Cancerul de san - procesul neoplazic care afecteaza tesutul mamar

Cancerul de san

Este procesul neoplazic care afecteaza tesutul mamar atat la persoanele de sex feminin cat si masculin.

Etiologie:

- apare mai frecvent la femei in jurul varstei de 45 de ani si dupa

- cancerul mamar se poate localiza atat la nivelul glamdelor cat si la nivelul canalelor excretoare a lapte-lui

- limfa din san se dreneaza catre ganglionii axilari si de aceea ganglionii axilari sunt primul loc in care se produc metastaze

- in san pot sa fie si tumori benigme = chisti

- tumorile maligne pot sa fie carcinoame, si anume:

- 1) carcinom ductal, care apare in prima faza si se numeste IN SITU, el este localizat si bi-ne delimitat, daca se intervine in aceasta faza nu metastazeaza

- 2) carcinomul ductal infiltrativ sau invaziv in care celulele tumorale invadeaza peretele conductului galactofor si tesutul gras al sanului

- 3) carcinomul lobular IN SITU care reprezinta o tumora care a cuprins un lobul al sanului

- 4) carcinomul lobular infiltrativ sau invaziv in care se produc si metastaze

- rata de supravietuire este de: - 84 % la 5 ani

- 67 % la 10 ani

- 56 % la 15 ani

Epidemiologie:

Factorii favorizanti sau factori de risc in aparitia cancerului de san sunt:

- contraceptivele orale

- avorturi provocate

- nr. de sarcini: - cu cat exista mai multe sarcini si alaptari cu atat riscul aparitiei cancerului de san este mai scazut

- varsta

- lipsa exercitiilor fizice

- antecedentele heredolaterale

- dieta in obezitate

- consumul de alcool

- expunerea la substante toxice = pesticide

- expunerea la radiatii ionizante = raze X

Dg. (+):

Se pune pe baza unor criterii majore:

- aparitia de eruptii cutanate pe san

- aparitia secretiei lactate patologice

- aparitia de diformitati pe san = asimetrie

Metode de investigare:

- mamografia

- ecografia mamara

- ductografia

- scintigrafia sanului

- tomografia

Pt. depistarea precoce e nevoie ca:

- intre 20-30 ani sa se faca examenul clinic al sanilor la fiecare 3 ani

- intre 30-40 ani sa se faca examenul clinic al sanilor anual si mamografie in caz de suspiciune

- peste 50 ani sa se faca examen clinic al sanilor anual si mamografie

- indiferent de varsta sa se faca lunar autoexaminarea sanilor

Mamografia:

- poate sa fie o metoda de scrining

- este dureroasa

- poate sa depisteze:

- leziuni punctiforme, sau cu aspect de crab, sau aspect stelar

- asimetrii in densitatea sanilor

- microcalcificari

- distorsiuni de arhitectonica

- leziuni rotunde cu aspect de moneda

- mamografia digitala permite stocarea electronica a imaginilor

- mamografia steriostatica permite vizualizarea bidimensionala a leziunilor si permite biopsia tintita

Ductografia:

- se realizeaza prin injectare de substanta de contrast si evidentierea leziunilor de la nivelul ductelor ga-lactofore si a mamelonului

Scintigrafia:

- este injectarea intravenoasa de radioactive

Tomografia cu emisie de pozicrom = PET

- permite vizualizarea eventualelor metastaze

Examinarea sanilor

- se bazeaza pe inspectie si palpare

- la inspectie se observa :

- modificari de culoare, volum, etc.

- prezenta unor noduli

- se face atat in ortostatism cat si in decubit dorsal

Autoexaminarea sanilor

- se face in pozitie de ortostatism in fata oglinzii

1) cu bratele de a lungul trunchiului se urmaresc: - proeminente    - retractii

- escoriatii - asimetrii

- aparitia de negi - pozitia mamelonului

- aparitia de secretie la nivelul mamelonului

2) mainile la nivelul umerilor cu palmele presate una de cealalta

- se urmaresc aceeasi modificari

3) mainile pe sold, se urmaresc:

- fosele supraclaviculare

4) palparea:

- se face in pozitia decubit dorsal, cu mana ridicata deasupra capului

- se pune sub omoplat si cap un prosop in sul si se pace palparea

- se face cu mana stanga ridicata, cu degetele 2-3-4

- se palpeaza sanul circular, in cercuri concentrice, dinspre baza sanului spre mamelon

- se palpeaza axila

- aceleasi gesturi se fac si la celalalt san

Manifestari clinice:

- nodulul sau tumora in san care poate sa aiba consistenta elastica dura sau dura, initial nedureroasa

- hipercheratoza locala

- iritatie

- retractia tegumentului

- durere si retractie mamelonara

- exematizarea mamelonului

- scurgeri mamelonare

- adenopatia (marirea anormala a ganglionilor) axilara si supraclaviculara

- edem al bratului

Stadializarea cancerului de san:

- se face dupa clasificarea TNM

Tratament:

1) chirurgical, are ca scop:

- indepartarea tumorii si se numeste lumpectomie

- indepartarea unui sfert de san se numeste mastectomie partiala

- extirparea sanului in totalitate dar fara ganglioni se numeste mastectomie totala

- extirparea sanului, a ganglionilor si si a unor muschi ai peretelui toracic se numeste mastectomie radicala

- cand se extirpa si ganglionii limfatici din axila se numeste mastectomie asociata

- implantul mamar este un tratament chirurgical de refacere a sanului

2) chimioterapia are efecte secundare ca:

- greata    - varsaturi

- inapetenta    - alopecie = caderea reversibila a parului

- uscaciunea gurii si a mucoaselor - tulburari ale ciclului menstrual

- leucopenie = scaderea imunitatii - sangerari

- echimoze    - astenie

3) radioterapia

- se folosesc radiatii X

- se face timp de 6 saptamani cate 5 zile pe saptamana

- se face postoperator pt. prevenirea metastazei

- nu este dureroasa

- se poate face si preoperator

- poate sa produca :

- tumefactia sanului

- eritem

- astenie

- scleroza nervilor si mai ales a plexului brahial, ceea ca poate duce la atrofia muscularala maini si antebrat

4) terapia endocrina, hormonala:

- se face pt. blocarea efectului estrogenic

5) imunoterapia

Cancerul de ovar

Este dezvoltarea de celule tumorale in ovare

Etiologie:

- este a patra cauza de deces la femei

- contraceptivele orale scad riscul de cancer ovarian

- alaptarea si sarcina scad riscul de cancer ovarian

- histerectomia = indepartarea uterului scade riscul de cancer ovarian

- este mai frecvent unilateral

- nu se depisteaza prin testul Papanicolau

Factori de risc:

- predispozitie genetica

- istoricul familial sau personal de alte cancere (san, colon)

- varsta inaintata

- infertilitatea

Simptome:

- dureri constante sau colicative in abdomenul inferior (pelvis)

- dureri lombare

- metroragia = sangerari intre menstruatii

- actul sexual dureros, uneori chiar cu sangerare

- marirea in volum a abdomenului

- probleme intestinale: constipatia alternata cu diareea

- inapetenta cu sau fara greturi si varsaturi

- adinamia

- poliuria

Dg.(+), se pune pe:

- baza tuseului vaginal

- eco abdominal sau transvaginal

- examinari de laborator, in sange apar marcherii tumorali CA 125

- CT si RMN

- examen citologic din lichidul de ascita

- biopsia tumorii

Tratament:

- rezectia tumorii cu examen histopatologic

- chimioterapia

- radioterapia pre- si postoperatorie

Evolutie:

- in stadiile incipiente este asimptomatic

- este de 90 % la 5 ani postoperator, pt. cancerele IN SITU

Cancerul uterin

Este neoplasmul cu localizare la nivelul uterului. Se gaseste pe locul 5 intre cancerele feminine

Clasificarea tumorii: - sarcom uterin

- adenocercinom

- carcinom cu celule mici

- cancer endometrial

- cancer cervical = de col uterin

Simptome: - asimptomatic in stadiile incipiente

- sangerari vaginale

- semne si simptome date de metastaze cu localizare abdominala sau pulmonara

Etiologie = factori de risc: - virusul Papilloma = HPV    - contraceptivele orale

- este o boala cu transmitere sexuala - sarcinile multiple

- fumatul - medicatia hormonala

- infectia cu HIV, CHLAMIDIA - istoricul familiar

- alimentatia - factori genetici

Stadializare: - sistemul TNM cand T=zero in tumora IN SITU

Dg. (+):

- eco abdominal

- biopsie

- CT, RMN

- colposcopie

DG. (-):

- fibromul uterin

- afectiuni inflamatorii ale uterului

Tratament:

1) chirurgicala: - indepartarea totala a uterului = histerectomie totala

- indepartarea uterului dar fara col = histerectomie partiala

- indepartarea uterului impreuna cu anexele = anexetomie

- daca uterul este operat in forma de con = conizatie

2) chimioterapia

3) radioterapia

Prevenirea cancerului uterin:

- educatia sanitara

- informarea femeii despre Papillomavirus

- vaccinarea cu CERVARIX sau GARDASIL

- scriningul prin testul Babes Papanicolau

- folosirea prezervativului

- alimentatia, papaia este foarte bun, uleiul de peste, vitaminele: A, E, C, F, acidul folic, coenzima Q

Prognostic:

- cu tratament este de 72-92 % la 5 ani dupa operatie

Boala HODGKIN = limfogranulomatoza maligna

Este o proliferare neoplazica a sistemului limfo-histiocitar, caracterizat printr-o proliferare particulara a histiocitelor care iau aspect de celule gigant si la care se asocieaza o reactie inflamatorie granulomatoasa

- face parte din grupa limfoamelor

Manifestari clinice:

- marirea ganglionilor limfatici si a splinei, cu sau fara febra

- prurit

- scadere ponderala

Etiologie:

- reprezinta 40 % din limfoamele maligne

- apare mai frecvent la adulti, mai ales la barbati in intervalul 20-60 ani

Patogenia:

1) macroscopic avem:- adenopatie cu aspect slaninos pe sectiune

2) clinic avem:

- debut insidios, cu adenopatie nedureroasa, izolata sau asociata cu febra

- scadere ponderala

- prurit

- astenie

- sudoratie nocturna

- adenopatia este mai frecvent latero-cervical, pe partea stanga, axilar, mediastinal, subdiafragmatic

- in timp produce fenomene compresive, apoi sindrom mediastinal, radiculite, paralizii, tulb. Circulatorii

- metastazarea se face prin canalul limfatic dar si hematogen, cea mai grava este metastazarea hepatica

- alte localizari de metastaze sunt: oase, plaman, SNC, gastrointestinal

- prurit rezistent = rebel la tratament

Paraclinic avem: - hemograma: - leucocitoza cu neutrofilie si eozinofilie

- limfopenie absoluta cu sau fara anemie

- aspiratul de maduva hematogena, nu prezinta modificari caracteristice

Dg.(+):

- radiografii, CT, eco abdominal, biopsie ganglionara, punctia biopsie hepatica

Dg. (-):

- adenopatii inflamatorii, limfoame neHODGKINIENE

Evolutie:

- are tendinte de metastazare

Stadializare: - nu se face prin sistemul TNM

a) stadiul1 = este prins un ganglion sau o grupa ganglionara supra sau sub diafragm

b) stadiul 2 = sunt prinsi doi ganglioni sau doua grupe ganglionare + un organ extralimfatic

c) stadiul 3 = sunt prinse mai multe grupe ganglionare + splenomegalie

d) stadiul 4 = afectare ganglionara difuza

Tratament:

- chimioterapie + Prednison

Lupusul Eritematos Diseminat = LED

Este o boala sistemica a tesutului conjunctiv, cu etiologie neprecizata, cu determinari articulare si pluri-viscerale, caracterizat prin prezenta unei game variate de Ac tisulari si nucleici.

Etiologie:

- plurifactoriala

- mai frecvent la F decat la B

- mai rar intre 15-35 ani

Patogenie:

- apar in sange complexe de Ag-Ac care se depun pe membrana bazala a capilarelor glomerurale si a c-pilarelor dermo-epidermice cu activarea complementului C si aparitia de fenomene inflamatorii.

Morfopatologia:

1) macroscopic avem:

- la nivelul pielii apar macule, papule, infiltratia dermului

- la nivelul rinichiului apar modificari de forma si marime

- la nivelul inimii apar veruci= negi endocardice

- la nivelul articulatiilor apar tumefactii articulare

2) microscopic avem:

- degenerescenta fibrinoida

- depuneri de complexe imune pe membrana bazala a capilarelor

Manifestari clinice:

- debut insidios

- evolutie in pusee, exacerbari

- uneori apar dupa expunere la soare sau dupa tratament cu sulfamide si antibiotice, sau pot sa apara postpartum si in traume psihice

- astenie

- fatigabilitate

- inapetenta

- artralgii

La nivel cutanat apar:

- faciesul de LED

- alopecia parcelara si trecatoare

- ulceratii pe fata dorsala a maini, antebrat, gambe

- rar pot sa apara eruptii buloase = leziuni ale tegumentelor cu continut lichid mai mare de 0,5 cm

- echimoze

- petesii

- ulceratii mucoase

La nivel cardiac apare tahicardie

Le nivel digestiv apar greturi, varsaturi, diaree

La nivel renal apare proteinuria si hematuria

La nivelul muschilor apare atrofia muschilor proximal al membrelor, artropatii

La nivelul ficatului apare hepatomegalia

La nivel de SNC apar - ictus sau sincope

- convulsii

- hemoragii cerebrale

- tumori, psihoze

Examenul de laborator ne da:

-anemie

- leucopenie

- trombocitopenie

- VSH crescut

- celule lupice neutrofile, fagocitati de catre polinucleare

Dg. (+):

1) criterii majore:

- eruptie cutanata in forma de fluture

- leucopenia si celulele lupice

2) criterii minore:

- artralgii

- hidratroza = apa la articulatii

- serozitate

- febra

- proteinurie

- scaderea complementului seric

Dg.(-):

- poliartrita reumatoida

- visceropatii

Evolutie

- favorabila, supravietuire de 90 %la 10 ani

Complicatii:

- la SNC

Prognostic:

- relativ bun

Tratament:

- evitarea expunerii la soare

- repaus in prima luna de tratament

- evitarea sarcinii si a contraceptivelor orale in primii doi ani de tratament

- Prednison in doza de 10-20-60 mg pe zi

- doza de intretinere este de 5-10mg pe zi - ± acetil salicilic

- ± unguente prednisonice

- ± creme cu factori de protectie solara

- ±imunopresoare

Medicatia oncologica

Grupa 1: Citostaticele

- agenti alchilanti: - LEUKERANT

- CITOFOSFAMIDA

- antimetabolinti: - METHOTREXAT

- ANTIFOLAN

- alcaloizi din plante: - VINCRISTINA

- ONCOVIN

- antibiotice citostatice: - LYOVAC COSMEGEN

- adjuvante la tratament: - CARDIOXAN

- CISPLATIN

Grupa 2: Terapia endocrina = hormonoterapia

- HONVAN - contine hormoni estrogeni

- TAMOXIFEN - contine hormoni antiestrogeni

Grupa 3: Imunomodulatori = imunostimulatori

- AVONEX

Grupa 4: Imunosuppresoare

- SIMULECT

- NEORAL