Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Stomatitele la edentatul total protezat


Stomatitele la edentatul total protezat


STOMATITELE LA EDENTATUL TOTAL PROTEZAT

Odata cu aplicarea protezelor totale in cavitatea orala apar modificari in echilibrul biologic al mediului oral, apare necesitatea preluarii presiunilor masticatorii de catre fibromucoasa si osul alveolar in loc de dinte si parodontiu, cu repercursiuni structurale care mentin sau nu echilibrul mediului oral. Din interferenta statica si dinamica a protezei totale cu elementele campului protetic pot apare modificari patologice ce se manifesta asupra fibromucoasei in cazul in care se depaseste pragul de toleranta fiziologica a ei.

Etiologia stomatitelor



Factorii generali:

- Bolile generale care favorizeaza aparitie stomatopatiilor sunt: diabetul zaharat, arterioscleroza, bolile vasculare, hemopatiile. insuficienta renala cronica, alergia.

- Fenomenul de imbatranire biologica scade posibilitatea de aparare generala si loco-regionala.

Factorii locali:

- lipsa de igiena a protezelor sau a cavitatii orale.

- purtarea indelungata a unor proteze necorespunzatoare.

- autocuratirea prin scaderea fluxului salivar prin atrofia biologica a glandelor salivare si volumul mare al protezelor totale.

- cresterea temperaturii sub protezele acrilice.

- realizarea incorecta a tehnologiei de polimerizare a acrilatului sau de prelucrare si lustruire a lui. Apar microporozitati, goluri, fisuri unde se desvolta flora microbiana patogena.

- relief ocluzal necorespunzator ce solicita in exces campul protetic de sprijin sau montarea incorecta a dintilor in zonele laterale ce determina instabilitatea protezelor mobile.

Etiopatogenia stomatopatiilor

O serie de mecanisme pot actiona la nivelul cavitatii orale si determina aparitia stomatopatiilor.

1. mecanismele traumatice actioneaza prin compresiunea sau sectiunea fibromucoasei aflata intre doua corpuri mai dure: proteza acrilica si osul alveolar. Marginile protezelor prea groase sau subtiri, taioase, si neadaptate zonelor de mucoasa pasiv mobila vor actiona mecanic producand microhemoragii care apoi se vor infecta cu flora microbiana a cavitatii orale. La nivelul suprafetelor de sprijin pot actiona mecanic spine sau surplusuri de acrilat pe fibromucoasa.

2. mecanismele chimico-toxice sunt determinate de monomerul acrilic rezidual ce apare in urma unei dozari necorespunzatoare a acrilatului sau a unui proces tehnologic de polimerizare incorect. El are actiune toxica asupra structurilor cavitatii orale. Materialul acrilic mai contine colorant sau catalizatori cu acelasi rol chimico-toxic.

3. mecanisme alergice date de monomerul rezidual, colorantii din compozitia chimica a acrilatului, produsilor chimici rezultati in urma procesului de imbatranire a acrilatului sau a digestiei microbiene, alte substante chimice de adaus la reteta de baza. Reactia alergica poate fi declansata oral sau, mai rar, pat apare si fenomene alergice cu manifestari generale.

4. mecanismul bacterio-toxic dat de flora microbiana a cavitatii orale care in conditiile oferite de mediul bucal (caldura constanta, umiditate, substante nutritive variate) si de proteze cu pori sau goluri desvolta germenii patogeni, in special levuri (Candida albicans).

5. mecanisme complexe care se influenteaza reciproc si argumenteaza aparitia stomatopatiilor. Astfel factorii generali favorizanti (diabetul, tratamentul indelungat cu antibiotice, patologia vasculara periferica, hematopatiile) la care se adauga factorii traumatici, chimio-toxici si bacterieni actioneaza concomitent si produc stomatopatii. Complexitatea calitativa si cantitativa a insultelor externe pe diferentele individuale ale structurilor mucosale influenteaza aparitia stomatopatiilor protetice.

Formele clinice

Dupa Ene L. si Ionita S. formele clinice se pot clasifica in:

- Reactii imediate marginale (eroziuni), bazale (eroziuni) si totale (alergice si chimico-toxice).

- Reactii tardive marginale (ulceratii de decubit, hiperplazii), bazale (leziuni erito-congestive, ulceratii bazale tardive, hipertrofii si hiperplazii) si totale (ce reflecta boli generale, iritatii chimio-toxice, iritatii traumatice, alergii, tulburari vasculare).

Reactii imediate

Eroziunile marginale. Eroziunile marginale sunt localizate mai frecvent la nivelul protezei inferioare:

- nisa retromolara, linia oblica interna, frenul lingual si labial.

- zona Ah, creasta zigomato-alveolara, frenul labial, frenurile laterale.

Ele sunt determinate de raportul incorect dintre marginile protezei si campul protetic si pot apare la insertia si dezinsertia protezei de pe campul protetic sau la 24-48 de ore de la aplicarea ei in cavitatea orala.

Clinic apar zone congestive difuze, de aspect rosu lucios, acoperite sau nu de depozite purulente. Anatomopatologic se caracterizeaza prin mucoasa descuamata si zone necheratinizate. Simtomatologia acestor eroziuni este urmatoarea: durerea ce variaza de la jena la dureri mai vii, cu senzatie de arsura; gura uscata; tulburari functionale de masticatie, deglutitie; sialoree; adenopatie.

Tratamentul consta in suprimarea marginilor si a zonelor necorespunzatoare ale protezei cu freza de acrilat, pietre de granulatie fina, finisarea si lustruirea acestor zone de acrilat. Local se badijoneaza cu solutii slab antiseptice de tipul clorurii de zinc 10 %, clorhexidina gluconat 0,2% si intretinerea in continuare a unei igiene corespunzatoare.

Eroziunile bazale. Eroziunile bazale sunt determinate de actiunea mecanica a porozitatilor sau a rugozitatilor de la marginile zonelor de foliere si sunt asemanatoare celor descrise anterior.

Eroziunile totale. Apar in urma captusirii protezelor cu acrilat autopolimerizabil datorita excesului de monomer liber si a temperaturii ridicate din timpul autopolimerizarii care se degaja asupra tesuturilor subiacente. Acesti factori actioneaza direct prin actiunea chimica si toxica, iar raspunsul clinic se manifesta prin hiperemia intregului camp protetic si uneori a mucoasei jugale, labiale si a comisurilor.

Simptomatologia se caracterizeaza prin durei vii, senzatie de arsura, hipersalivatie,    manifestari de tip alergic.

Tratamentul consta in suprimarea protezei, spalaturi orale cu solutii slab antiseptice de tipul Cloraminei 3 0/00, Apa oxigenata 1 %, Permanganat de potasiu 1 0/00, colutori cu glicerina, fenergan 0,1g si tetraciclina 1g. In cazul manifestarilor alergice cu caracter general se vor administra pe cale generala antihistaminice, tranchilizante, vitaminoterapie.

Reactii tardive. Eroziuni marginale tardive

Eroziunile marginale tardive sunt cunoscute si ca leziuni sau ulceratii de decubit ale protezelor si apar dupa perioade de timp de luni sau ani datorita fenomenelor de atrofie si resorbtie a osului maxilar.

Clinic se manifesta prin ulceratii marginale la nivelul zonelor functionale de sprijin sau a zonelor functionale periferice datorita factorilor traumatici, chimico-toxici la care se adauga actiunea microbiana. Ulceratiile pot fi unice sau multiple, insotite sau nu de edem, acoperite de depozite purulente. Simptomatologia este dominata de durere puternica locala, tulburari functionale de masticatie, deglutitie si fonatie grave, hipersalivatie, fetiditate orala, adenopatie dureroasa.

Este necesar diagnosticul diferential cu leziunile maligne care se realizeaza comparativ dupa urmatoarele semne clinice (Burket):

- Ulceratiile de decubit: localizate frecvent in zona canina la maxilar si regiunea anterioara la mandibula, tumefactia este edematoasa, miros fetid redus, flora microbiana moderata, adenopatie moderata si inconstanta, absenta diskeratozei.

- Leziunile maligne: tumefactia este de consistenta dura, marginile indurate, localizata la orice nivel, halena fetida, flora microbiana abundenta, adenopatie dura, aderenta, frecvent diskeratoza.

Anatomopatologic prezinta urmatoarele forme: papiloame, epulide, forme pseudotumorale.

La nivelul fundului de sac apar formatiuni tumorale alungite in forma de burelet, acoperite de epiteliu si genereaza o tumora.

Tratamentul este chirurgical de indepartare a formatiunii tumorale urmata de biopsie cu adaptarea marginala a protezei in zona respectiva.

Leziunile bazale. Leziunile bazale au mai multe forme clinice:

- leziuni eritemato-conjunctive datorita igienei necorespunzatoare, porozitatilor protezei camerelor de vid, a liniilor americane sau a dizarmoniilor ocluzale. Apar clinic ca zone cogestionate difuz, rosu intens insotite de senzatie de arsura.

- leziuni proliferative, hipertrofiile si hiperplaziile bazale, datorate de obicei unei camere cu vid ce aspira in timp fibromucoasa.

Leziuni tardive    totale. Leziunile tardive totale apar pe fondul unor boli generale care actioneaza ca factori favorizanti: avitaminozele din grupul B, anemii, diabet, afectiuni cronice renale si hepatice. Ele se manifesta diferit in functie de factorul cauzal: traumatic alergic, chimico toxic.

Tratamentul este profilactic si curativ. Tratamentul profilactic urmareste realizarea unui tratament protetic corect pe baza unui examen clinic atent si realizarea tuturor obiectivelor clinico-tehnice. O igiena orala corespunzatoare si igiena protezelor totale, o dieta corespunzatoare precum si dispensarizarea pacientului contribuie la realizarea tratamentului profilactic.

Tratamentul curativ cuprinde:- tratament general: vitaminoterapie (A, B, C), cresterea imunitatii locale si generale;- tratamentul local: rezolvarea adaptarii protezelor la campul protetic, echilibrarea ocluzala corecta.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate