TALPA GASTII

TALPA GASTII

Leonorus cardiaca.Fam. Labiatae sau Fam. Lamiaceae.

Denumiri populare: apucatoare, buruiana baltului, buruiana de bleasna, catajnica, catusnita, ciorvana, cione, creasta cocosului, gisdei, iarba casunaturii, iarba flocoasa, iarba de dat, laba lupului, santa, lingorica, somnisor, talpa lupului.

Descriere- planta erbacee, vivace, foarte comuna pe langa case la sate, pe langa drumuri, prin locuri ne cultivate si printre daramaturi, are in pamant un rizom lignificat din care iau nastere primavara partile aeriene. Tulpina inalta pana la 1,5m este patrunghiulara si paroasa. Frunzele opuse, cele inferioare sunt lung petiolate cu limbul palmat-lobat cu 5 lobi, iar cele superioare sunt petiolate si trilobate, avand aspectul unei labe de gasca. Florile de culoare roz sunt grupate in verticile axilare pe nodurile superioare ale tulpinei. Structural floarea se caracterizeaza printr-un caliciu tubulos, alcatuit din 5 sepale terminate prin 5 dinti spinosi. Corola bilabiata cu labiul superior putin concav si paros, iar cel inferior trilobat. In interior 4 stamine. Infloreste toata vara.

In scopuri terapeutice se utilizeaza partile aeriene recoltate in timpul infloririi (Herba leunori).

In traditia populara: ceaiul din tulpinile florifere se lua contra durerilor de inima si hipertensiunii. Decoctul se folosea contra junghiurilor si a durerilor de picioare. Ceaiul se mai folosea in emfizem pulmonar, in boli astmatice si de nervi. La Salciua se lua contra insomniilor. Se mai folosea la boli renale si se punea in baile bolnavilor de ascita. Pentru dureri de spate, se pisa planta si se amesteca cu unsoare, cu care se frictiona bolnavul. Planta pisata se punea la talpi si la ceafa celor bolnavi de tifos exantematic. Ceaiul din frunze in amestec cu valeriana se lua contra tensiunii marite. Cu decoctul plantei se spala ugerul oilor cand se inflamau.

Compozitie chimica: in scopuri medicinale se foloseste partea aeriana recoltata in timpul infloririi (Herba Leonuri) alcaloizi, ulei volatil, saponina acida, o rezina, tanin pirogalic, glucoza sterolica, principiu amar glucozidic, alcaloizi: leunucardina care este identic cu stachidrina, un alcaloid pirolidinic, care se afla in alte produse vegetale. Glicozizi amari: leonurina (un alcaloid), al carui aglicon are o structura sterolitica, iar portiunea glucidica este constituita din glucoza si ramnoza., heterozida, vitaminele A, C, E. Acizi organici: malic, citric, tartric, saponina, saruri minerale.

Actiune farmaceutica: sedativ puternic al sistemului nervos central inclusiv cardiac, scade tensiunea arteriala, vasodilatator periferic. Este folosita in afectiunile inimii ajutand la reglarea activitatii inimii in special cele de origine nervoasa. Tinctura este mai puternica ca actiune sedativa valerianei si este cea mai indicata in nevroza cardiaca, diminuand frecventa pulsului chiar si in tahicardiile datorate hipertiroidismului. Utila in angina pectorala, diminuand sau prevenind sindromul dureros si senzatia de sufocare. Sedativa si in nevrozele cardiace. La tinctura se va lua 5-10 g    in mai multe doze pe zi. Extern- antiinflamator si cicatrizant. Regleaza presiunea sangelui, este un tonic cardiac puternic, fiind de ajutor in cazurile de hipertensiune si hipotensiune avand si actiune vasoconstrictoare periferica. Diminueaza starea de excitatie atat a stomacului cat si a inimii, producand relaxarea musculaturii netede. Leunorina are actiune uterotonica si se poate folosi cu mare succes in obstetrica si ginecologie favoriznd tonifierea uterului. Ajuta la eliminarea sau diminuarea procesului inflamator, favorizeaza cicatrizarea ranilor.

Extern este antiinflamator, antiseptic, astringent, cicatrizant si regenerator al pielii.

Produsul vegetal intra in compozitia ceaiurilor: antiastmatic, anticolitic, si calmant impotriva tulburarilor cardiace si in ceaiul sedativ.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: acrocianoza, afectiuni cardiace de origine nervoasa, afectiunile prostatei, afectiuni uterine, amenoree, anxietate, aritmii cardiace de origine nervoasa, arsuri, ascita, astm bronhic, atonie gastrica, boli respiratorii, bronsita, colite pe baza nervoasa, colite de fermentatie, constipatie, contuzii, crize astmatice care apar pe fond de stres, depresie insotita de anxietate, digestie dificila, dismenoree, distonii neuro-vegetative, dureri de spate, dureri reumatismale, echimoze, excitatie nervoasa mai ales cerebrala, excitatie nervoasa a cordului, febra tifoida, gastrita hiperacida pe baze nervoase, hipertensiune arteriala, insomnii, ischemie cardiaca (atat in formele dureroase cat si in cele ne dureroase), lipsa transpiratiei, neurastenii depresive, nevroze cardiace, prolaps si atrofie uterina, rani, reumatism, stari depresive nervoase, stari spastice ale vezicii biliare, tromboza in sfera genitala, tulburari de climacteriu, tulburari vegetative, umflaturi, varice.

Mod de folosire:

Intern

Infuzie: -1 lingurita de planta se pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se consuma cate 2 cani din care una seara la culcare in afectiunile cardiace cu substrat nervos. Este bine ca tratamentul sa se faca doar 7 zile apoi se face o pauza de cel putin o luna de zile. In cazul afectiunilor pulmonare se vor consuma 2 cani pe zi cu 15 minute inaintea meselor.

-1 lingurita de planta cu 1 lingurita de valeriana se pun la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se consuma seara pentru cazurile de insomnii. Se consuma la ora 18.

Infuzie concentrata: - 2 lingurite de planta se vor pune in 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi cu inghitituri mici in tot cursul zilei.

3 lingurite de planta maruntita se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se va lasa apoi 10-15 minute acoperit. Se strecoara si se pot consuma pentru afectiunile interne 2-3 cani pe zi. Este un foarte bun sedativ care se poate lua cate 2 cani pe zi in afectiunile inimii sau nervoase. La insomnie se ia doar o cana la ora 18 si se poate folosi perioade lungi de timp. Este de asemenea un bun calmant al durerilor luat intern. In astmul bronhic se iau doar cate 1-2 linguri din acest ceai de cate ori este nevoie, la fel in tulburarile de menopauza, sau ca sedativ nervos. Se poate folosi in acest fel si pentru marirea diurezei si a transpiratiei. In general se foloseste cu 15 minute inaintea meselor.

Decoct: -3 lingurite de planta maruntita se pun la 500 ml apa si se fierb pana scad la jumatate. Se strecoara si se consuma in cursul zilei treptat, in cazul cand se doreste marirea diurezei si a transpiratiei.

Tinctura: - 50 g de planta maruntita se vor pune cu 250 ml alcool alimentar 70 . Se vor tine timp de 15 zile agitand zilnic de 2-3 ori. Se strecoara. Se poate folosi in functie de gravitatea afectiunii intre 20 picaturi-o lingurita de trei ori pe zi, diluate cu putina apa. Se ia in toate afectiunile descrise mai sus.

Extern- 3 lingurite de planta maruntita se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se fac comprese sau bai.

Se poate folosi in combinatie si cu alte plante medicinale.

-Praf din planta obtinuta cu ajutorul rasnitei de cafea se pune cate 1 lingurita la 4 linguri de untura de porc proaspata sau unt. Se amesteca bine apoi se foloseste la unguente dar numai dupa ce a stat timp de 7 zile. Este foarte utila la calmarea durerilor.

-Cataplasme cu planta fiarta sau proaspata si strivita se aplica la ceafa si talpi pentru tratarea febrei tifoide. Tratament folosit empiric.

Cataplasma: planta se macina fin cu rasnita de cafea apoi se pune intr-un vas si cu putina apa calda se face o pasta mai groasa, amestecandu-se pentru omogenizare. Se intinde pe un tifon care se aplica la locul afectiunii.

Vopsitorie s-a folosit la vopsirea in verde masliniu.

Tinctura de talpa gastei.

Leonorus cardiaca.

Produs de Dacia Plant Sebes.

Actiuni.

Intern: antiastmatic (impiedeca aparitia senzatiei de sufocare), antidepresiv, antispasmodic, astringent, calmant general, calmant cardiac, calmant gastric, cicatrizant, diminueaza starile de excitatie cerebrala, expectorant, hipotensiv (actioneaza mai degraba in sens reglator), produce relaxarea vaselor sanguine care alimenteaza cordul si intr-o anumita masura cordul in sine, tonic cardiac, tonic general, uterotonic (favorizeaza tonifierea uterului), vasoconstrictor periferic.

Extern: antiinflamator, antiseptic, astringent si cicatrizant, regenerator epitelial.

Indicatii.

Intern: aritmie cardiaca de origine nervoasa, hipertensiune arteriala, ischemie cardiaca (atat forme dureroase, cat si ne dureroase), tulburari de menopauza, dismenoree (ciclu neregulat si/sau dureros), amenoree (absenta sau intarzierea patologica a menstruatiei), reumatism, bronsita, astm, crize astmatice care apar pe fondul de stres, depresie, depresie insotita de anxietate, prolaps si atonie uterina, gastrita hiperacida pe fond de stres, colita de fermentatie, digestie dificila, distonie neuro-vegetativa.

Extern: contuzii, rani, arsuri, reumatism, prolaps uterin, febra tifoida (se pun cataplasme pe ceafa si talpi), dureri de spate (cataplasme sau unguent local pe locul afectat).

Contraindicatii: nu se cunosc.