Contributia la studiul farmacognostic al ceaiului digestie usoara

CONTRIBUTIA LA STUDIUL FARMACOGNOSTIC AL CEAIULUI DIGESTIE USOARA

CAPITOLUL 1. Date generale privind ceaiul Digestie Usoara

1.1.          Compozitia ceaiului, actiunile, utilizarile si modul de preparare conform producatorului

Conform producatorului ceaiului DIGESTIE USOARA contine fructe de fenicul (Feoniculi fructus), fructe de anason (Anisi fructus), busuioc (Basilici herba ), fructe de rozmarin (Rosmarini folium), radacina de lemn dulce (Liquiritiae radix), menta (Menthae herba), frunze de senna (Sennae folium), radacina de cicoare (Cichorii radix).

Ceaiul reuneste plante folosite traditional, asociate si dozate optim de specialisti intr-o reteta originala, care sustine buna functionare a aparatului digestiv si ajuta la eliminarea disconfortului gastrointestinal.

Preparare : peste un plic se toarna 200 mlapaa clocotita si se lasa 10 -15 minute.

Intrebuintare: adulti 2 – 3 cani pe zi, dupa mesele principale.

Atentionari: nu se recomanda in sarcina si alaptare.

1.2.          Descrierea produselor componente ale ceaiului

Feoniculi fructus

Conform FR X, produsul Foeniculi fructus reprezinta fructele mature, uscate dupa recoltare de la specia Foeniculum vulgare Mill., fenicul, anason dulce, molura ( Fam. Apiaceae)

In FE 6 sunt listate 2 monografii:

Foeniculi dulcis fructus – povine de la specia Foeniculum vulgare Miller ssp. Vulgare var. dulce (Miller ) Thellungs contine minim 20 ml ulei volatil/kg produs vegetal si minim 80% anetol in uleiul volatil (dozare prin metoda gaz-cromatografica).

Foeniculi amari fructus - provine de la specia Foeniculum vulgare Miller ssp. Vulgare var. vulgare (Miller) Thellung; contine minim 40ml ulei volatil/kg produs vegetal, minim 60% anetol si minim 15% fencona in ulei volatil (dozare prin metoda gaz-cromatografica).

Obtinere : planta se secera manual sau mecanizat, cand aproximativ 75% din fructe sunt coapte; se depoziteaza pana la completa maturizare, apoi se treiera.

Anisi vulgaris fructus

Reprezinta fructele mature, uscate dupa recoltaree de la specia Pimpinella anisum L., anason, badean, chimion de gradina (fam. Apiaceae), contin cel putin 2% ulei volatil.

Obtinere : planta se secera manual sau mecanizat, cand aproximativ 75% din fructe sunt coapte; se depoziteaza pana la conpleta maturizare, apoi se treiera.

Basilici herba

Reprezinta partea aeriana inflorita, uscati dupa recoltare de la specia Ocimun basilicum L., busuioc (fam. Lamiaceae).

Obtinere : se recolteaza somitatile florale, prin cosire, de doua ori pe an; se usuca in buchete.

Rosmarini folium

Reprezinta frunzele uscate dupa recoltarea de la specia Rosmarinus officinalis L., rosmarin (Fam. Lamiaceae); contine cel putin 12mL ulei volatil/kg produs vegetal si cel putin 3% derivati hidroxicinamici totali, exprimati in acid rosmarinic.

Obtinere: frunzele se recolteaza inainte de deschiderea completa a florilor, se usuca la maxim 35˚C. In scopul obtinerii uleiului volatil, se recolteaza somitatile florale cand florile florile sunt incomplet deschise.

Liquiritiae radix

Conform FR X produsul vegetal este constituit din radacina, rizomul si stolonii, decorticati sau nu, provenite de la specia Glycyrrihiza glabra L. var glabra si var. gladulifera Regel et Hender, lemn dulce (Fam. Fabaceae) si are un continut de acid gliceretic de cel putin 5% si de substante solubile de cel putin 20% (produs decorticat), respectiv 25% (produsul nedecorticat).

Conform FE 6 produsul poate proveni de la speciile Glycyrrihiza glabra L. si / sau G. inflata Bat. si / sau G. uralensis Fisch. ; contine cel putin 4% acid gliciretic (dozare prin metoda cromatografica HPLC).

Obtinere: se recolteaza radacina si stolonii, toamna, de preferat de la exemplare in varsta de peste 4 ani, coletul cu muguri si o parte de radacina se taie si se replanteaza; restul radacinii se lasa sa se ofilesca timp de cateva zile, apoi se scutura de pamant si se spala.

Observatie: produsul se supune unei usoare fermentatii (gramezi de produs vegetal acoperite cu paie sau stuf), la temperatura ambianta, timp de 15zile; se decortica (pentru indepartarea gustului amar-astringent al scoartei).

Menthae herba

Reprezinta frunzele uscate dupa recoltare de la specia Menta piperita L., izma buna, izma de gradina, menta (Lamiaceae). Conform FR X, produsul trebuie sa contina cel putin 1,0% ulei volatil. In FE 6 este prevazut un continut de minim 12mL ulei volatil/kg pentru produsul intregsi minim 9mL ulei volatil /kg pentru produsul maruntit.

Obtinere: frunzele se recolteaza in timpul infloririi, in luna iunie-august, uscarea se realizeaza la o temperatura care sa nu depaseasca 37˚C; se poate recolta si intreaga herba urmand ca frunzele sa se separe dupa uscare.

Sennae folium

Reprezinta foliolele uscate dupa recoltare de la speciile Cassia angustifolia Vahl. (cunoscuta ca Senna de tinnevelly), C. acustifolia Delile, sin. C senna L. (cunoscuta ca Senna de Alexandria), sau hibrizi ale acestora, siminichie (Fabaceae); contine cel putin 2,5% glucozide hidroxiantrantracenice, exprimate in senozida B (dozare prin metoda spectrofotometrica, bazata pe reactia cu acetatul de magneziu).

Obtinere: frunzele se recolteaza inainte de maturizarea fructelor, foliolele se detaseaza de pe rahis.

Cichorii radix

Reprezinta radacina uscate dupa recoltarea de la specia Cichorium inthybus L., cicoare (Fam. Asteraceae).

Obtinere: radacinile se recolteaza toamna, prelucrarea ulterioara se face conform metodologiei generale. (carti de farmacologie)

1.3.          Compozitia chimica a produselor componente ale ceaiului

Cele 8 produse vegetale pe care le contine ceaiul Digestie usoara fac parte din clasa antracenozide (Sennae folium), saponozide triterpenice (Liquiritiae radix) alcooli monoterpenici liberi si esterificati (Menthae folium), cetone monoterpenice (Rosmarini folium), fenol-metil-eteri (Anisi vulgaris fructus, Foeniculi fructus si Basilici herba) si ultima clasa fiind cea de principii amare din care face parte Cichorii radix.

Compozitie chimica Menthae folium : produsul vegetal contine ulei volatil in concentratie mai mare in frunzele uscate (1-3%), acizi polifenolcarboxilici (acid cafeic si clorogenic), tanin in catitate mare (3,5-4,5%), triterpene, carotenoide, un principiu amar, derivati flavonici (glucozide ale luteolului si apigenolului), saruri minerale, enzime.

Acidul cafeic si clorogenic se gasesc si in alte produse vegetale din compozitia acestui ceai. Ii regasim, de asemenea si in fructele de anason si fenicul, precum si in frunzele de rosmarin si in busuioc.

Cele mai reprezentative triterpene sunt acidul oleanoic (saponozide triterpenice pentaciclice de tip β-amirinic) si acidul ursolic (saponozide triterpenice pentaciclice de tip α-amirinic).

acidul ursolic acidul oleanoic

Uleiul volatil este bogat in mentol liber (30-50%), compus insotit de piperitol, neomentol; cetone monoterpenice (mentona), esteri monoterpenici, hidrocarburi monoterpenice si sesquiterpenice, derivati cumarinici, oxizi monoterpenici.

In functie de conditiile pedoclimatice menta va secreta un ulei volatil bogat in mentol daca zilele sunt insotite de nopti racoroase, iar daca zilele sunt insotite de nopti cu clima temperata se va secreta un ulei volatil bogat in mentofuran.

Compozitie chimica Sennae folium: 2-6% senozide (senozidele A si B), 1% agliconi liberi, flavone, rezine, taninuri, saruri minerale.

Compozitie chimica Liquiritiae radix: produsul vegetal contine 2-12% saponozide triterpenice (aproximativ 22de compusi, dintre care 18 poseda functie acida), reprezentate de glicirizina, compus care prin hidroliza elibereaza doua molecule de acid glucuronic si acid gliciretic; gruparile carboxil libere ale acidului glucuronic sunt saturate cu ionii de potasiu si calciu.

glicirizina

Derivati flavonozidici, reprezentati de licviritina si licviritogenol;

licviritigenol

Calcone, reprezentate de izolicviritigenol si izolicviritina.

izolicviritina

Flavone prenilate (glabrol) si piranoflavone (hispaglabrina A);

glabrol

Cumarine, reprezentate de umbeliferona, herniarina, liqcumarina;

Poliholozide, fitosteroli, manitol, amindon, rezine, substante amare in tesuturile externe.

Compozitie chimica Rosmarini folium: produsul vegetal contine 1-2,5% ulei volatil, alaturi de care mai intalnim derivati polifenolcarboxilici (acid rozmarinic, acid cafeic, clorogenic), principia amare (carnasol, acid carnasolic, rosmanol), triterpene (acid ursolic, oleanoic, betulinol, α si β-amirenol), derivati flavonici (apigenol, luteol, diosmetina, diosmina, hispidulina).

                           carnasol betulinol

luteol

diosmina (wikip)

hispidulina (wikip)

Compozitie chimica Anisi Vulgaris fructus: ulei volatil bogal in anetol, 20% ulei gras (format din gliceride ale acizilor grasi superiori), flavone (derivati ai luteolului), cumarine (umbeliferona, scopoletol), furanocumarine (bergapten), acid cafeic si clorogenic, proteine, glucide simple, amidon, pectine.

umbeliferona scopoletol (wikip)

bergapten

Compozitie chimica Foeniculi fructus: produsul vegetal contine 2-8,5% ulei volatil bogat in fenol metil-eteri, pana la 20% ulei gras, constituit din gliceride ale acizilor grasi superiori, fitosteroli (β-sitosterol, stigmasterol, colesterol), derivati cumarinici (esculetol, umbeliferona), furanocumarine (xantotoxina, bergapten, imperatorina), acid cafeic si clorogenic, pectine, oze.

xantotoxina

β-sitosterol-wikip

Stigmasterol wiki

Colesterol - wikip

Compozitie chimica Basilici herba: ulei volatil, derivati flavonici, acid cafeic si clorogenic, mucilagii, tanin, steroli liberi, saponozide triterpenice.

Compozitie chimica Cichorii radix: principia amare (lactucopicrina, lactucina), 15-60% iunulina (cantitate de 60% in radacina matura recoltata toamna), acid cicoric.

1.4.          Actiunea farmacologica a materiilor prime vegetale

Sennae folium are actiune laxativ-purgativa in doza de 0,5-2g.

Studiile au aratat ca senozidele cauzeaza iritatii ale mucoasei intestinului gros. Acest lucru duce la o contractie puternica a muschilor si a miscarilor ulterioare a intestinului de aproximativ 10 ore dupa administrarea medicamentului. Senozidele A si B impiedica, de asemenea, absorbtia de lichid din intestinul gros si de a ajuta, prin urmare, sa ramana scaun moale.

Sennae folium nu ar trebui sa fie folosit mai mult de 10 zile, deoarece are tendinta de a face colon sa depinda de acest produs pentru buna functionare. In timp se deterioreza muschii intestinului gros. Consumul regulat de Sennae folium poate duce, de asemenea, si la diaree (wikip)

Radacina de lemn dulce are actiune antiinflamatoare de tip cortizonic si expectoranta, prin saponozide; demulcenta prin mucilagii; diuretica prin flavone si saponozide; antispastica prin cumarine si flavone; hepatoprotectoare prin glicirizina. Actiunea hepatoprotectoare este datorata capacitatii glicirizinei de a induce un effect citoprotector, prin ecranarea lipidelormembranare fata de RLO.

Menthae folium are actiune tonic stomahica (prin ulei volatil si principiu amar), coleretic-colagoga si antispastica (prin acid cafeic, clorogenic si uleiul volatil), antidiareica (prin tannin si ulei volatile), antiemetica ) prin mentolul din uleiul volatil, care determina o usoara anesteyiere a mucoasei gastrice), usor sedativa (esterii din uleiul volatil), antifungica,antivirala (activ pe virusul herpetic, prin uleiul volatil).

Rosmarini folium are actiune stimulenta asupra circulatiei cerebrale si microcirculatiei (prin acidul rozmarinic), hipocolesterolemianta si coleretica (prin acizii polifenolcarboxilici), diuretica (prin flavone si triterpene), antispastica (prin flavone), antioxidanta (prin acidul rozmarinic si derivatii flavonici).

Fructele de anason au actiune stomahica, carminativa,antispastica, galactagoga.

Fructele de fenicul au actiune carminativa, stomahica, galactagoga, usor diuretica, vermifuga.

Busuiocul are actiune antiseptica, carminativa, stomahica, tonic general.

Cichorii radix are actiune tonic stomahica, usor colagoga, slab hipoglicemianta.

1.5.          Intrebuintarile materiilor prime vegetale

Frunzele de siminichie sunt intrebuintate in constipatii acute.

Radacina de lemn dulce se foloseste in tratamentul artritei reumatoide,ulcer gastro-duodenal,afectiuni bronhopulmonare. Se foloseste, de asemenea, si ca agent edulcorant.

In principal, administrarea se face sub forma de decoct saumacerat din 1-1,5g produs vegetal la 150ml apa. Nu se administreaza timp indelungat din cauza efectelor adverse care pot sa apara, cum ar fi hiperaldosteronism. Acesta se manifesta prin : edeme, hipokalemie, hipertensiune,contractii muscular anormale, manifestari cardiace, pubertate precoce la copii carora li s-a administrat timp indelungat aceste preparate. Aceste efecte secundare sunt induse de glicirizina si acid gliciretic si sunt datorate inhibitiei competitive a enyilemlor implicate in degradarea steroizilor si afinitatii pentru receptorii aldosteronici.

1.6.