Turismul-ramura a serviciilor

Turismul-ramura a serviciilor

Din punct de vedere macroeconomic turismul se integreaza in sfera tertiarului datorita gamei largi si eterogene a serviciilor ce fac parte din continutul activitatii de turism, trasaturile comune cu celelalte elemente ale tertiarului, tendintelor de evolutie, modificarilor sub impactul acelorasi factori etc.

Turismul se individualizeaza prin:

- specificitate si complexitate

- raporturile cu celelalte ramuri

- rolul, locul si atributiile sale

Nivelul de dezvoltare, si chiar de civilizatie a unei tari, este dat si de gradul de dezvoltare a sferei serviciilor populatiei, precum si de ponderea cu care acesta participa la formarea PIB-ului.

Avand la baza criteriul materialitatii, Smith a socotit serviciile neproductive : ' In general serviciile dispar chiar din clipa indeplinirii lor si nu lasa dupa ele nici o urma sau nici o valoare' (Pohoanta V.-'Doctrine economice', vol I, pag 121).

Delimitarea muncii dupa Smith se face astfel: munca productiva si munca neproductiva (dihotonia bunuri si servicii se suprapune peste cea a muncii productive si cea neproductiva).

Mai tarziu, F. List (1789-1846) a extins sfera muncii productive in afara criteriului materialitatii : ' cel care creste porci e un membru colectiv, cel care educa oamenii e un membru neproductiv al societatii.Cine face cimpoaie sau drambe ca sa vanda e productiv, cei mai mari muzicieni nu sunt productivi pentru ca muzica lor nu poate fi adusa pe piata.Medicul care isi salveaza pacientii face parte, desi valorile de schimb sau pilulele pe care le prepara au o existenta de cateva minute inainte de a-si pierde valoarea.' (Pohoanta V. Doctrine economice, vol 1 pg. 265).

In cadrul productiei materiale practicata in tara noastra inainte de 1989, serviciile erau considerate productive numai daca erau o prelungire a activitatii de productie.Celelalte servicii, desi erau utile si cerute in permanenta de nevoile populatiei, erau considerate neproductive , neacordandu-li-se o importanta prea mare.

In economia occidentala care practica sistemul conturilor nationale, serviciile sunt considerate o ramura importanta a economiei .Rolul lor consta nu numai in satisfacerea nevoilor materiale ale populatiei, dar si in asigurarea completarii acestor nevoi, contribuie la recreere si petrecerea timpului liber putand fi astfel mentinut echilibrul biologic necesar realizarii unui nivel optim al sanatatii fizice si mentale.Ele concura la desfasurarea unor activitati particulare, asigurand astfel o crestere a gradului de ocupare a fortei de munca.

In cele mai multe tari considerate exponente ale unui grad ridicat de civilizatie si dezvoltare economica, ca de exemplu : Norvegia, Suedia, Germania, Anglia, Franta etc, serviciile contribuie in buna parte la crearea PIB-ului.

In 1990, baza materiala creata pentru a fi valorificata cerea sa fie imbunatatita calitativ din punct de vedere al dotarilor, conceptului de prestari servicii si a managementului in servicii.Numai asa serviciile turistice pot raspunde nivelului calitativ cerut de necesitatiile reale ale populatiei turistice.

Realizarea unui sistem privat de prestari de servicii catre populatie si imbunatatirea calitatii ar fi trebuit sa fi constituit o preocupare majora a activitatii tarii noastre, sa se reflecte in programele elaborate in cadrul strategiei de reforma si restructurare a economiei nationale.Munca, in acest sens, este usurata prin faptul ca exista deja o baza materiala, nu era nevoie de un efort suplimentar investitional sau de un capital important.

Din pacate, metodele aplicate pentru infaptuirea acestui scop al privatizarii sectorului de prestari servicii ( locatiile de gestiune, privatizarea MEBO, lipsa unei singure strategii de privatizare) nu au fost insotite de masuri de stimulare a agentilor economici din domeniul serviciilor, astfel ca nu au produs rezultatele scontate, dar au dus la degradarea fizica a bazei materiale existente, precum si la descalificarea serviciilor din punct de vedere calitativ.De fapt, intregul proces de restructurare a sectorului tertiar a ramas in urma.

Serviciile reflecta raportul dintre cerere si oferta, dar si nivelul preturilor practicate, fapt pentru care e deosebit de important modul si nivelul la care se ofera spre populatie.

Din activitatea de servicii de piata prestate populatiei in luna noiembrie a rezultat o cifra de afaceri cu 10,9% mai mica decat cea obtinuta in luna precedenta.Comparativ cu 1997, cifra de afaceri a fost cu 23,7% mai mica.Aceasta cifra de afaceri s-a datorat scaderii cu 35,3% a eficientei activitatii din turism si de existenta turistica, a reducerii cu 25,7 % a activitatii hoteliere si restaurante.Pe ansamblul perioadei 1 ianuarie - 30 noiembrie 1998, cifra de afaceri a serviciilor prestate populatiei a scazut cu 18,84% fata de aceeasi perioada comparabila a anului precedent.

Scaderile cele mai mari s-au inregistrat in activitatiile de curatatorie-vopsitorie, textile, blanuri etc, unde scaderea a fost de 31,2%.

In domeniul activitatii agentiilor de turism si asistenta turistica scaderea a fost cu 28,5% in timp ce, in totalul activitatiilor de prestari servicii, scaderea s-a situat intre 9,5-16,1%.

Serviciile au inregistrat scaderi importante mai ales in structura lor, putandu-se astfel vorbi de o scadere pe totalul anului 1998 de 35-40% fata de anul 1997.

In ceea ce privesc preturile practicate de agentiile de turism si asistenta turistica sau tarifele practicate de hoteluri si restaurante, se constata ca nivelul acestora este foarte apropiat, uneori chiar mai mare decat preturile si tarifele practicate de o serie de tari occidentale in care serviciile se situeaza la un nivel calitativ net superior in comparatie cu cele oferite de Romania.

In prezent nu se mai constata nici o diferenta intre preturile la o serie de produse (bauturi) sau tarifele pentru prestari servicii turistice practicate in Romania fata de cele practicate de mari hoteluri si restaurante din tarile vest-europene.Diferenta exista numai la nivelul calitativ al serviciilor, cel al tarilor occidentale fiind mult mai bun.

Preturile si tarifele ridicate practicate in Romania au ca raspuns necesitatea de a mentine de catre cei din domeniul turismului a unui nivel minim de rentabilitate, datorita restrangerii cererii populatiei pentru anumite servicii.

Nivelul redus la care se realizeaza cifra de afaceri in sectorul prestari de servicii este o consecinta a calitatii reduse si a costului ridicat al acestora, dar si principala cauza a restrangerii cererii populatiei datorita lipsei resurselor financiare existente la populatie.

Pocesul de privatizare nu a adus impulsul asteptat, iar sistemul de inchiriere a spatiilor hoteliere nu a avut efectul scontat.Nu s-au intreprins nici masuri efective pentru dezvoltarea agroturismului (a turismului rural in special).Aceasta orientare spre dezvoltarea turismului particular, rural sau agro-industrial e necesara pentru ca numai asa Romania poate obtine noi venituri, iar o parte din forta de munca ce va fi disponibilizata in procesul de privatizare a industriei isi va gasi locul.

Turismul e singurul domeniu al tertiarului care nu opereaza cu servicii pure.Activitatea turistica are un continut complex , fiind o asociere de elemente in care produsul turistic e unitatea organica a efectelor patrimoniului.

Specificitatea turismului in sfera serviciilor decurge si din modul in care se realizeaza principalele sale caracteristici : dinamismul, mobilitatea, capacitatea de adaptare la exigentele fiecarui consumator turistic.

Turismul presupune si o suita de prestatii : de organizare a calatoriilor de agrement, de divertisment, de loissir etc , vizand satisfacerea doleantelor turistilor cu ocazia si pe durata deplasarii lor.Noile activitati de prestatii duc la aparitia unei noi oferte, serviciile, fiind intr-un anumit sens, o componenta determinanta a ofertei turistice.

Experienta mondiala a aratat ca existenta unui patrimoniu turistic valoros nu inseamna intotdeauna un turism dezvoltat, mai mult resursele exceptionale raman in afara circuitului economic daca nu exista serviciile corespunzatoare care sa le puna in evidenta.Tari cu potential turistic relativ scazut au ajuns la un grad destul de ridicat de dezvoltare turistica datorita concentrarii efortului investitional (ex. Germania, Anglia, Slovacia etc).

Produsul turistic fiind rezultatul asocierilor si interdependentelor dintre resurse (care constituie patrimoniul turistic) si servicii se observa importanta deosebita a serviciilor care au sarcina de a individualiza si determina produsele turistice cu scopul de a le valorifica optim.