veselie, sentimentul de tensiune psihica si uneori reactii violente. Ele accelereaza activitatea sistemului nervos central (SNC). Din aceasta categorie de droguri stimulente fac parte: cocaina, amfetaminele, crack-ul s.a.

calm psihologic, relaxare psihica sau somnolenta. Drogurile incetinesc activitatae SNC. Din aceasta categorie de droguri, numite sedative sau depresoare, fac parte: opiul si derivatii sai (morfina si heroina), barbituricele, tranchilizantele, hipnoticele s.a.

modificarea perceptiei, senzatii auditive, vizuale si olfactive. Aceste droguri perturba activitatea SNC, din acest motiv numindu-se halucinogene sau delirogene (atunci cand tulbura ratiunea, pornindu-se de la senzatiile proprii). De exemplu: LSD, cannabis, mescalina s.a.

Cele mai importante efecte nocive ale drogurilor sunt:

Dependenta;

Efectele toxice asupra organismului.

La aceste aspecte se ajunge de cele mai multe ori datorita abuzului de droguri, expresie ce desemneaza "auto-administrarea repetata de droguri in scopuri nemedicale"[2].

"Dependenta sau toxicomania este o stare de intoxicatie cronica, caracterizata prin necesitatea constrangatoare de folosire a unor substante medicamentoase sau toxice"[3].

Se poate spune ca "toxicomaniile sunt sinucideri lente, fara intentie sau accidente prin supradoza".[4]

Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste toxicomania ca fiind "pierderea libertatii de a se abtine de la toxic"[5]. Ea se caracterizeaza prin patru stari definitorii:

dependenta psihica - necesitatea de ordin psihologic de a folosi un anumit drog;

toleranta - diminuarea progresiva a efectului la repetarea administrarii rezultand necesitatea cresterii dozei pentru a se obtine efectul scontat;

dependenta fizica - consta in necesitatea de a continua folosirea substantei respective pentru a evita tulburarile, uneori grave, ce apar la intreruperea administrarii si sunt cunoscute sub denumirea de "sindrom de abstinenta" sau "sevraj";

psihotoxicitatea - se manifesta prin tulburari de comportament, uneori cu caracter psihotic. Acestea apar in conditiile folosirii indelungate si abuzive de doze mari de produse stupefiante (cocaina, amfetamine, s.a.)

Astfel, dependenta psihica sau fizica fata de anumite droguri, cu care se confrunta orice toxicoman, este o forma de consum voluntar, abuziv, periodic sau cronic a substantelor dependogene, fara a avea la baza o motivatie medicala.

Dependenta psihica, considerata mai periculoasa decat cea fizica, este definita ca o stare psihica, particulara, manifestata prin dorinta imperioasa si irezistibila a subiectului de a continua utilizarea drogului si de a inlatura disconfortul psihic. Dependenta psihica se manifesta printr-o nevoie irezistibila de a folosi acel mijloc, care este drogul, pentru a influensa, a schimba sau a controla dispozitia sufleteasca, sentimentele sau chiar constiinta de sine. Ea poate fi insotita sau nu de dependenta fizica si toleranta.

Dependenta fizica sau adictia, este tot rezultatul administrarii indelungate a unui drog, manifestandu-se, de indata, la reducerea dozelor sau intreruperea completa a administrarii drogului, situatii ce vor genera o serie de manifestari fizice, care imbraca aspectul sindromului specific toxicomanilor, sevrajul. Acesta, in ceea ce priveste anumite droguri, este nespus de greu de suportat de organism.

Modul de manifestare al dependentei fizice, respectiv al sindromului de sevraj, difera in functie de drog, atat in ceea ce priveste natura simptomelor, cat si intensitatea acestora. Astfel ca este mai accentuata la opiacee sau la barbiturice, dar mai moderata, putand chiar sa lipseasca la formele de dependenta create de celelalte droguri.

Riscul instalarii farmacodependentei la un individ rezulta intotdeauna din actiunea conjugata a trei factori, asa cum precizeaza Organizatia Mondiala a Sanatatii, inca din 1973[6]:

particularitatile personale ale subiectului;

natura mediului social-cultural general si imediat;

proprietatile farmacologice ale substantei in cauza in corelatie cu cantitatea consumata, frecventa utilizarii si modul de utilizare (ingerare, inhalare, injectare subcutanata sau intravenoasa).

S-a constatat, de asemenea, existenta unei dependente naturale care nu a fost dobandita in mod voit (ori accidental) pe parcursul vietii individului. Aceasta dependenta survine odata cu nasterea individului, in cazul in care mama sa este toxicomana. Ei sunt dependenti, chiar inainte de a se naste, riscand sa decedeze sau sa prezinte grave malformatii, intrucat mama a consumat droguri pe durata sarcinii.

Un alt tip de dependenta cu care se confrunta toxicomanul este dependenta incrucisata ce se manifesta atunci cand doua sau mai multe droguri utilizeaza acelasi sistem enzimatic si corpul nu poate face distinctie intre ele. Ea reprezinta capacitatea unui anumit drog de a putea preveni aparitia sevrajului. Acest tip de dependenta poate fi parttiala sau completa. O asemenea calitate deosebita o are metadona ce are spectrul cel mai larg de actiune ca suplinitor.

In general, consumatorii de droguri prezinta un anumit tip de dependenta: dependenta de tip morfinic, dependenta de tip cannabis, dependenta de tip cocainic, dependenta de tip anfetaminic s.a. (exceptie face cazul politoxicomaniei).

Politoxicomania ca fenomen se manifesta in trei modrui:[7]

toxicomanul trece de la un drog la altul atunci cand drogul utilizat cu predilectie este greu de procurat sau din alte motive;

in alte cazuri, consumatorii iau mai multe droguri simultan pentru a obtine satisfactii depline sau pentru a inlatura efectele neplacute ale unei substante (se asociaza frecvent cocaina cu heroina, amfetamina si metamfetamina cu barbituricele, etc);

trecerea succesiva de la droguri mai slabe la droguri mai puternice (de cele mai multe ori se ajunge la heroina).

O alta problema cu care se confrunta consumatorul de droguri este aceea a efectelor nocive pe care aceste substante le au asupra organismului. Stupefiantele au efecte toxice asupra sistemului nervos, inimii, plamanilor, rinichilor, dintre care unele pot fi din cele mai grave (intoxicatia cu alcool, coma etilica sau supradoza cu heroina). Aceste efecte sunt deseori ireversibile.

Consecintele nefaste ale drogurilor sunt multiple si modul in care produc moartea, pare a fi de cele mai multe ori natural: stop cardiac, stop respirator, s.a.

Un alt pericol cu care se confrunta toxicomanul este acela al infectiilor. "Este acum n mod cert stabilit faptul ca intre abuzul de droguri si asa-numitele epidemii de seringa exista o legatura de tipul cauza-efect"[8].

Toxicomanii ce isi administreaza drogul prin injectare se expun la contaminarea cu numeroase maladii (hepatita B), intoxicatii cu substante folosite pentru diluarea heroinei, ori risca sa contacteze Sindromul imunodeficientei dobandit (HIV). S-a constatat ca la 100 de victime SIDA, 10-15 persoane au fost s-au sunt toxicomane. Intr-un studiu realizat in 1994, s-a constatat ca 41% din cazurile SIDA inregistrate in statele Uniunii Europene sunt legate de toxicomanie.[9]

Un alt efecta al consumului de droguri este diminuarea fertilitatii, ceea ce duce la o imbatranire prematura a populatiei. Totodata consumul de droguri in timpul graviditatii provoaca asupra fetusului, mutatii genetice, grave depresiuni respiratorii, coma sau chiar moarte.

O problema cu care se confrunta intreaga societate si nu doar toxicomanul este numarul foarte mare al sinuciderilor ce sunt determinate de acest flagel.

"In ceea ce priveste mortalitatea, aceasta are dimensiuni mult mai mari in cazul toxicomanilor, fie ca urmare a supradozelor sau a efectelor nefaste ale acestor substante in timp, fie ca urmare a imbolnavirii cu SIDA cauzata de folosirea unor ace de seringa infestate".[10]

Acest fenomen este deosebit de ingrijorator si in perspectiva anilor viitori, necunoscandu-i-se adevaratele dimensiuni datorita faptului ca nu exista o statistica clara si precisa a numarului celor decedati din cauza drogurilor.