Definitia sexualitatii

Definitia sexualitatii

Sexualitatea: (lat.= sexualis, referitor la sex) reprezinta:

1.) Ansamblul manifestarilor in relatie cu aparatul genital;

2.) Ansamblul comportamentelor si activitatilor legate de instinctul sexual.

Sexualitatea umana cuprinde aspectele somatice, emotionale, intelectuale, sociale si morale ale fiintei. In plan psihic, aceasta defineste un barbat si o femeie. Ea cuprinde faptul fiziologic de a fi stimulat sexual si de a experimenta orgasmul. Din punct de vedere social, ea determina tipul de relatii in care se angajeaza un individ, barbat sau femeie. Din punct de vedere moral, antreneaza o luare de decizie asupra comportamentelor acceptabile sau inacceptabile privind actul sexual.

Sexualitatea umana este adesea considerata in termeni a doua componente: cea ereditara si cea dobandita. Componenta ereditara determina anatomia si fiziologia organelor genitale. Componenta dobandita este rezultatul interactiunilor cu mediul social. Oricum, fiecare aspect al comportamentului sexual cuprinde atat componente ereditare cat si componente dobandite. Este deci important sa luam in consideratie interactiunea acestor doua componente intr-o activitate sexuala data.

In teoria psihanalitica, conform careia dezvoltarea individului este inteleasa si analizata prin organizarea sa psihosexuala, conceptul de sexualitate are o acceptiune mai larga, referindu-se la orice satisfactie care este obtinuta in relatie cu zonele erogene, chiar daca acestea nu sunt cele sexuale.

Activitatea sexuala a omului cuprinde doua laturi:

- activitatea genitala (sexuala propriu-zisa)

- functia de reproducere

Activitatea sexuala a omului este un fenomen complex, cu multiple aspecte: biologice, psihice, morale, etice. Ea constituie o parte din existenta individului, cu un pronuntat aspect social: perpetuarea speciei umane.

Activitatea genitala este formata din doua laturi:

impulsul sexual

realizarea sexuala.

Impulsul sexual (libidoul) se dezvolta pe masura ce ovarul si testiculul intra in functiune, rezultatul fiind secretia de hormoni cu o dezvoltare normala a organelor genitale. La om nasterea impulsului sexual, al libidoului, este strans legata de maturatia sexuala. Asa cum maturatia sexuala este un proces progresiv, tot asa si impulsul sexual se va dezvolta treptat, fiind la inceput orientat difuz si nu strict spre realizarea sexuala.

Impulsul sexual este declansat de factori hormonali, dintre care rolul cel mai important il au hormonii sexuali. Ulterior se vor asocia la acestia excitanti senzoriali si psihici.

Dupa o anumita experienta sexuala vor apare impresiile senzoriale si psihice, ce produc "maturarea' impulsului orientandu-1 spre realizarea sexuala. Maturarea sexuala se desavarseste in jurul varstei de 30 de ani.

Baza hormonala a impulsului sexual asigura activitatea sexuala a individului in general. Faptul ca individul se simte atras de o anumita persoana, ca are dorinta sa intre in relatie cu ea, este determinat de excitantii senzoriali si psihici ai impulsului.

Ca importanta, dupa excitantii psihici si senzoriali, urmeaza excitantii tactili si cei auditivi. Dintre excitantii tactili se numara excitatiile pornite de la "zonele erogene' (zone care prin atingere cresc excitatia sexuala) iar dintre excitantii auditivi amintim: vocea, timbrul ei, intonatia cuvintelor.

Realizarea sexuala (contactul sexual) normal implica o relatie dintre doi oameni maturati sexual, de diferite sexe, indreptat spre satisfactia sexuala, care la depasirea unui anumit nivel de excitatie, se termina prin ejacularea spermatozoizilor in vagin, concomitent cu declansarea senzatiei de satisfactie, de placere, asa-numitul orgasm.

Sexualitatea nu se poate sustrage dinamicii psihologice si sociale a vietii. Sexualitatea este o particica a ei, foarte importanta, dar care depinde de un set de caracterisitici individuale anatomice, care formeaza baza atractiei interindividuale, dar si unele caracterisitici psihosociale ce completeaza sau reduc atractia (comportamentul, gestica, limbajul, inteligenta, modul de a te face simpatic/antipatic).