NURSING IN CARDIOLOGIE

OBIECTIVE EDUCATIONALE

1. SA DEFINEASCA PROCESUL DE NURSING IN CARDIOLOGIE
2. SA DESCRIE ELEMENTELE PROCESULUI DE NURSING IN CARDIOLOGIE
3. SA ENUMERE SI SA DESCRIE SEMNELE SI SIMPTOMELE CARACTERISTICE PACIENTULUI CU AFECTIUNE CARDIACA
4. SA-SI IMBUNATATEASCA CUNOSTINTELE , APTITUDINILE SI ABILITATILE IN REALIZAREA EXAMENULUI FIZIC AL UNUI PACIENT CU AFECTIUNE CARDIACA
5. SA ENUMERE SI SA DESCRIE ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNE CARDIACA
6. SA DOBANDEASCA ABILITATI IN REALIZAREA UNUI PLANI DE INGRIJIRE SPECIFIC PACIENTULUI CU AFECTIUNE CARDIACA

COMPETENTE :

1. CRESTEREA INCREDERII IN CAPACITATEA PROPRIE DE A EVALUA MORFO-FUNCTIONAL UN PACIENT CU AFECTIUNE CARDIACA

REPERE SEMIOLOGICE

DUREREA

A.     DUREREA PRECORDIALA - FIZIOPATOLOGIA Efortul, debitul sanguine in arterele coronariene neproportional cu cererea metabolica a miocardului datorita unei vasculatizatii scazute sau rezistentei periferice crescute in patul vascular,

In cazul ingustarii lumenului arterei coronare epicardice ( mai mult de 70% din diametru normal) se produce o dilatare a arteriolelor in aval de stenoza care permite mentinerea unei perfuzii suficiente in repaus . Dar cand cererea de oxygen creste ( efort fizic sau accelerarea ritmului cardiac , vasodilatatia devine insuficienta si durerea de tip anginos apare secundar unui debit sanguine coronarian insufficient

I. DUREREA ISCHEMICA

Durerea din ischemia miocardica este determinata de o oxigenare insuficienta a muscghiului cardiac . Ischemia miocardica apare de fiecare dat cand exista un dezechilibru intre aportul si necesarul de oxigen.

Ateroscleroza coronariana este astazi principala cauza de obstruare organica a arterelor coronare . de asemenea concomitant se poate declansa un spasm coronarian tranzitor si reversibil care se poate produce deasupra sau sub placa de aterom

Expresia clinica a ischemiei miocardice este CRIZA DE ANGINA PECTORALA DE EFORT

De multe ori criza de angina nu este perceputa de pacient ca o durere tipica . Cateodata pacientul resimte o usoara jena, la inceput usor perceptibila si care in timp se exacerbeaza si se transforma intr-o adevarata opresiune retrosternala intensa si angoasanta

Localizarea este variabila dar in cele ami multe cazuri ramane la nivelul regiunii precordiala

Iradierea :

• In umarul stg sau pe fata interna a bratului , pumnului si extremitatea degetelor
• La nivelul mandibulei
• Rar difuzeaza la nivelul bratului drept sau la nivelul abdomenului

Reactii vegetative de insotire :

• Frecventa cardiaca accelerate
• Tensiune arteriala cresuta
• Paloare, vertij , tulburari digestive ( grata )
• Anxietate

La debut angina pectorala clasica este declansata de efortul fizic ( semn patognomonic) Ea cedeaza la repus de cateva minute sau administrare de nitrati

II. DUREREA NEISCHEMICA

1. DUREREA DIN PERICARDITA - Inflamatia acuta sau subacuta a seroasei pericardice ( cu sau fara tamponada) este responsabila de durerea din regiunea precordiala putand simula o ansina pectorala

Durerea este accentuate de miscarea de rotatie a toracelui , clinostatism, tuse, inspiratie

Durerea este diminuata odata cu acumularea lichidului intre foitele pericardului

2. DUREREA TORACICA DIN ANEVRISMUL DISECANT AL AORTEI

Aceasta afectiune grava este determinate de dezvoltarea unui hemetom la nivelul peretelul aortic si survine cu ocazia dilacerarii intimei ( tunica interna a aortei)

Localizarea precordiala cand dilacerarea aortei se produce in segmental ascendant toracic

3. DUREREA DIN ARITMIILE CU RITM RAPID

Este o durere organica determinate de dezechilibru dintre nevoile metabolice ale miocardului crescute datorita ritmului rapid si posibilitatea circulatiei coronariene de a satisface aceste nevoi .

Are aspect de durere precordiala tipica

Primul gest este de confirmare sau infirmare a cauzei

B. DUREREA EXTRACARDICA

4. DURERILE RADICULARE

Sunt provocate de compresiunea nervilor rahidieni

Au character de arsura

Sunt bine delimitate de bolnav ; apar brusc in spate si iradiaza in fata ( "in centura ")

5. DUREREA DIN ASTENIA NEURO-CIRCULATORIE

Nu au un substrat organic

Apar la persoane nevrotice , cu psihic labil in special la femei

Au un character de intepatura sau arsura , sunt localizate précis de bolanv , cu degetul, in regiunea mamelonara stanga

Nu iradiaza

Nu au legatura cu eforturile

Pot dura ore intregi sau zile

DISPNEEA

DEFINITIE: dificultatea de a respira , caracterizata prin sete de aer si senzatie de sufocare .

FIZIOPATOLOGIE : apare cand scade rezerva cardiaca , mai ales in incapacitatea inimii stangi de a evacua intreaga cantitate de sange primita de la inima dreapta ( insuficienta cardiaca stanga ) in consecinta apare staza in circulatia pulmonara , cresterea rigiditatii pulmonare si sacderea elasticitatii sale , fenomene care maresc efortul respirator si duc la aparitia dispneei . Dispneea de origine respiratorie poate provoca insuficienta cardiaca dreapta

CAUZE INSUFICIENTA CARDIACA STG. :

1. hipertensiune arteriala
2. valvulopatii aortice si mitrale
3. ateroscleroza coronatiana
4. stenoza mitrala

CAUZE INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA :

1. bronsita cronica
2. emfizem pulmonar

DESCRIERE: respiratii frecvente ( polipnee) si superficiale

FORME:

dispneea de efort

dispneea vesperala - dispnee care se accentueaza seara

dispnee de decubit/ dispnee de decubit

dispneea paroxistica / astmul cardiac - dispnee care apare in accese si survine noaptea la cateva ore de la culcare , brusc cu senzatie de sufocare , tuse neliniste

edem pulmonar acut : criza de sufocare este insotita de expectoratie spumoasa, rozata , foarte abundenta ; daca nu se intervine poate surveni moartea

EDEMUL PULMONAR ACUT - survine datorita cresterii presiunii in capilarul pulmonar ( astmul cardiac) sau hipertensiunii pulmonare ( stenoza mitrala stransa, insuficienta ventriculara stanga )

Apare in urma factorilor care maresc presiunea capilara sau permeabilitateacapilara : obosela , effort, descarcare catecolamine

Simptome :

sufocare intense care impiedica pacientul sa stea culcat in pat,

pozitie sexanda - ortopnee- la marginea patului

paluare

polipnee

anxietate

tuse

respiratie paroxistica Cheyne- Stokes - alternanta de apnee si polipnee .

PALPITATI

DEFINITIE : batai ale inimii resimtite de bolnav ca senzatii neplacute , suparatoare sub forma unor lovituri repetate in reginea precordiala

CAUZE EXTRACARDIACE :

stari de excitatie psihica

effort mare

febra

abuz de excitante: cafea , tutun, ceai, alcool

medicamente : atropine, efedrina, extracte tiroidiene,

tulburari digestive

aerofagie, constipatie

anemia

hipertiroidismul

menopauza

BOLI CARDIO-VASCULARE

tulburarile de ritm: aritmia extrasistolica, tahicardia paroxistica, fibrilatia atriala )

- stenoza mitrala

hipertensiunea arteriala

hipotensiunea arteriala

CIANOZA

DEFINITIE: coloratie violacee a tegumentelor si mucoaselor , datorita cresterii hemoglobinei reduse in sangele capilar.

LOCALIZARE: este mai evidenta la nivelul obrajilor, nas, buze, degete

INTENSITATEA: proportionala cu valoarea hemoglobinei ( poate lipsii in anemie si este mult mai evidenta in poliglobulie)

CAUZE:

Boli congenitale ale inimii

Insuficienta cardiaca globala

Cord pulmonar cronic

SIMPTOME RESPIRATORII

tuse

hemoptizie

SIMPTOME DIGESTIVE

dureri in epigastru

dureri in hipocondru drept

greturi

varsaturi

meteorism epigastric

SIMPTOME NERVOASE

Cefalea

Ameteli

Tulburari vizuale si auditive ( HTA)

Sincopa : anamneza de ischemie cardiaca, paloare constanta, durata mai lunga, ECHO, aritmii, bloc total, semen cerebrale sau cardiace

ALTE SIMPTOME

Febra( endocarsite, pericardite

Pulsabilitatea exaerata a arterelor ( insuficienta aortica sau hipertiroidismul )

Hepatomegalia dureroasa

Edemul cyanotic al membrelor inferioare

Tulburari neurocirculatorii

Accidente motorii : afazii, paralizii, hemiplegii pareze - trecatoare sau definitive

SEMNELE FIZICE

INSPECTIA

PALPAREA

PERCUTIA

AUSCULTATIA

INSPECTIA

1.a INSPECTIA GENERALA :

Pozitia pacientului : ortopneea - insuficienta cardiaca stg; pozitia genu-pectorala- pericardita lichidiana

Culoarea tegumentelor si mucoaselor: paloarea: endocardita lenta, cardita reumatica, insuficienta cardiaca,

Cianoza : insuficienta cardiaca globala , boli cardiace cianogene

Dansul arterial ( artere hiperpulsatile ) :

insuficienta aortica si hipertiroidism

Turgescenta venelor jugulare : insuficienta cardiaca dreapta

Bombarea abdomenului : prin ascitasau hepatomegalie de staza - insuficienta cardiaca dreapta

Edeme declive : membre inferioare , regiunea sacrata

Degete hipocratice - endocardita lenta

b INSPECTIA REGIUNII PRECORDIALE

Boltirea regiunii precordiale ( marirea accentuate a inimii la copii si adolescenti)

Retractia -simfiza pericardica

Sediul socului apexain

PALPAREA

2.a SOCUL APEXIAN

Normal localizat in sp. V intercostal stg.

Prin marirea inimii se deplaseaza in jos sis pre stanga ( HVS) si numai spre stanga ( HVD)

2.b FREAMATELE : vibratii provocate de suflurile valvulare intense si aspre ; dau o senzatie tactila asemanatoare cu "torsul de pisica "

2. c FRECATURA PERICARDICA

2.d PALPAREA ARTERELOR PERIFERICE( temporala, radiala , humerala, carotida, pedioasa, tibiala posterioara, femurala ) permite decelarea elasticitatii si permeabilitatii arteriale

PERCUTIA ( marimea si forma inimii)

AUSCULTATIA : decubit dorsal , decubit lateral stang si in picioare

INIMA NORMALA :

zgomotul I -sistolic = inchiderea valvelor atrio-ventriculare +contractia miocardului ( VARF)

zgomotul II - diastolic =inchiderea valvelor aortice si pulmonare ( BAZA )

zgomotul I este separate de zgomotul II prin SISTOLA = pauza mica

zgomotul II este separate de zgomotul I prin DIASTOLA =pauza mare

MODIFICARI PATOLOGICE :

• intarirea zgomotului al II- lea la aorta _ HTA
• intarirea zgomotului al II- lea la pulmonara - stenoza mitrala
• intarirea zgomot I la varf- stenoza mitrala
• zgomot de galop = zgomot in trei timpi - insuficienta cardiaca
• SUFLURI : zgomote supraadaugate

organice : leziune a aparatului valvular

functionale : dilatare a cavitatilor inimii , a aortei sau a. pulmonare

sistolice ( insuficienta mitrala, stenoza aortica)

diastolice ( stenoza mitrala, insuficienta aortica

• FRECATURI PERICARDICE -pericardite

EXPLORARI FUNCTIONALE

PROBE CLINICE

a.         PULSUL

Se cerceteaza pulsul radial care se palpeaza correct la ambele mani, cu 3 degete, pacientul fiind in repaus; se numara pulsatiile timp de 1 minut.

FRECVENTA SI RITMUL

Normal: 70 pulsatii/min, ritm regulat

Tahicardie: puls accelerat

Bradicardie: puls rar

Neregulat: ritmul si intensitatea sunt inegale.

PULS BIGEMINAT: are 2 pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de o pauza lunga-extrasistole

AMPLITUDINE/INTENSITATE

Masoara gradul expansiunii arteriale:

• Puls mic si rapid: colapsul vascular
• Puls saltaret si depresibil( pulsul CORRIGAN)-insuficienta aortica
• Puls alternant-bataile sunt egale

DURITATEA/PRESIUNEA IN ARTERE

• Dur-hipertensiune arteriala

b.TENSIUNE ARTERIALA/PRESIUNE ARTERIALA

Reflecta presiunea sangelui in sangele din artere sin u tensiunea peretelui arterial.

Tensiunea arteriala sistolica/maxima=sistola ventriculara

Tensiunea arteriala diastolica /minima= sfarsirul diastolei

Tensiunea diferentiala=diferenta dintre cele 2 valori

VALORI NORMALE( COMITETUL EXOERTI O.M.S.140-160 mmHg pentru maxima, si 90-95 mmHg pentru minima)

MASURAREA CORECTA

• Bolnav in repaus fizic si psihic ( culcat timp de 10,20 min)
• Inregistrari multiple inregistrandu-se cea mai mica valoare
• Masurarea se face intotdeauna la acceasi ora si utilizand acelasi tip de aparat
• T.A. trebuie masurata la humerala, bilateral, in crinostatism, in ortostatism si la membrele pelvine (T.A. este mai mare decat la cele toracice cu 20-40 mmHg pentru cea sistolica si cu 10-20 mmHg pentru cea diastolica)

METODE UTILIZATE:

• Metoda palpatorie
• Metoda oscilatorie sau ascultatorie

VALORI PATOLOGICE:

• Hipertensiune arteriala
• Insuficienta aortica
• Blocul total
• Hipertiroidism
• Cuarctatia de aorta
• In colaps scad ambele tensiuni

PROBE HEMODINAMICE

a.      DEBITUL CARDIAC

Reprezinta o consecinta a activitatii cardiace, inima propulsand cu fiecare sistola in artera aorta si pulmonara cate 60-70 ml. sange= debit sistolic

Debit cardiac=cantitatea de sange expulsata de fiecare ventricul intr-un minut ( D.S. x frecventa cardiaca ) aproximativ 5-6 l. sange

Debit cardiac marit: effort, emotii, sarcina, stari febrile, anemii, hipertiroidism, corp pulmonary cronic

Debit cardiac scazut: insuficienta cardiaca, soc, tahicardi,stenoze valvulare, pericardite, fibrlatia atriala

b.      PRESIUNEA VENOASA

Reprezinta presiunea exercitata de sangele venos asupra peretilor venelor

Pentru determinare se poate folosi manometru Claude sau un simplu tub gradat= metoda directa

Metoda indirecta: raportarea nivelului turgescentei jugulare la linia sternala anterioara sau reperat o vena turgestenta de pe fata dorsala a pacientului culcat si observand nivelul la care dispare turgestenta radicand mana. Inaltimea in centimetri de la planul atriului drept la acest nivel exprima aproximativ presiunea venoasa.

Crescuta: ICD, pericardita constrictiva, emfizem pulmonar,compresiunea cavei drepte superioare

c.TIMPUL DE CIRCULATIE

Reprezinta timpul necesar sangelui care sa pargurga un segment al sistemului circulator .

Se determina prin introducerea unei substante in sistemul venos periferic si cronometrarea timpului necesar aparitiei reactiei.

Timpul brat - limba ( vena bratului- capilar periferic) = 13 ''- se utilizeaza de colin ( gust amar) sau gluconat de calciu ( senzatie de caldura)

Timpul brat- plaman ( vena bratului - capilar pulmonar ) - 6 '' se injecteaza eter

Timpul brat-brat = 20-25 ''

PATOLOGIE

• Alungirea timpului brat - limba: ICS, pericardita constrictiva,
• Alungirea timpului brat- plaman: ICD, pericardita constrictiva
• Scurtarea timpului brat- limba: anemii, febra, hipertiroidism
• Scurtarea timpului brat plaman: trahicarti hipertiroidism, anemii, febra

ELECTROCARDIOGRAFIA

FONOCARDIOGRAFIA

Metoda care inrecistreaza graphic zgomotele si suflurile produse de inima cu ajutorul unui microfon asezat la nivelui diferitelor focare de ascultatie

5.SFIGMOGRAFIA- INSCRIEREA GRAFICA A PULSULUI ARTERIAL

FLEBOGRAFIA- INREGISTREAZA PULSATIA VENEI JUGULARE

CATETERISMUL INIMII- PERMITE:

Precizarea diagnosticului bolilor congenitale

Masurarea presiunilor intracavitale

Efectuarea angiocardiografiei

EXAMENUL RADIOLOGIC AL INIMII

a.      Radioscopia:examen direct, permite examinarea in miscare a cordului, fiind extreme de subiectiv

b.     Radiografia - ofera o imagine obiectiva permitand comparatia in timp

c.      Angiocardiografia-examen care pune in evidenta cavitatile inimii si arboreal vascular cu ajutorul unei substante de contrast

Radiografia apreciaza:

Pozitia: o treime din umbra inimii se afla la dreapta liniei mediene si 2/3 la stanga

Marimea: inima este marita cand marginea dreapta depaseste marginea coloanei cu aproximativ 3 cm iar cea stanga depaseste linia medio-claviculara

Forma: culcata-configuratia aortica, ridicata-configuratie mitrala, sferica sau globulara

Marginea dreapta, arcul superior= cava superioara, arcul inferior= artriul drept

Marginea stanga: arcul superior=butonul aortic, arc mijlociu ( concav) - a. pulminara si urechiusa stanga, arc inferior- ventricul stang

Opacitatile - calcificari pericardice sau vulvolare

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI CARDIO-VASCULARE

PROCESUL DE INGRIJIRE

PREZENTARE GENERALA- DEFINITIE , CARACTERISTICI, AVANTEJE, ABILITATI NECESARE UTILIZARII PN, CUNOSTINTE NECESARE PENTRU PN, ACTIVITATI DESFASURATE DE ASISTENTA IN CADRUL PROCESULUI DE NURSING IN CARDIOLOGIE

ETAPELE PROCESULUI DE NURSING

PROCESUL DE NUSING IN CARDIOLOGIE

OBIECTIVE EDUCATIONALE

SA DEFINEASCA PROCESUL DE NURSING

SA ENUMERE CARACTERISTICILE , AVANTAJELE SI ACTIVITATILE NECESARE UTILIZARII PN

SA DEFINEASCA SI SA DESCRIE FIECARE ETAPA A PROCESULUI DE NURSING

SA DOBANDEASCA ABILITATI DE FORMULARE/ APLICARE AL UNUI PLAN DE INGRIJIRE IN CARDIOLOGIE

I.        PREZENTARE GENERALA

DEFINITIE-caracteristici

PN este un proces organizat si planificat care permite acordare de ingrijiri individualizate adaptate fiecarui pacient ; un mod de a gandi logic , care permite interventia constienta , planificata a ingrijirilor , in scopul protejarii si promovarii sanatatii individului

PN este un proces dinamic , asistenta in fiecare etapa putand obtine noi date despre pacient

PN este un sistem ciclic - asistenta are responsabilitatea fiecarei etape

PN este transformat in actiune prin utilizarea PLANULUI DE NURSING

PLANUL DE NURSING : este un document scris ce sumarizaza etapele procesului de nursing si cu ajutorul caruia se transmit fiecarei asistente date referitoare la pacient si interventiile efectuate

este un mijloc de comunicare a informatiilor pentru toate persoanele implicate in ingrijirea pacientului ; documentatie referitoare la interventiile planificate pentru pacient

AVANTAJELE PN

Pentru asistenta medicala

permite luarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor pacientului

evidentiaza legalitatea actiunilor

creste profesionalismul

creste responsabilitatea

da satisfactia muncii

Pentru pacient

beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi

are asigurata continuitatea ingrijirilor-planul fiind accesibil echipei de sanatate

determina pacientul sa participe ( planificare participativa) la ingrijiri si sa se preocupe de obtinerea si mentinerea unei stari bune de sanatate

ABILITATI NECESARE UTILIZARII PN in cardiologie

cunoasterea etapelor procesului de nursing

abilitati de realizare a unui interviu pentru culegerea datelor

observarea sistematica a pacientului

utilizarea comunicarii verbale si nonverbale

capacitatea de a stabili o relatie terapeutica

capacitate de organizare si sistematizare a datelor obtinute

capacitate de decizie

competenta si profesionalism in efectuarea interventiilor

cunoasterea principiilor si tehnicii de baza pentru fiecare interventie planificata

CUNOSTINTE NECESARE PENTRU PROCESUL DE NURSING

nevoile de baza ale individului ( bio-fiziologice, psihologice, socio-culturale, spirituale )

etiologia , cauzalitatea fiecarei probleme

semnele caracteristice problemelor de sanatate

factorii de risc pentru problemele potentiale

valorile normale ale parametrilor de sanatate

resursele disponibile pentru implementarea activitatilor planificate

tehnicile de nursing- aparatura, instrumentar , mod de efectuare, accidente , etc

criteriile de evaluare

drepturile pacientului

ACTIVITATILE DESFASURATE DE ASISTENTA IN CADRUL PN

colectarea informatiilor

verificarea datelor

stabilirea profilului pacientului

interpretarea datelor

elaborarea diagnosticului de ingrijire

stabilirea prioritatilor

stabilirea obiectivelor

selectarea strategiilor/ activitatilor de nursing

intocmirea planului de nursing

acordarea suportului psihic pacientului - empatie

efectuarea interventiilor autonome si delegate

aprecierea raspunsului pacientului la interventiile efectuate

compararea raspunsului cu criteriile de evaluare

reanalizarea si modificarea planului de nursing

II. ETAPELE PROCECULUI DE NURSIG

5 etape:

1. culegerea , validarea si organizarea datelor = APRECIEREA
2. analiza si interpretarea lor( probleme , diagnostic de ingrijire)
3. planificarea ingrijirilor( obiective)
4. realizarea interventiilor ( aplicarea/ implementarea interventiilor)
5. evaluarea

APRECIEREA

Este prima etapa a PN si consta in colectarea, validarea si organizarea datelor ;

Colectarea datelor incepe odata cu primul contact al pacientului cu un serviciu de sanatate si se continua pe toata perioada furnizarii ingrijirilor de sanatate; asistentul nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota date privind pacientul

Scopul : stabilirea unui profil de sanatate al pacientului , profil care va sta la baza planului de nursing individualizat

DATE INEXACTE SI INCOMPLETE - cauze ;

nu se culeg date relevante intr-o situatie bine definita

asistent dezorganizat

asistent incapabil sa utilizeze tehnici si mijloace de culegere a datelor

asistentul neglijeaza obtinerea unor date aditionale pentru clarificare

emite ipoteze fara a verifica informatiile

culege informatii care nu sunt relevante pentru situatia prezenta

A. TIPURI DE DATE CULESE

DATE OBIECTIVE- observate de asistent

DATE SUBIECTIVE- expuse de pacient

DATE: informatii trecute si actuale

DATE; viata pacientului, obiceiuri, mediul de viata

B. CATEGORII DE DATE

1. Date relativ stabile :

Informatii gerale: nume, varsta, sex, stare civila

Caracteristici individuale ; rasa, religie, cultura, ocupatie

Obiceiuri: alimentatie, ritm de viata

Evenimente legate de sanatate: sarcini, boli anterioare, interventii chirurgicale , accidente

Elemente fixice: grup sanguin, deficite senzoriale, proteze alergii

Sustinerea pacientului : familie, prieteni

2. Date variabile

- starea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functia respiratorie, apetitu, eliminarea, somnul, miscarea, reactiile alergice, infectii, oboseala, durere, reactii la tratament etc

- conditii psihosociale: anxietate, stres, confort/inconfort, stare depresiva, stare de constienta, capacitate de comunicare, grad de autonomie, acceptarea sau neacceptarea bolii/ rolului

Datele sunt puse la dispozitia intregii echipe de ingrijire si constituie un instrument de lucru in procesul de ingrijire

C. SURSE DE INFORMATIE

1. Sursa directa / primara : pacientul

2. Surse indirecte/ secundare : familia, anturajul, membrii echipei de sanatate( medici, asistente, asistente sociale , kinetoterapeuti etc.) , dosarul medical ( foaie de observatie, carnet de sanatate) , consultarea unor date in cazuri specifice ( ex. Hemodializa) , literatura de specialitate

C. METODE DE CULEGERE A DATELOR

a) INTERVIUL

Reprezinta dialogul, discutia, intre asistent si pacient ; permite depistarea nevoilor nesatisfacute ale pacientului si diverse manifestari de dependenta pe care le determina ; este un instrument de cunoastere a pacientului si personalizare a ingrijirilor

OBIECTIVELE INTERVIULUI :

OBTINEREA DE INFORMATII referitoare la starea bio-fiziologica, psihologica, socio-culturala si spirituala a pacientului , reactiile pacientului , resursele acestuia

Inceperea RELATIEI TERAPEUTICEintre asistent si pacient

Observarea INTERACTIUNII PACIENT/ FAMILIE- PACIENT/ ECHIPA DE SANATATE

Observarea EVOLUTIEI pacientului in spital

Oferirea de INFORMATII pacientului referitoare la interventii, tratament, examinari, pentru al determina sa participe la stabilirea obiectivelor , planificarea si efecuarea interventiilor

TIPURI DE INTERVIU

Structurat : pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient Ex: cum va numiti ?; Ce ocupatie aveti?

Semistructurat : condus cu obiective si tinte precise Ex.: explicati-mi despre suferinta D-voastra legata de oboseala

ETAPELE INTERVIULUI :

Inceperea interviului

asistentul se prezinta ( nume, functia , explica scopul interviului )

pacientu va fi asigurat de confidentialitatea interviului

2. Desfasurarea interviului

- asistentul pune intrebari deschise sau inchise ale caror raspunsuri vor profila pacientul

- pe parcursul interviului asistentul si pacientul devin pe rand emitator si receptor

este bine sase semnaleze sfarsitul interviului ( " vom termina in 3 minute , va voi adresa inca 3 intrebari ")

3. Concluzia interviului

- la sfarsitul interviului asistentul va trage concluziile : " va multumesc pentru raspunsurile D-voastra, Am inteles care sunt problemele D-voastra, Raspunsurile D-voastra ma vor ajuta sa planific ingrijirile , etc " )

CONDITII PENTRU DESFASURAREA INTERVIULUI

Momentul : alegerea momentului propice pentru pacient

respectarea orei de masa, momentelor de repaus, perioadelor in care pacientul se simte foarte suferind, are vizitatori

Durata : asistentul trebuie sa-si planifice un timp suficient pentru a permite pacientului sa se exprime in ritmul sau; planificarea numarului de intrebari sau numar de minute

Locul : asistenta trebuie sa creeze conditiile optime tinand cont de : intimitatea si confortul la care pacientul are dreptul ( salon, cabinet de consultatii, sala de tratament )

Strategii de comunicarea eficace

LINISTEA

AUSCULTAREA ATENTA

Adoptarea unei atitudini de ACCEPTARE , fara manifestari de aprobare sau dezaprobare , respectand credintele si valorile pacientului

UTILIZAREA PARAFRAZARII - in scopul validarii informatiilor date de pacient

CLARIFICAREA informatiilor prin utilizarea de intrebari secundare

REZUMAREA informatiilor pentru a primi din partea pacientului confirmarea exactitatii lor

Mentinerea CONTACTULUI VIZUAL - expresie senina a fetei, surazatoare

Pozitia corpului comoda deschisa , limbaj adecvat dovedesc pacientului dorinta de al asculta si a-i usura suferinta

ABILITATILE ASISTENTULUI DE A FACILITA INTERVIUL

abilitatea de a pune intrebari adecvate (inchise sau deschise: narativ, descriptiv, de tp clarificare )

abilitatea de aconfirma/ valida perceptiile sale in legatura cu pacientul , in asa fel incat sa elimine subiectivismul observatiei sale

abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare cand face divagatii ( Vad ca va preocupa mult greutatea dar ati putea sa- mi relatati mai amanuntit despre somnul D-voastra")

abilitatea de a face o sinteza

abilitatea de a asculta activ :

repetarea ultimei parti din fraza pacientului

extragerea si reformularea continutului emotiv din enuntul pacientului si raspunzandu-i astfel incat sa demonstreze ca intelege/ traieste ce simte pacientul ( empatie)

b. OBSERVATIA

Observatia este o metoda de culegere a datelor utilizata pe parcursul intregii activitati ; presupune abilitati intelectuale , integritate senzoriala , spirit de observatie, continuitate

Este un proces selectiv care determina A VEDEA ceea ce AM INVATAT sa VEDEM si ceea ce ESTE DE VAZUT .

Este directionata spre pacient dar si spre mediu sau de viata ; trebuie sa fie continua si obiectiva

Observatia cuprinde : starea fizica, mentala, emotionala , microclimatul, decelarea pericilelor actuale sipotentiala din mediu , factori care influenteaza starea de sanatate a pacientului

IMPLICAREA SIMTURILOR

VEDEREA: fizionomia persoanei, privire, comportament ; semne si smptome care traduc o nevoie sau o problema de sanatate

AUZUL : intonatia vocii, gemete, plangeri, zgomote emise de pacient , gaze

ATINGEREA : rol important in examenul fizic , palpare, permitand determinarea unor detalii: induratie, caldura etc.

MIROSUL : gradul de curatenie al pacientului, procese patologice ( infectiide palga), halena ( acidoza la un diabetic)

2 forme de observatie :

1. OBSERVATIE INTENTIONATA : planificata si controlata

- presupune stabilirea unor parametrii de observat : evaluarea efectelor terapeutice ale medicamentelor sau regimului alimentar , problemele pacientului determina numarul parametrilor alesi pentru a fi observati si frecventa cu care se face aceasta

2. OBSERVATIA NEINTENTIONATA : utilizata in orice situatie

ELEMENTE DE EVITAT:

subiectivism

judecati preconcepute

superficialitate si rutina

lipsa de concentrare si continuitate

c. EXAMENUL FIZIC

Examinarea sistematica a pacientului in vederea aprecierii starii sale fizice si mentale ; este un proces de investigatie in vederea formularii interventiilor in nursing

Tehnici:

INSPECTIA

PALPAREA

PERCUTIA

AUSCULTATIA

VALIDAREA DATELOR : procesul de confirmare si verificare a veridicitatii informatiilor obtinute . Datele pot fi validate cu ajutorul pacientului in timpul sau dupa culegerea datelor. Daca pacientul este incapabil sa coopereze pentru validare se poate apela la familie, membrii echipei de sanatate

ORGANIZAREA DATELOR : reprezinta gruparea lor in asa fel incat sa faciliteze identificarea problemelor actuale si potentiale .

DIAGNOSTICUL DE NURSING IN CARDIOLOGIE

1. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
3. ENUNTUL DIAGNOSTICULUI DE NURSING

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

( CONCEPTUL VIRGINIEI HENDERSON)

Organizarea datelor se poate face si dupa alte metode ( Maslow, Gordon - pe sisteme si aparate : respirator, cardiovascular etc. )

IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

Asistentul impreuna cu pacientul pot identifica punctele slabe, punctele tari, oportunitatile si amenintarile ; toate acestea il pot ajuta pe pacient in procesul de refacere.

Problemele de sanatate ale pacientului sunt identificate pe baza manifestarilor clinice - semne, simptome- reactiile si comportamentul acestuia

ENUNTUL DIAGNOSTICULUI DE NURSING IN CARDIOLOGIE

- DEFINITII : o forma simpla precisa care descrie raspunsul persoanei la o problema de sanatate; o judecata practica bazata pe colectarea si analiza datelor si serveste la planificarea ingrijirilor

Sevesc ca baza pentru a alege interventiile de ingrijire vizand atingerea rezultatelor pentru care asistentul este responsabil

COMPONENTELE DIAGNOSTICULUI DE NURSING

3 PARTI

a.      Problema de dependenta a persoanei

b.     Cauza / etiologia problemei de dependenta

c.      Semne si simptome

P- problema un comportament , o reactie, o atitudine , o dificultate a pacientului fata de satisfacerea nevoilor de sanatate din punct de vedere fiziologic, psihologic, socio-cultural si spiritual

Termeni utilizati pentru enuntul problemei: alterare, diminuare, dificultate, deficit, refuz, incapacitate

E- etiologia / cauza : cuprinde factorii cauzali

Factorii pot fi:

fizici: intrinseci( infectii, obstruarea cailor respiratorii ) si extrinseci ( imobilizare in aparat gipsat, pansament compresiv, sonde )

psihologici: sentimente, emotii , anxietate, stres,

sociali: interactiunea cu familia , colegii de munca, prietenii, somaj, pensionare

cultural-spirituali: insatisfacii in respectarea credintelor si valorilor

necunoasterea modului de promovare a starii de sanatate

S -semne de dependenta - semne si simptome - semne

observabile ale incapacitatii de mentinere a sanatatii

( nu respecta regimul igieno-dietetic, nu comunica cu membrii

echipei de sanatate etc. )

TIPURI DE DIAGNOSTIC DE NURSING

diagnosticul actual : cuprinde problema actuala sau reactiile pacientului la o probleme si factorii etiologici ; legatura se realizeaza prin expresia " legat de " sau "datorita " Ex. : anxietate legata de iminenta unei investigatii sau disconfort legat de durere

diagnosticul potential: poate fi enuntat pe baza istoricului starii de sanatate a pacientului, cunoasterea complicatiilor bolii Ex. Potential de alterare a respiratiei legat de fumatul excesiv

diagnosticul posibil : pentru a evidentia un raspuns incert al pacientului sau legati de factori necunoscuti Ex: perturbarea posibila a stimei de sine din cauza unei dificultati in asumarea rolului de tata sau disfunctii sexuale