CULTURI FURAJERE SUCCESIVE

CULTURI FURAJERE SUCCESIVE

1. CERINTELE CULTURILOR SUCCESIVE FATA DE CONDITIILE DE MEDIU

De regula, plantele furajere energetice se cultiva in ogor propriu, situatie in care resursele termice disponibile pe parcursul anului sunt valorificate doar partial.

Pentru o valorificare mai eficienta a factorului termic se iau in consideratie cu precadere culturile de toamna, care elibereaza terenul pe parcursul primaverii si pana la mitlocul verii, dupa care pot urma culturi succesive pentru furat.

Acest sistem de doua culturi pe an cere eforturi materiale ceva mai mari decat atunci cand plantele furajere anuale se cultiva in ogor propriu, dar, in schimb, se obtin plusuri insemnate de productie care conduc la o valorificare mai eficienta a fondului funciar.

Reusita culturilor succesive pentru furat este determinata de un manunchi de factori, printre care un loc important il ocupa resursa termica disponibila.

Cercetarile intreprinse in sudul tarii in regim irigat au evidentiat la porumbul pentru siloz posibilitatea obtinerii in cultura succesiva a unor productii apropiate de cele realizate in ogor propriu (85-90%), cand de la semanat la recoltare suma temperaturilor active (de peste 10sC) depaseste 1 200°C. Cand semanatul in cultura succesiva se face mai tarziu si pana la recoltare se ansumeaza 950-1 100°C porumbul pentru siloz produce 65-80% din productia ce se obtine in ogor propriu, fapt ce conduce, insa, la o eficienta ridicata a sistemului de doua culturi pe an.

Alte plante furajere care se pot semana in cultura succesiva sunt: sorgul zaharat, iarba de Sudan si meiul furajer, care valorifica eficient si situatia in care suma gradelor active pana la recoltare este cuprinsa intre 800-950°C, iar rapita furajera da o productie economica si cand suma gradelor active depaseste 600°C.

Obtinerea rezultatelor mentionate mai sus este determinata de cel de-al doilea factor, care este esential, si anume, asigurarea necesarului de apa pe tot parcursul perioadei de vegetatie. Sub acest aspect cercetarile intreprinse in regim irigat in Campia Dunarii, Dobrogea, sudul Moldovei si Campia Banatului au aratat ca pentru a se obtine productii economice plantele au nevoie de 380--420 mm de apa. Cum in zonele la care ne referim in conditii naturale se asigura de regula 200-250 mm de apa, se intelege ca practicarea culturilor succesive este posibila doar in regim irigat.

In zonele colinare asigurarea resurselor termice pentru culturi succesive este posibila dupa culturi furajere anuale timpurii, care se recolteaza pe parcursul primaverii. In aceste zone necesarul de apa al plantelor este asigurat in proportie variabila de la un an la altul, fapt ce se reflecta prin obtinerea unor productii fluctuante. In schimb, dupa cereale de toamna resursele termice sunt mai modeste, iar satisfacerea cerintelor pentru apa este destul de nesigura.

2. CULTURI SUCCESIVE INDICATE DUPA DIFERITE CULTURI PRINCIPALE

In regim irigat, in Campia Dunarii, Dobrogea, sudul Moldovei si Campia Banatului porumbul pentru siloz se comporta bine in cultura succesiva dupa doua recolte de raigras aristat, dupa orz de toamna recoltat ca planta intreaga pe parcursul formarii boabelor si dupa rapita furajera. In aceste conditii hibrizii cei mai productivi sunt cei semitardivi Grupa FAO peste 400 si 500). Dupa orz pentru boabe si dupa primele suprafete eliberate de grau hibnzii de porumb semitimpurii (grupa FAG 300) pana la primele brume atung in faza optima de recoltare pentru siloz si dau productii mari. Dupa onrz si grau de toamna sorgul zaharat si iarba de Sudan semanate pana la mitlocul lunii iunie produc 1-2 recolte abundente care se folosesc direct in furatare sau se conserva pnn insilozare. Soiurile de iarba de Sudan cele mai productive sunt Sonet si Sirius. Dupa ultimele suprafete eliberate de grau, meiul furajer asigura o productie economica; soiul cel mai productiv este Margarit. In a doua tumatate a lunii iunie se poate semana si rapita furajera, folosind soiuri1e Rafina si Ratona.

In zonele neirigate din sudul tarii culturile succesive pentru furat se pot semana numai in anii in care la pregatirea patului germinativ sau in preatma semanatului solul este bine aprovizionat cu apa in stratul de 0-50 cm. In aceste conditii culturile succesive sunt sigure dupa culturi principale care elibereaza terenul primavara, cum sunt: secara furajera si borceagurile.

Inzonele colinare, unde temperatura medie anuala este mai mare de 9,5 sC , culturile succesive sunt sigure atat dupa secara furajera si borceaguri, cat si dupa primele suprafete eliberate de orzul de toamna. In raport de timpuritatea culturii principale dupa care urmeaza cultura succesiva sunt de preferat porumbul pentru siloz, iarba de sudan, hibrizii de sorg x iarba de sudan si meiul furajer.

3.FOLOSIREA INGRASAMINTELOR

La toate culturile succesive fertilizarea se face in exclusivitate cu ingrasaminte azotate, ingrasamintele fosfatice aplicate culturii principale satisfacand si cerintele culturilor succesive.

Porumbul pentru siloz semanat in regim irigat pana la mitlocul lunii iunie valorifica eficient dozele mai mari de azot (N 120-130); cand insa semanatul se face la epoci ceva mai tarzii dozele moderate de azot (NgO-90) sunt mai bine valorificate. In aceste conditii iarba de Sudan se fertilizeaza cu N60-70, iar meiul furajer si rapita furajera cu N40-50.

In regim neirigat toate culturile succesive mentionate valorificaa eficient dozele moderate de azot (N40-50).

4. LUCRARILE SOLULUI

Dupa secara furajera, borceaguri si rapita furajera pregatirea solului se face de preferinta prin lucrari repetate cu grapa cu discuri (2-3 treceri), ultima lucrare facandu-se in agregat cu tavalugul.

Cand planta premergatoare este o cereala de toamna, dupa eliberarea terenului de paie este indicata arderea miristei. Prin aceasta interventie se usureaza pregatirea patului germinativ, care se poate face cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti -(2 treceri); lucrarea de pregatire a patului germinativ se face cu grapa cu discuri, care va lucra in agregat cu tavalugul.

Cand cultura succesiva urmeaza dupa 1-2 coase de raigras aristat pregatirea solului este ceva mai dificila. Spargerea telinei se face printr-o lucrare cu grapa cu discuri de mare capacitate (GD 4,2), urmata de lucrari repetate (2-3) cu grapa cu discuri de capacitate medie (GD 3,2). Pregatirea solului se poate face si printr-o aratura executata la adancimea de 20--22 cm, cu p1ugul in agregat cu grapa stelata, dupa care pregatirea patului germinativ se face prin lucrari repetate cu grapa cu discuri in agregat cu tavalugul.

5. SEMA.NATUL CULTURILOR SUCCESIVE

Epoca de semanat are un rol esential in obtinerea unor productii economice. Fiecare zi de intarziere la semanat

prelungeste recoltarea in toamna cu 3-4 zile si reduce semnificativ nivelul productiei.

In regim irigat hibrizii semitardivi de porumb se pot semana pana la 20-25 iunie, hibrizii semitimpurii pana la 1 iu1ie, iar hibrizii timpurii pana la 5 iulie.Sorgul zaharat se poate semana pana la 20 iulie, iar rapita furajera pana la 25 iulie.

In zonele din sudu1 tarii, in regim neirigat, in anii re1ativ umezi, iarba de Sudan si hibrizii de sorg x iarba de Sudan se pot

semana pana cel tarziu la 1 iu1ie.

In zonele colinare, in care temperatura medie anuala este mai mare de 9,5°C, porumbul pentru si1oz se poate semana pana la 5-10 iunie, iarba de Sudan pana la 30 iunie, iar meiul furajer pana la 10 iulie.

Densitatea optima de semanat la porumbu1 pentru si1oz este cea de 75-80 mii plante/ha in regim irigat -5i 50-60 mii plante/ha in regim neirigat. Sorgul zaharat se seamana cu densitatea de 120-140 mii plante/ha. larba de Sudan si hibrizii de sorg x iarba de Sudan se seamana cu norme de samanta de 35 kg/ha, meiu1 cu 23-25 kg/ha, iar rapita furajera cu 10-12 kg/ha. Porumbu1 si sorgul zaharat se seamana in randuri distantate (70 cm), iarba de Sudan, hibrizii de sorg x iarba de Sudan si meiul in randuri normale (12,5 cm), iar rapita furajera in randuri la 25 cm.

6. LUCRARILE DE INTRETINERE

Combaterea buruienilor la porumbul pentru siloz semanat in cultura succesiva se face la fel ca in ogor propriu.

La iarba de Sudan, la hibrizii de sorg x iarba de Sudan si la mei, buruieni1e dicotiledonate se combat cu sare DMA (1,2- 1,5 l/ha), cu Oltisan (1,0 l/ha) sau cu alte erbicide similare

7. IRIGAREA CULTURILOR SUCCESIVE este o masura tehnologica deosebit de eficienta. Prima udare se aplica imediat dupa semanat, cu o norma de 30-40 mm. Udarile urmatoare se aplica de regula la intervale de 12-14 zile, cu norme de 50-60 mm si au rolul de a completa deficitul hidric.

Porumbul in cultura succesiva reclama 2-4 udari, sorgul zaharat, iarba de Sudan si rapita furajera 1-3 udari, iar meiul furajer 1-2 udari.

8. COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR se face dupa criteriile mentionate anterior la fiecare cultura semanata in ogor propiu.

9. RECOLTAREA SI CONSERVAREA CULTURILOR SUCCESIVE

se fac dupa criteriile prezentate la diversele culturi furajere anuale semanate in ogor propriu.