Dietoterapia in obezitate

DIETOTERAPIA IN OBEZITATE

Din datele publicate despre obezitate ,publicate de catre OMS,reiese,pentru prima data in istoria omenirii,ca pe pamant traiesc in aceasta perioada mai multi oameni grasi decat slabi.In lume exista mai mult de 1,3 miliarde de oameni supraponderali,dintre care 312 milioane sunt obezi.(dupa "International Obesity Task Force-2004),circa 1,7 miliarde de persoane au,deja ,acest risc de obezitate.

Alarmant este faptul ca apare o supraponderabilitate de 10% la copii,iar 2% dintre acestia sunt obezi(dupa Mincu,2007).

In SUA peste 30% dintre adulti sunt obezi.De asemenea ,50% dintre baietii intre 2-19 ani prezimta aceasta maladie.

Dupa Agentia Standardelor pentru Alimentatie (publicata in 2004),obezitatea este o bomba cu ceas si una dintre cele mai grave probleme de sanatate atat in prezent ,cat si pentru viitor.

Obezitatea la copii va pune in pericol dentru prima data intr-un secol,speranta de viata a populatiei.

Costul tratamentului bolilor produse ca urmare a obezitatii depaseste pe cel datorat varstei,tutunului si alcoolului.Exista si un ambient socia modern care favorizeaza aparitia obezitatii.

Astfel,in SUA,doar 17% din copii merg pe jos la scoala,iar 44% dintre americani considera ca mersul pe jos este dificil ,ceea ce explica scaderea ponderii acestuia cu 42% in ultimii 20 de ani.

De asemenea stilul de alimentatie este unul necorespunzator pentru aceasta tara.Consumul alimentar din restaurantele "Fast Food" a crescut de 18 ori fata de 1970.Un hamburger tipic a devenit de 6 ori mai voluminos decat a fost initial (in 2003 fata de 1953 ),iar caloriile au sporit de la 210cal la 680 de calorii.Dintre vegetalele cele mai consumate de americani sunt cartofii.Se observa ca ocrestere cu 10% a numarului de restaurante de tip "fast food" ,se inregistreaza i crestere a obezitati cu 9%.Acest fenomen este corelat cu acela de a renunsa la masa in familie,masa gatita,care ar fi mult mai putin calorica si mai sanatoasa.Servitul mesei in afara de casa influenteaza autocontrolul ingestiei calorice.

Este interesant faptul remarcat de sociologul american Philip Slater,si anume:"solitudinea marcheaza societatea americana".Americanii de orice varsta mananca singuri,la orice ora,indiferent ce,in ritmul rapid al programelor de lucru sau de TV.Peste 40% din americani iau masa la restaurante in mod constant.Ei consuma aici cu 200 de calorii in plus fata de necesar si sunt lipsiti de ambientul educativ al mesei de familie.

Alimentatia nu este singura cauza a acesttui fenomen,desi,indiscutabil ,este cea mai importanta.

Epidemiologii americani afirma ca obezitatea este in crestere ,favorizata de disparitia meselor din familie ,fapt ce va accentua pe viitor scaderea sperantei de viata.

"Destinul popoarelor-spunea Jean Kervasdoue-trebuie cautat in evolutia demografica a populatiei".

Un exemplu negativ este in Romania ,in care scaderea natalitatii in 8paralel cu cresterea mortalitatii generale va duce ca in anii 2050 populatia sa ajunga la 17 milioane.

Caracterizarea obezitatii

Obezitatea se caracterizeaza prin cresterea masei de tesut adipos a organismului ,avand drept consecinta crearea unui surplus supraponderal de 20% din greutatea ideala ,cu implicatii asupra conditiei estetice,psihosociale si biologice a bolnavului.

Greutatea ideala a fost stabilita pe baza unor cercetari epidemiologice ,prin care s-a urmarit concordanta cu cea mai mare speranta de viata.

Standardele obezitatii

(dupa Mincu si Hancu)

Mentionam ca aprecierea stricta a greutatii corporale ,fara a se sine seama de contextul clinic al subiectului,poate sa dea false rezultate de obezitate.Este cazul celor cu hipertrofie exagerata a masei musculare sau cu retentie hidro-salina.Examenul fizic face distinctia necesara.

Clasificare :

Obezitatea se clasifica in functie de criteriile etiopatogenetice ,anatomice,clinice si histopatologice,Cea mai frecventa forma este cea primara.

1.Obezitate primara

a)familiala -cu comportament alimentar abuziv

b)nonfamiliala -cu sedentarism

-mecanisme asociate din primele 2 forme

-fara cauza aparenta(normofagie si fara sedentarism)

2.Obezitate secundara

a)endocrina -SindromCushing,insulinom,ovar polichistic

b)hipotalamica -tumorala,inflamatorie,posttraumatica,vasculara

clasificarea obezitatii dupa criterii anatomice:

-obezitate androida

-obezitate ginoida

-obezitate mixta

Clasificarea obezitatii dupa criterii clinice:

-obezitate statica,metabolica,normofagica

-obezitate dinamica,de reglare,hiperfagica

Clasificarea obezitatii dupa criterii histologice:

-obezitate hipertrofica

-obezitate hiperplazica

-obezitate mixta

(dupa Mincu,si Hancu,1983)

Etiopatogenie :

Obezitatea apare in conditiile unui bilant energetic pozitiv.Ea se instaleaza prin dezechilibrul creat in cadrul mecanismelor adaptative ce intervin in controlul greutatii corporale.In constituirea obezitatii nu este suficient numai un aport caloric crescut,intrucat exista numeroase persoane care in aceste conditiiisi pastreaza greutatea normala de-a lungul intregii vieti,fara a face eforturi deosebite.Adaptarea la variatiile de aport caloric apare ca o modificare a consumurilor energetice fata de cele teoretic necesare.Din acest punct de vedere ,notiunea de necesar este greu de definit( C, Dumitrescu,1991).

Conform conceptiilor moderne,obezitatea se instaleaza in urma alterarii componentelor ce intervin in consumul caloric al organismului.Acestea sunt reprezentate de metabolismul bazal,efectul energetic al alimentelor,termogeneza adaptiva,efectul termic al efortului fizic.

Metabolismul bazal scade odata cu cresterea varstei,ceea ce favorizeaza aparitia excesului ponderal.Reducerea sa se produce si in hipotiroidism.

Efectul termic al alimentelor reprezinta cantitatea de energie consumata pentru digestia,absorbtia,transportul si metabolismul alimentelor ingerate.Valoarea sa este de 10% din totalul caloriilor consumate.Exista date care sustin ca unele forme de obezitate se insotesc de o actiune specifica scazuta ,ceea ce creeaza premisele stocarii caloricee sub forma de grasimi.

Termogeneza adaptativa este reprezentata de consumul energetic necesar adaptarii la stresurile din mediul ambiant Se pare ca scaderea sa are un efect important in instalarea obezitatii.

Efectul termic al efortului fizic este reprezentat de consumul energetic necesar desfasurarii activitatii fizice.In conditiile unei activitati normale,el reprezinta 30% din cheltuielile energetice ale organismului.Prezenta sedentarismului explica posibilitatea aparitiei obezitatii.

Desi si-a pierdut prioritatea in determinarea obezitatii,consumul excesiv de alimente reprezinta factorul esential de risc al obezitatii.Acesta poate avea un caracter motivat,fiind asociat unor cauze decelabile(pubertatea,menopauza,sarcina,tulburari endocrine,medicamente ca:"Rezerpina","Clorpramazinul" si fara cauze decelabile.

Consecintele clinice ale obezitatii sunt multiple.Acestea actioneaza nefast asupra starii de sanatate.Cateva din aceste complicatii ,le vom reda in tabelul urmator:

(dupa Mincu,2007)

Obiectivele dietoterapiei

In prezent este unanim acceptata ideea ca reducerea pondeala nu se poate obtine ,indiferent de cauza obezitatii,decat printr-o dieta hipocalorica.Prescriptia acesteia trebuie sa satisfaca anumite cerinte:

sa asigure principiile nutritive necesare mentinerii starii de sanatate in conditiile mentinerii unei balante calorice negative

sa fie variata

sa tina seama de preferintele culinare ale obezului

sa tina seama de situatia sa financiara

sa respecte credinta sa religioasa

sa fie in conformitate cu stilul sau de viata

Consumul alimentar hipocaloric trebuie prezentat obezului ca fiind necesar sa fie utilizat o lunga perioada de timp.

Problematica tratamentului obezitatii este rezolvata atunci cand ,dupa o perioada de instruire medicala ,pacientul este capabil ss-si regleze el insusi regimul ,sa-l adapteze particularitatilor sale constitutionale si programului sau de lucru.Pentru aceasta ,el trebuie sa capete informatii privind valoarea calorica a ratiei alimentare ,compozitia sa nutritiva,care sa nu-i afecteze echilibrul sau biologic -,modul de preparare a hranei,repartitia acesteia pe mese si cum sa intervina asupra acesteia in cazul curbei ponderale.

Valoarea calorica a dietei

Pentru ca obezii sa poata slabi,alimentatia trebuie sa furnizeze mai putine calorii decat nevoile energetice zilnice ale organismului.Pentru a face acest lucru.este nevoie ca subiectul sa cunoasca necesarul sau caloric.

Valoarea acestuia se afla prin inmultirea greutatii ideale cu necesarul/kcorp.Rezultatul obtinut reprezinta energia la care individul nu-si schimba greutatea corporala.Dieta obezilor trebuie sa fie inferioara acestei valori,astfel incat,diferenta energetica sa fie asigurata prin combustia interna a organismului.

Gradul de restrictie calorica depinde de o seama de factori,dintre care cei mai importanti sunt:obiceiurile alimentare,motivatia necesitatii reducerii greutatii corporale,aplicarea dietei in conditii de spital sau acasa,vointa pacientului si prezenta unor boli asociate.

Daca obezul este marcet preponderent de hrana si convingerea sa ca trebuie sa slabeasca nu este deosebit de puternica,restrictia calorica nu poate fi prea puernica de la inceput,pentru ca riscam sa ne lovim chiar in refuzul pacientului de a urma cu rigurozitate prescriptiile indicate.

Acelasi lucru se poate constata si in situatia in care organismul utilizeaza foarte eficent energia calorica ,bolnavul stocand sub forma de grasimi ,caloriile consumate.Daca,dimpotriva ,se observa ca,desi aportul caloric este depasit,nu se inregistreaza o crestere ponderala semnificativa,se poate utiliza o restrictionare mai putin severa.

In caz de spitalizare,se merge pe dieta "soc",data fiind valoarea energetica scazuta pe care aceasta o aduce (200,400,650 kcal).Pacientii nu practica in acest timp exercitii fizice,sau daca acestea sunt efectuate,este nevoie de o supraveghere stricta medicala.

In ambulatoriu este suficienta asigurarea unei ratii cu 800-1000kcal/zi,aceasta permitand efectuarea normala a activitatilor zilnice de catre pacient. Explicatia este aceea ca pentru intretinerea functiilor vitale,un om are nevoie de 1400-1600 kcal/zi,iar in conditiile unui regim sedentar de inca 800 kcal.in conditiile unei activitati considerata a fi grea,se consuma inca pe atatea kcal.Ori ,scaderea caloriilor in dieta administrataa obezului,duce ,implicit, la consumarea caloriilor interne,care provin,mai ales din depozitele de grasime interna.

In stabilire gradului de restrictie calorica,trebuie tinuta seama si de varsta obezului.Regimurile de"atac" sunt lipsite de risc la tineri,dar la varstnici prezinta un grad ridicat de risc,putandu-se instala plachete trombocitare.

Prezenta hepatitei cirotice,a nefropatiilor cronice,a bolilor psihice ,a cardiopatiei ischiemice,a tendintei de hipercoagulabilitate a sangelui,contraindica folosirea de regimuri restrictive prea severe.

Daca pacientul este perfect sanatos si este hotarat ferm sa slabeasca,atunci ,in spital se incepe tratamentul cu o dieta restrictiva de 240 kcal,( 300g de branza /zi ),care dureaza cam 3 saptamani.ulterior se va trece la o dieta de 400 kcal,reprezentata de 250 ml de lapte ,90 g branza de vaci,100 g carne,100g fructe,300 g legume,care dureaza alte 3 saptamani.Se trece apoi la dieta de 500 kcal,formata din 300g de branza,300 ml de lapte sau iaurt,300g de vegetale,alte 3 saptamani.In final se va ajunge la dieta de 600 kcal,formata din 250 ml de late sau iaurt,150g de branza,150 de carne,200 g de fructe,400 g de legume ,inca 3 saptamani.

In toata aceasta perioada ,bolnavul trebuie sa slabeasca 10-15 kg,sau chiar mai mult,in functie de reactivitatea individuala si de tipul de obezitate instalat.

Ulterior,terapia se va continua cu un regim de mentinere de 4 saptamani de 800 kcal/zi,format din 500 ml lapte,180 g de branza,150 g de carne,250g de fructe,600 g legume.Dupa alte 5-10 saptamani se va creste ratia la 1000 kcal,iar tratamentul se va finaliza cu o dieta de 1200 kcal,care va dura 6 saptamani.In concluzie,tratamentul in spital,care incepe cu o dieta "soc" de 200 kcal,are urmatoarele faze:

dieta 1=240 kcal=3-4 sapt.

dieta 2=400 kcal=3 sapt.

dieta 3=500 kcal=3 sapt.

dieta 4=600 kcal=3 sapt.

dieta 5=800 kcal=4 sapt.    =mentinere

dieta 6=1000 kcal=5-10 sapt. =mentinere

dieta 7=1200 kcal=6 sapt.

Este obligatoriu ca o dieta "soc",inceputa la spital sa se continuie in ambulatoriu inca 4 saptamani,timp in care se va aplica aceeasi dieta de 800 kcal;apoi se va continua tratamentul si cu celelalte etape de mentinere.

In tratamentul cronic,regimul n u va depasi 1500-1600 kcal.

Este foarte importanta trecerea treptata de la un aport caloric inferior la unul mai ridicat,altfel apare riscul cresterii in greutate.Explicatia este data de reducerea arderilor metabolice bazale ,astfel incat un regim de 1000 kcal/zi ,daca este introdus brusc dupa unul de 240 kcal,este usor asimilabil,determinand pierderea rapida a deficitului ponderal obtinut.Aceasta este cauza pentru care persoanele obeze supuse restrictiilor calorice severe ,atunci cand abandoneaza regimul alimentar,se vor ingrasa extrem de repede.Pe de alta parte,tot reducerea adaptativa a metabolismului bazal explica de ce, chiar in timpul curei de slabire corect duse,uneori nu se mai scade in greutate ,fiind necesara revenirea pe cure hipocalorice mai severe,decat cele utilizate in momentul constatarii cresterii in greutate.De aceea,trecerea de la un aport caloric la altul ,se va face in timp,cu prudenta si sub controlul permanent al greztatii corporale.

Dupa un ciclu de crestere progresiva de 240-600 kcal/zi ,la 1200-1400 kcal/zi,efectul terapeutic este un succes,daca deficitul ponderal nu scade.In acest caz,ciclul dietelor hipocalorice se reia de mai multe ori,pana cand se va ajunge la greutatea corporala dorita.

Regimurile moderat restrictive,de 1500 kcal,dureaza ,in medie,1-2 ani,pentru varstele de 20-30 de ani,2-3 ai pentru categoria de 30-45 de ani si tota viata pentru cei mai in varsta de aceasta limita.

O mentiue deosebita trebuie facuta asupra postului total,care a fost folosit pentru reducerea rapida a greutatii corporale.Durata sa este estimata antre 4-14 zile,dar s-a ajuns si la perioade de 62-249 zile( Runcie si Thompson.1970 ),cu pierdere de 40% dein greutatea totala.

In prezent acest post este utilizat doar pentru 1-2 zile ,la inceputil terapiei

Dupa care ratia calorica creste treptat.In timpul postului se bea 2-3 l de apa,diureza minima trebuie sa fie de 1,5l apa.Daca,in ciuda postului apare oliguria,postul se intrerupe.Regimul este destul de bine suportat,pentru ca swenzasia de foame dispare dupa 2 zile,dar pot apare alte inconveniente ,care pot duce la perturbarea grava a sanatatii pacientului,cum ar fi:accidentele vasculare cerebrale,datorate mobilizarii rapide a grasimilor din tesuturi.

In aceasta perioada poate sa intervina moartea subita a persoanei,datorita perturbarilor de ritm ventricular.La aceasta concura si scaderea cantitatii de K ,cat si scaderea capacitatii contractile a miofibrilelor.In afara acestor afectiuni,se constata aparitia de perturbari psihice,manifestate prin senzasia de euforie,de agresiune sau de depresie.Modificarile psihice pot fi atat de marcante,incat trebuie intrerupt rapid acest tip de dieta.

In timpul postului prelungit se constata aparitia unui bilant azotat negativ,pierderea zilnica proteic este de 25-30 g/zi.Se estimeaza ca ,prin acest tip de dieta ,pierderea de greutate esre de 25% prin pierdere proteica si numai de 20% prin pierdere lipidica.

Odata cu aceste pierderi,mai apar:

scaderea capacitatii de autoaparare

astenia marcata a obezilor

creste productia deacid uric,ceea ce va duce la aparitia hiperuricemiei

inanitia

anemiile

perturbari ale constantelor fiziologice

perturbari grave metabolice

Este perturbat si metabolismul mineral,echilibrele dintre:Ca-Mg;Na-K,etc,Acest regim va duce la reducerea valorilor tensiunii arteriale,fapt sesizat de catre pacient prin ameteli aparute in momentul in care se ridica in picioare;apare demineralizarea oaselor,modificarea consistentei unghiilor si a parului,dureri abdominale cu caracter colicativ,tulburari ale ciclului menstrual,a spermatogenezei si a potentei sexuale.Se constata aparitia hipovitaminozelor de vit B si C,din care organismul nu isi poate face rezerve.

zile,este necesara supravegherea pacientului de catre medic.In plus,reducerea lipidelor ,in acest tip de dieta ,nu difera de cea in dieta de 800 kcal/zi.

Postul este contraindicat in cazul asocierii infarctului de miocard,accidentelor vasculare cerebrale,insuficientei grave renale,anemiei etc.

Continutul dietei in principii nutritive

De o deosebita importanta pentru tratamentul obezitatii este aspectul calitativ al ratiei.Pentru dieta obezului nu este acelasi lucru daca aceeasi cantitate de calorii provine din lipide ,proteine sau glucide.Unele cercetari au demonstrat ca un regim de 1000 kcal,administrat obezului da rezultate diferite ,in functie de compozitia acestuia.Astfel,daca din 1000 kcal,900 sunt date de glucide,btine o pierdere de greutate de se obtine o crestere ponderala de 50-100g/zi,daca aceste calorii provin din lipide ,se obtine o pierdere de 300-400g/zi,iar daca provin din proteine,o pierdere de 100-200 g/zi.(Mincu,2007).

Pe de alta parte ,cercetarile cu carbon 14 au aratat ca cea mai mare parte din lipidele depuse provin din glucide,ceea ce duce la concluzia ca glucidele sunt mai lipoformatoare decat lipidele.

Aceste constatari stau la baza realizarii ratiilor restrictive.

Dezechilibrul alimentar,in sensul consumului unei mari cantitati de glucide sub forma de zahar,dulciuri,fainoase,paine etc,este considerat factor principal in constituirea obezitatii comune generalizate.Intr-adevar,anchetele alimentare,afectuate in Centrul de nutritie din Bucuresti,atesta,in marea majoritate a cazurilor un consum exagerat de glucide,fie ca acestea provin din fainoase,din dulciuri rafinate,fie din fructoza.Datele statistice de pretutindeni arata un consum crescut de zahar in detrimentul celui de amidon.

Rolul nefast al glucidelor in alimentatia obezului ,chiar in cazul unor ratii restrictive caloric,a fost demonstrata clinic si experimental.Alimentatia glucidica declanseaza apetitul,prin modificarile neuro-hormonale pe care le produce.Obezul care mananca multe dulciuri este mereu flamand;odata schimbat sistemul alimentar,foamea dispare sau este atenuata foarte mult.

O alta modalitate de interventie a glucidelor in sporire excesului ponderal o constituie legatura acestora cu metabolismul hidroelectric,in sensul ca acestea produc o retentie de apa in organism.

In privinta consumului de dulciuri,s-a constatat ca este vorba ,mai mult de gustul obezului,decat de o alimentatie reala.

Toate aceste fapte duc la concluzia ca in tratamentul obezitatii nici un regim alimentar nu poate fi eficient ,daca nu se inlatura definitiv dulciurile concentrate si zaharul si daca nu se limiteaza fainoasele si painea.

2.Ratia proteica

In metabolismul individual al obezului,proteinele joaca un rol foarte important.Proteinele cresccu 30% pierderile calorice survenite in timpul digestiei,absorbtiei,transportuluisi metabolizarii alimentelor digerate,reducand din valoarea energetica ce rezulta in final pentru economia organismului.

combat starea de astenie

cresc rezistenta la toxine

mentin tonusul normal al organismului,buna dispozitie si munca

Avand in vedere rolul deosebit al proteinelor,ele vor fi nelipsite in realizarea dietei obezilor.Pentru a preveni bilanturi azotate negative ,este necesara utilizarea unei cantitati mai mari de proteine decat necesarul de baza( 1 g/kcorp/zi) .Doar in conditii de spitalizare se va putea utiliza o ratie alimentara cu un continut mai mic de proteine decat este necesar.

In regimurile hipocalorice de durata ,este nevoie de a utiliza o cantitate de 2g de glucide la 1g de proteina si asta pentru a preveni utilizarea acestora in scop energetic.

3.Ratia lipidica

Pare surprinzator faptul ca consum crescut numai e lipide nu provoaca o crestere a acumularii de tesut gras in organism,asa cum se intampla dupa o administrare a unei ratii glucidice.Pentru acest caz,in cazul unor ratii monotone,se prefera cele bogate in lipide.

Dietele hiperlipidice sunt greu tolerate de varstnici,aterosclerotici,renali etc.Trebuie reamintit ca lipidele aduc 9 cal/g,ceea ce poate compromite cura de slabire.

In concluzie,trebuie sa subliniem ca lipidele trebuie introduse in ratia obezului,iar raportul dintre cele vegetale si animale trebuie sa fie de 1/1,pentru a nu compromite sinteza de vitamine liposolubile.Pe de alta parte,lipidele dau senzatie de satietate obezului,limitandu-i dorinta de a ingera noi cantitati de alimente.

4.Vitaminele

Dieta obezului trebuie sa acopere toate pierderile de vitamine.Un regim adecvat este cel care contine cantitati suficiente de proteine si este bogat in legume si fructe.Cantitatea de lipide admise in ratie,cat si o cantitate mica de unt asigura suportul material pentru sinteza de vitamine liposolubile.

Marea majoritate a nutritionistilor recomanda un supliment vitaminic in cazul unor ratii hipocalorice.

5.Mineralele si apa

Substantele minerale sunt suficiente pentru organism in cazul unor ratii hipocalorice,dar cu proteine sificiente.

Reducerea consumului de sare este recomandata pentru a preveni retentia de apa si pentru a se diminu apetitul alimentar.In cazul in care apar complicatii cardiace,acest consum trebuie diminuat si mai drastic.

Apa nu trebuie redusa ,ci doar consumata in afara meselor,ppentru ca reduce senzatia de satietate.

6.Alcoolul

Consumul de bauturi alcoolice este interzis in curele de slabire,pentru ca el creste apetitul alimentar si aduce un aport de 7cal/100 ml.Reduce mobilizarea lipidelor din tesuturi,favorizand stocarea acestora.Prin alterarea functiilor ficatului ,se perturba sinteza proteica ,ceea ce perturba si mai mult metabilismul azotat.

7.Fibrele alimentare

In ultimul timp se acorda o tot mai mare importanta introducerii fibrelor alimentare in dieta obezului.In plus,dietele bogate in fibre sunt mai sarace in calorii.Acestea prezinta urmatoarele avantaje prin consumarea lor:

-cresc volumul bolului fecal

-scad timpul de eliminare a acestttuia

-nu permit lipidelor si glucidelor de a penetra in intestinul subtire

-dau senzatia de satietate

-cresc timpul de masticatie a alimentului

8.Alimente permise si interzise in alimentatia obezului

Regimurile pe baza de fructe si legume trebuie administrate si in functie de toleranta digestiva individuala,intrucat sunt persoane carora excesul de fibre le produce meteorism,disconfort abdominal,diaree,voma.Cel mai frecvent dau acest fenomen,varza,spanacul si dovleceii.

Proteinele animale trebuie asigurate din carnea slaba de vaca,vitel,miel,pasare,peste slab,oua tari,iaurt,lapte ecremat,branza slaba de vaci.Lipidele vor fi doar in cantitati reduse ,sub forma de uleiuri vegetale (20-30 g/zi),margarina si unt(10-15 g).painea se recomanda sa nu depaseasca 100 g /zi.Se prefera painea neagra si cea intermediara.Sarea nu va depasi 3-5 g;lichidele recomandate sunt:laptele ecremat,sucul de legume,compotul cu zaharina,sucul de fructe neandulcit,sifonul,ceaiurile de maces,menta si coji de mar.

O mentiune aparte trebuie facuta asupra interdictiei anumitor regimuri alimentare care s-au folosit si ocazional mai sunt incercate in terapia dietetica a obezitatii.Este vorba de:

consumul in fiecare zi a unui alt aliment

dietele strict vegetariene

regimurile monoalimentare

regimurile,libere,hipoglucidice

regimurile libere,hipolipidice

Ele favorizeaza denutritia proteica,depletia de potasiu si magneziu.Ele nu au un efect prea lung asupra slabiriisi accentueaza tulburarilr psihice datorita insuccesului terapeutic.

Repartitia alimentelor pe mese

Una din cele mai mari greseli care se comit in alimentatie si care conduc la aparitia si agravarea obezitatii este reducerea numarului de mese la numai una sau 2 pe zi.De altfel,cu mici exceptii,ancheta alimentara evidentiaza ca persoanele supraponderale mananca la ore neregulate,omitand micul dejun si pranzul ,dar vor consuma mari cantitati de alimente in a 2-a parte a zilei si mai ales seara.

Multi obezi se arata nedumeriti ca medicul le prescrie sa manance putin si des,in limitele caloriilor prescrise si ca nu le este permis sa aibe o data pe zi o masa copioasa ,tinand seama ca in timpul zilei nu s-au atins de nimic.In plus,ei constata ca ,in ciuda eferturilor lor de a rabda in cursul zilei la tentatiile culinare din dorinta de a slabi,consumul alimentelor seara,la o singura masa ,nu-i ajuta de loc sa slabeasca.

Acest lucru ii deprima ,facandu-i sa dispere in incercarea lor de a slabi,uneori sa abandoneze orice initiativa ,pentru simplul motiv ca li se par inutile.

Acestor constatari de ordin clinic li s-au adaugat cele experimentale ,care au confirmat ca ,cu cat mesele sunt mai putine ,cu atat sansa de adepozita aportul nutritiv sub forma de grasime este mai mare.

Explicatiile legate de necesitatea fractionarii ratiei nutritive in mai multe prize pe zi pentru a nu ingrasa pacientii si a le reduce greutatea corporala sunt numeroase:

masa unica creste senzatia de foame

creste absorbtia principiilor nutritive

se elibereaza cantitati mai mari de insulina

este facilitata depunerea grasimii in tesuturile de rezerva

Daca se consuma alimentele la mai multe mese,energia necesara pentru digestia si absorbtia lor va fi mai mare,ceea ce va duce la scaderea in greutate.

Pe de alta parte,masa unica este urmata de repaus in fata TV,de citit-de activitati care implica sedentarismul.

S-a constatat ca o masa frugala,urmata de o plimbare scurta,este un mijloc ideal de a pierde din greutate,prin cresterea consumului energetic din muschi,din tubul digestiv,aflat in plin proces de macerare a hranei si progresiune a ei spre segmentele finale ale intestinului.

In concluzie,atat profilaxia,cat si tratamentul obezitatii trebuie sa prevada divizarea alimentelor consumate la 4-5 mese pe zi,indiferent de gradul de restrictie calorica.Desigur,cu cat numarul de calorii permise este mai mic,cu atat dificultatea practica de a alcatui meniurile este mai mare.De aceea,inventivitatea si fantezia ,dublate de cunostinte ferme de alimentatie,sunt indispensabile obtinerii unor rezultate terapeutice.

In anexe vor fi prezentate tabele cu continutul alimentelor in nutrimente,vitamine si saruri minerale,toate calculate la 100 g de aliment consumabil.Alaturi de aceasta,se va prezenta si valoarea digestibila a fiecarui aliment prezentat.Se vor prezenta cateva exemple de ratii pentru diferite valori energetice,care vor constitui suportul construirii de ratii restrictive personalizate,pe diferite nivele energetice.