FUNCTIILE SPLINEI

FUNCTIILE SPLINEI

Splina este un organ inalt diferentiat cu structura complexa , fiind un adevarat complex anatomofiziologic ce indeplineste functii variate. Structura splinei reflecta fidel functile sale. Desi indeplineste functii importante in organism, extirparea ei este compatibila cu supravietuirea. Totusi, dupa pierderea splinei, apar o serie de modificari in organism care dovedesc importanta functiilor pe care le indeplineste.

1.Functia hemodinamica

Are un rol important prn mentinerea unor multitudini de parametrii hemodinamici in limite normale, splenectomia obligand organismul la un efort important de adaptare. Splina intervine in hemodinamica organismului prin urmatoarele mecanisme:

a) functia de rezervor

Splina umana este in principal o splina metabolica si nu de depozit. Are rol de depozit numai in caz de solicitare in cadrul fenomenului de centralizre a circulatiei (este rezervorul sistemului port). Eliberarea sangelui stocat se face prin splenocontractie. In splina elementele figurate sunt stocate astfel:

- eritrocitele: 20-40 ml, cantitate neglijabila din volumul total de eritrocite circulante; intre hematiile circulante si cele stocate se realizeaza un schimb permanent;

- leucocitele: din totalul granulocitelor aproximativ 50% realizeaza fondul circulant, restul constituind fondul marginal depozitat mai ales in splina. De asemenea, aici este stocata o cantitate importanta de monocite si limfocite (15%);

- trombocitele: in conditii fiziologice aproximativ30% din totalul trombocitelor se afla cantonate in splina.

b) functia circulatorie(asigura dinamica circulatiei aorto-portale):

Situarea splinei intre circulatia aortica si cea portala, ca un veritabil sunt arterio-venos, ii confera un caracter particular. Irigatia specifica splenica este foarte mare, utilizand 10-14% din debitul cardiac. Importanta acestei functii se poate demonstra in cazurile de hipertensiune portala, cand viteza circulatiei transsplenice creste foarte mult.

O particularitate a circulatiei splenice consta in faptul ca afluxul si efluxul sangelui se desfasoara neuniform, ritmic. Presiunea sangelui intrasplenic este reglata prin mecanisme autonome (activitatea formatiunilor musculare perivasculare), neinfluentate de sistemul nervos. La nivelul sinusurilor se realizeaza o filtrare a plasmei prin peretele sinusal, elementele figurate neparasind lumenul. Ele stagneaza fara a se produce insa citoliza. Dupa un timp se produce golirea rapida a sinusului de elemente figurate si ciclul reincepe.

c) rolul hemodinamic al produsilor de metabolism splenic

Splina, printr-o serie de produsi de metabolism proprii, are un rol important in echilibrul hemodinamic al organismului. In splina este depozitata feritina inactiva oxidata. In conditii de hipoxie este eliberata si activata in ficat prin reducere, apoi se scindeaza in fier si apoferitna. Apoferitina are actiune coronarodilatatoare si antidiuretica. Fierul eliberat se poate folosi la sinteza de hemoglobina. Tot in conditii de hipoxie, splina transfera ficatului o substanta, numita hipoxi-lienina, care are un rol de protectie. Aceasta substanta este eliberata de splina sub forma inactiva si este transformata in ficat in forma activa cu efect sistemic, asigurand protectia ficatului si a miocardului.

Experimentele cu extracte splenice administrate in socul hemoragic au dovedit efecte benefice, posibil substanta VEM (vaso excito motor) fiind sintetizata in splina.

2. Functia hematopoietica

a) hematopoieza:

Splina indeplineste temporar in viata fetala (din luna a cincea pana la nastere) o importanta functie hematopoietica pe care mai devreme si apoi si in paralel o realizeaza si ficatul. Dar treptat aceasta functie este preluata de maduva osoasa. Totusi dupa nastere, in splina raman celule suse pluripotente si, in conditiile in care maduva osoasa este dislocata sau suprastimulata, in splina se initiaza un proces de hematopoieza extramedulara [3].

b) efectele splinei asupra elementelor figurate ale sangelui:

- eritrocitele: desi splina contine numai 1% din totalul hematiilor, fiecare hematie trece in medie de 1000 de ori p zi prin splina. Studii cu hematii marcate au aratat ca hematiile normale circula in splina cu aceeasi viteza ca prin capilarele altor organe, in timp ce hematiile anormale, sau chiar cele normale intr-o splina patologica, prezinta o viteza mult redusa. Sinusurile splenice constituie un filtru microvascular foarte eficient care permite sa ajunga in circulatia generala numai hematiile functionale, neutrofile si trombocite normale. Sangele circula liber prin cordoanele splenice, iar hematiile, leucocitele si trombocitele sunt supuse unui control functional efectuat de macrofagele din vecinatate. Acestea vor retine sau vor fagocita hematiile imbatrinite sau cu defect de membrana [26].

- leucucitele: functia de citoliza a leucocitelor se exercita de catre splina predominant asupra granulocitelor. De asemenea, aici este sediul unde are loc procesul de diferentiere si maturare a plascmocitelor, limfocitelor si monocitelor. S-a dovedit ca in urma unor stimulari antigenice cantitatea de limfocite si monocite eliberata de splina creste.

trombocitele: splina este un important rezervor de trombocite, dar si locul unde acestea sunt distruse in proportie de 70%. Macrofagele splenice pot recunoaste si fagocita trombocitele pe suprafata carora se gasesc complexe imune. Unele teorii afirma ca splina ar elibera un factor care inhiba trombogeneza medulara: astfel s-ar explica trombocitozele postsplenectomie.

3. Functia imuna

Functia imuna este cea mai importanta functie a splinei. Este mai putin dezvoltata la copilul mic, iar la varsta de 5 ani devine mai completa, asemanatoare cu a adultului [6]. Splina este considerata organul central al sistemului reticuloendotelial si reprezinta 25% din acesta. Ea intervine activ in toate procesele de aparare: imunitatea umorala, imunitatea celulara, transmiterea informatiei imunologice, fagocitoza. La indeplinirea functiei imune a splinei participa atat macrofagele cat si limfocitele. Macrofagele vor recunoaste bacteriile si virusurile din sange, parazitii din hematii si vor prelucra materialul antigenic, transmitand informatia limfocitului T. Aceste limfocite T cu CD4 (helper) sau CD8 (supresoare) vor initia limfocitele B din foliculii limfoizi.

Limfocitele B se transforma in plasmocite care vor fabrica Ig care se vor cupla cu antigenul formand complexe imune. Complexele imune vor fi retinute de macrofage, dar o parte din imunoglobuline vor ajunge prin fenestratii in sinusurile splenice, apoi in vena splenica si de aici in circulatia generala neutralizand antigenul. In venula postsinusoidala celulele endoteliale pot realiza inca un control imun, avand pe suprafata lor receptori specifici(ig de suprafata) care vor retine antigenele ce au trecut prin filtrul de control realizat de macrofage si limfocite [44,56].

Splina are o capacitate deosebit de mare de clearence, cantitatea de sange care o iriga fiind mult mai mare decat necesitatile proprii. Astfel intervine eficient in procesul de aparare si 'spala' sangele de fragmentele antigenice. Fagocitoza intrasplenica este favorizata de opsonizare si de activare complementului.

4. Functia metabolica

Este legata in principal de fagocitoza, de metabolismul fierului, al bilirubinei si cel enzimatic.

Prin intermediul fagocitozei in splina, se realizeaza prelucrarea metabolica a diverselor substante inglobate. Splina intervine in metabolismul fierului prin rezerva de fier depusa in celulele reticulare sub forma de feritina. In stari carentiale, prima forma de fier eliberata este cea din depozite, deci si cea din splina. Interventia splinei in metabolismul bilirubinei se realizeaza atat in conditii fiziologice cat si patologice. In urma lizei hematiilor rezulta o importanta sursa de bilirubina neconjugata. In conditii patologice (anemia hemolitica) acest proces este exacerbat. Rolul in metabolismul enzimatic se realizeaza prin componentele sale apartinand SRE bogate in lizozomi si enzime lizozomale [49].

5. Functia endocrina

Este asigurata de o serie de substante izolate din splina cu variate roluri in organism:

- splenina: este un hormon splenic cu rol in imunitate datorita capacitatii sale de astimula diferentierea limfocitelor B si T.

- studii clinice au demonstrat ca splina intervine in circuitul hormonilor sexuali prin mecanism inca neelucidat, precum si in coordonarea functiilor hipofizo suprarenaliene.

- unii produsi intervin in homeostazia sangvina: citolipina H si aminoglicopeptidul splenic limiteaza hemoliza fiziologica prin protectia hematiilor. Alti produsi sunt eritropoietina care stimuleaza hematopoieza si paraproteinele splenice care favorizeaza hemoliza [49]