Semne si simptome in afectiunile sistemului cardiovascular

SEMNE SI SIMPTOME IN AFECTIUNILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR

1. Dispneea

Durerea precordiala

3. Palpitatiile

4. Cianoza

5. Semne culese prin inspectie

6. Semne culese prin palpare

7. Semne culese prin auscultatie

8. Semne din partea altor sisteme

1 Dispneea reprezinta dificultatea de a respira, se caracterizeaza prin sete de aer si senzatie de sufocare. Apare in insuficienta cardiaca stanga, in care scade rezerva cardiaca, cu incapacitatea inimii stangi de a evacua intreaga cantitate de sange primita de la inima dreapta, deci staza in circulatia pulmonara, cu cresterea rigiditatii pulmonare si scaderea elasticitatii sale, fenomene care maresc efortul respirator si duc la aparitia dispneei.

Cauze ale insuficientei cardiace stangi:

hipertensiunea arteriala

valvulopatii mitrale sau aortice

ateroscleroza coronariana

Dispneea cardiaca se caracterizeaza prin respiratii frecvente (polipnee) si superficiale.

Tipuri de dispnee:

dispneea de efort - apare in faza initiala a insuficientei cardiace stangi

dispneea de repaus - in fazele tardive ale insuficientei cardiace stangi

ortopnee

dispnee vesperala

astmul cardiac - apare in accese, de obicei noaptea, la cateva ore dupa culcare, brusc, trezind pacientul care prezinta senzatie de sufocare, tuse si neliniste.

In formele severe apare edemul pulmonar acut in care simptomul principal este dispneea paroxistica, cu ortopnee, insotita de tuse productiva cu sputa spumoasa, rozata, chiar hemoptoica.

Interventii nursing

Dispneea apare la pacientii cu insuficienta cardiaca, fiind expresia congestiei venoase pulmonare, de aceea interventiile nursing sunt orientate spre reducerea congestiei. De exemplu, se asigura pozitia sezanda, pozitie care nu influenteaza in mod direct respiratia ci scade intoarcerea venoasa, reducand astfel congestia venoasa pulmonara. Acest efect este mai evident in caz de ortopnee si dispnee paroxistica nocturna. In timpul dispneei pacientul este anxios, se teme sa nu se sufoce, sa nu moara, de aceea trebuie intervenit rapid.

Durerea precordiala

Cauze: - extracardiace

embolii pulmonare

pneumotorax

pleurezie

nevralgii intercostale

zona zoster

hernie diafragmatica

litiaza biliara

leziuni ale coloanei vertebrale sau ale

articulatiilor vecine

leziuni ale peretelui toracic

cardiace

pericardite

anevrism aortic

aritmii cu ritm rapid

cardiopatii ischemice cronice dureroase

infarct miocardic acut

Caracteristicile durerii din angina pectorala:

sediul durerii: retrosternal, mai rar precordial sau predominent epigastrica, interscapulara

iradierea durerii: cel mai frecvent umar stang si pe fata interna a bratului, antebratului si ultimele doua degete ale mainii stangi sau baza gatului, mai rar in tot toracele anterior, ambii umeri, interscapular, laterocervical stang, in mandibula, dinti, epigastru

senzatia dureroasa anginoasa este de constrictie sau presiune retro sternala/precordiala

durata si intensitatea durerii: relativ tipic accesul dureros dureaza 3-5 minute

conditiile de aparitie ale durerii anginoase: efortul fizic, expunerea la frig, frica, emotiile intense pozitive sau negative

frecventa acceselor anginoase poate tine de prezenta conditiilor care declanseaza durerea

simptome asociate: transpiratii, anxietate, dispnee, greturi

conditii de incetare a accesului anginos: spontan, dupa incetarea efortului sau dupa administrarea sublingual de nitroglicerina in 1-3 minute

Caracteristicile durerii din infarctul miocardic:

este mai intensa, mai atroce

are aceleasi sedii si iradiere

apare de obicei in repaus, adeseori noaptea

dureaza ore sau chiar zile

nu cedeaza la nitroglicerina.

Interventii nursing

Asistenta medicala trebuie sa evalueze atent durerea toracica, ameliorarea durerii este un element esential din procesul de ingrijire. Fiecare pacient are o reactivitate diferita la durere si anxietatea poate duce la accentuarea durerii. De exemplu, durerea toracica este foarte mare cand pacientul este acasa, dar poate fi mai mica in spital, unde stie ca se poate interveni medicamentos. De obicei, orice durere precordiaia este interpretata ca infarct miocardic acut. Durerea are o serie de reactii asociate: anxietate, agitatie, tahicardie. De aceea este important sa se intervina pentru ameliorarea durerii.

Durerea este expresia unui aport inadecvat de oxigen, de aceea se vor lua masuri de scadere a necesarului de oxigen. Aceasta se realizeaza prin limitarea efortului fizic, mentinerea unui climat de liniste. Asistenta medicala administreaza tratamentul antialgic prescris de medic si urmareste efectul sau. Se monitorizeaza tensiunea arteriala, greturile si varsaturile, respiratia. Oxigenoterapia amelioreaza durerea prin cresterea aportului de oxigen la nivelul miocardului. Alte masuri pentru reducerea durerii constau in asigurarea unei pozitii confortabile, asigurarea unui mediu de calm si liniste.

3. Palpitatiile

Palpitatiile sunt batai ale inimii resimtite de pacient ca senzatii neplacute, suparatoare, sub forma unor lovituri repetate in regiunea precordiala.

Cauze: - extracardiace - stari de excitatie psihica

febra

abuz de excitante (tutun, cafea, alcool)

anemii

hipertiroidismul

eforturi fizice mari

unele medicamente (extracte tiroidiene, atropina, simpaticomimetice)

unele tulburari digestive

- cardiace: - tulburari de ritm (aritmia extrasistolica,

fibrilatia atriala, tahicardia paroxistica)

stenoza mitrala

hipertensiunea arteriala

In cazul palpitatiilor trebuie precizat:

daca apar izolat sau in accese

daca dureaza putin sau un timp mai indelungat

daca sunt regulate sau neregulate

conditiile de aparitie.

4. Cianoza

Cianoza reprezinta coloratia violacee a tegumentelor si mucoaselor (obraji, nas, buze, degete) datorita cresterii hemoglobinei reduse in sangele capilar. Cianoza este cel mai important simptom al insuficientei cardiace drepte. Mai poate aparea in:

boli congenitale ale inimii

insuficienta cardiaca globala

cord pulmonar cronic.

5. Semne culese prin inspectie

Inspectia cuprinde: - inspectia generala

- inspectia regiunii precordiale

Inspectia generala poate evidentia:

pozitia pacientului:

ortopneea indica o insuficienta cardiaca stanga

pozitia genupectorala apare in pericardita exudativa

culoarea tegumentelor si a mucoaselor:

paloarea apare in

cardita reumatismala

endocardita subacuta

insuficienta cardiaca

cianoza apare in

boli cardiace congenitale

insuficienta cardiaca globala

turgescenta venelor jugulare - semn de insuficienta cardiaca dreapta

artere hiperpulsatile („dansul arterial”) indica o insuficienta aortica sau hipertiroidism

bombarea abdomenului prin

ascita

hepatomegalie de staza este un semn de insuficienta cardiaca dreapta

edeme declive (regiunea sacrata, membre inferioare), degete
hipocratice (endocardita subacuta)

Inspectia regiunii precordiale poate decela:

bombarea regiunii precordiale (prin marirea accentuata a inimii, mai ales la copii si adolescenti)

retractia regiunii precordiale.

6. Semne culese prin palpare

Prin palpare se apreciaza socul apexian - in mod normal este in spatiul V intercostal stang, pe linia medioclavicuiara.

Patologic, socul apexian se deplaseaza:

in jos si spre stanga (in hipertrofia ventriculara stanga )

numai spre stanga (in hipertrofia ventriculara dreapta )

freamatele (vibratil provocate de unele sufluri valvulare mai intense si mai aspre si care dau o senzatie tactila asemanatoare cu aceea perceputa aplicand palma pe spatele unei pisici care toarce)

palparea arterelor periferice (radiala, humerala, carotida, femurala, tibiala posterioara, pedioasa) permite aprecierea elasticitatii, permeabilitatii arteriale.

7. Semne culese prin anscultatie

La inima normala, prin auscultatie se percep doua zgomote:

zgomotul I sau sistolic este surd si prelungit datorat inchiderii valvelor atrioventriculare si contractiei miocardului, se aude mai bine la varf

zgomotul II sau diastolic este mai scurt si mai inalt datorat inchiderii valvelor sigmoide aortice si pulmonare, se aude mai bine la baza.

Intre zgomotul I si zgomotul II este o pauza mica (sistola), iar intre zgomotul II si zgomotul I al revolutiei cardiace urmatoare este o pauza mai mare (diastola).

In stari patologice apar:

modificari de zgomote (intarite, diminuate )

zgomote supraadaugate (sufluri)

tulburari de ritm.

8. Simptome din partea altor sisteme

simptome respiratorii:

tusea

hemoptizia

simptome digestive:

dureri in epigastru si hipocondrul drept

greturi, varsaturi

meteorism

simptome nervoase: cefalee, vertij, tulburari vizuale si auditive

accidente motorii tranzitorii sau definitive (hemiplegii, afazii, pareze)