ANALIZA COST - BENEFICIU IN CONTEXTUL UNEI

ANALIZA COST - BENEFICIU IN CONTEXTUL UNEI

INVESTITII REALIZATE IN DOMENIUL TELECOMUNICATIILOR

A. Denumirea investitiei EXTINDEREA HALEI DE PRODUCTIE  SI ECHIPAREA CU UTILAJE TEHNICE SI TEHNOLOGICE PENTRU PRODUCTIA DE ANTENE DE EMISIE- RECEPTIE.

Investitia presupune extinderea liniei de productie a antenelor de emisie - receptie ca urmare a preluari de catre societatea Kathrein Romania S.R.L. a sectorului de productie de la Romkatel S.R.L.

B. Date tehnice generale - fazele principale ale investitiei

Construirea si amenjarea noii hale de productie;

Achizitionarea utilajelor si tehnologiei necesare productiei.

C. Investitia totala si componentele sale majore

7.000.000 RON (1.891.892 EURO) defalcata astfel:

Construirea si amenjarea noii hale de productie;

1.110.000 RON (300.000 EURO)

Achizitionarea utilajelor si tehnologiei necesare productiei.

5.890.000 RON (1.591.892 EURO)

1. PERSPECTIVA SITUATIEI FINANCIARE A S.C. KATHREIN ROMANIA S.R.L.

1.1. Cadrul general de abordare a perspectivei financiare

Pentru toate previziunile financiare punctul de plecare este previziunea vanzarilor. Estimand cifra de afaceri pe perioada urmatoare se poate determina necesarul de active circulante si fixe si respectiv fondurile permanente si curente necesare pentru acoperirea acestei finantarii.

Raportarea la cifra de afaceri, ca metoda,  este o metoda eficace care satisface eficient nevoile informationale ale unei firme.

Totusi exista si anumite limite ale acestei metode si anume ca se aplica la firme care deja activeaza de cel putin doi ani, presupunand ca in viitor nu vor avea loc modificari substantiale in obiectul de activitate al firmei.

Aceasta metoda presupune determinarea anumitor situatiilor pro-forma:

bilant financiar estimat;

cont de rezultate estimat;

situatia estimata a fluxurilor de trezorerie.

1.2. Previzionarea elementelor contului de rezultate

1.2.1. Previzionari legate de activitatea de exploatare

a)      Previzionarea cifrei de afaceri

Previzionarea sintetica a productiei vandute.

Pentru aceasta estimare se tine cont in mod expres de planurile de viitor pe care le are investitorul in Romania.Astfel ca, chiar daca in ultimii 4 ani analizati asa cum am mai spus activitatea apropae s-a dublat in fiecare an,aceasta crestere exponentiala nu va putea continua.Ca urmare in concordanta si cu bugetarile viitoare care au fost aduse la cunostinta managementului firmei, activitatea va mai crestere in ritmul de aproximativa dublare inca un an,dupa care urmand sa se inregistreze o crestere liniara normala de aproximativ 9% pe an.

Acestea sunt premisele de la care s-a plecat in estimarile facute pentru perioada 2005-2009.

Preavizionarea sintetica a veniturilor din vanzarea marfurilor

Intrucat veniturile din vanzarea marfurilor reprezinta un procent neimportant din total activitate se considera si in cadrul estimarii ca acestea vor urmari activitatea globala a firmei.

Previzsionarea celorlalte venituri din exploatare

Si ponderea acestor venituri este foarte mica daca nu chiar insignifianta motiv pentru care previzionarea lor urmeaza acelasi trend.

Preavizionarea veniturilor totale din exploatare

S-a facut prin insumarea elementelor prezentate anterior.

b)     Preavizionarea cheltuielilor din exploatare

Preavizionarea cheltuileilor privind marfurile

Cheltuielile privind marfurile sunt in stricat concordanta cu veniturile din vanzare amarfurilor dar cum acestea nu au pondere importanta in total activitate nici cheltuilelie nu vor avea,respecatandu-se totusi marja comerciala.

Preavizionarea cheltuielilor materiale

Pentru cheltuielile materiale s-a luat in considerare faptul ca incepand cu 2005 se va trece la alta structura de productie, fapt care va produce mici modificari procentuale ale ponderii cheltuielilor materiale din total cheltuieli.Aceasta modificare este in sensul unei cresteri usoare.

Preavizionarea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti

Datorita cresterii atat in cifra absoluta cat si in complexitate a activitatii, se preconizeaza o crestere accentuata a cheltuielilor cu lucrarile si serviciile tertilor astfel ca, in perioadele previzionate acest gen de cheltuieli vor creste supraproportional.

Preavizionarea cheltuielilor cu personalul

Desi cheltuielile cu personalul vor creste in cifra absoluta totusi ele nu vor urmari trendul CA, intrucat incepand cu anul 2005 angajarile masive se vor produce in randul personalului direct productiv care va pondera in sens negativ fondul global de salarii in cifra absoluta ca si evolutie.

Preavizionarea cheltuielilor cu impozitele,taxele si varsaminte asimilate

Acestea vor creste in suma absoluta dar neurmarind ansamblul activitatii si aceasta in principal datorita introducerii cotei unice incepand cu ianuarie 2005.

Preavizionarea altor cheltuieli de exploatare

Estimarea acestora s-a facut in concordanta cu nivelul volumului de activitate.

Preavizionarea cheltuielilor cu amortizarea

Cheltuielile cu amortizarea s-au estimat in functie de amortizarea anuala a imobilizarilor corporale si necorporale aflate in functiune, a mijloacelor fixe intrate prin investitii considerandu-se de catre managementul firmei necesara o permanenta innoire a utilajelor si masinilor tehnologice.

Preavizionarea cheltuielilor totale privind exploatarea

S-a facut prin insumarea elementelor prezentate anterior.

c)      Preavizionarea rezultatului din exploatare

Estimarea rezultatului din exploatare (Re) s-a facut analitic pe toti cei cinci ani de prognoza,pe baza estimarilor anterioare privind:

veniturile din exploatare (Ve);

cheltuielile din exploatare (Che).

Re = Ve- Che

1. 2.2. Preavizionarei legate de activitatea financiara

a) Preavizionarea veniturilor financiare

Veniturile financiare din dobanzi

Aceste venituri care nu au o pondere importanta in totalul veniturilor, s-au estimat ca uramand trendul activitatii, ele inregistrandu-se mai mult ca venind din depozitele pe termen scurt (over-night).

Veniturile din diferente de curs valutar

Estimarea veniturilor din curs valutar s-a facut tinand seama de evolutia ascendenta a activitatii si a faptului ca majoritatea clientilor sunt externi iar conform prognozei dupa o scadere accentuata a cursului valutar, acesta va inregistra o crestere relativ liniara.

Alte venituri financiare

Acestea  sunt evaluate ca urmand trendul aprovizionarii cu materii prime,intrucat firma beneficiaza de sconto-uri pentru plata inainte de termene.

Total venituri financiare

Se face prin cumularea veniturilor enumerate anterior.

b) Preavizionarea cheltuielilor financiare

Preavizionarea cheltuielilor financiare cu dobanzile

Datorita creditului contractat acestea vor avea o pondere semnificativa totusi ele descrescand progresiv pana in anul 2009 intrucat acel an va fi si anul in care creditul bancar va fi restituit integral.

Preavizionarea cheltuielilor din diferente de curs valutar

Estimarea cheltuielilor din curs valutar s-a facut, deasemenea tinand seama de evolutia ascendenta a activitatii si a faptului ca o mare parte a furnizorilor sunt externi iar conform prognozei dupa o scadere accentuata a cursului valutar, acesta va inregistra o crestere relativ liniara.

Preavizionarea cheltuielilor financiare totale

Se face prin cumularea veniturilor enumerate anterior.

1.2.3. Preavizionarea activitatilor execeptionale

Intrucat la firma S.C. KATHREIN ROMANIA S.R.L. nu s-au inregistrat venituri si cheltuieli exceptionale acestea nu au fost luate in calculul prognozei.

1.2.4. Preavizionarea rezultatului exercitiului

a) Preavizionarea rezultatului brut al exercitiului

Estimarea rezultatului brut ( Rb)  al exercitiului s-a facut analitic pe toti cei cinci ani de prognoza, pe baza estimarilor anterioare privind:

veniturile totale cumulate pe activitati ( exploatare, financiar, exceptional): Vt=Ve+Vf+Vx

cheltuielile totale cumulate pe activitati ( exploatare, financiar, exceptional): Cht= Che+Chf+Chx

Rb = Vt-Che

b) Preavizionarea impozitului pe profit

Imp/p = Cimp*Rbi

c) Preavizionarea profitului net

Rn = Rbi - Imp/p

Preavizionarea elementelor patrimoniale

Preavizionarea elementelor de activ

a) Preavizionarea elementelor de active circulante

S-a facut prin cumularea nivelelor estimate pe cei cinci ani de prognoza a categoriilor de active circulante.

Preavizionarea stocurilor

Stocurile vor urmari nivelul estimat al productiei sporind in cifra absoluta dar intrucat se pastreaza caracteristicile procesului productiv nu va fi nevoie de o redimensionare a lor.

Preavizionarea creantelor

Estimarea lor s-a facut pe baza ratelor cinetice de rotatie tinand cont de nivelul estimat al CA si in raport cu soldurile medii ale anului precedent amplificat cu coeficientul de dezvoltare a afacerii.

b Preavizionarea elementelor de active imobilizate

S-a facut prin cumularea nivelelor estimate pe cei cinci ani de prognoza a categoriilor de active imobilizate.

Preavizionarea imobilizarilor necorporale

S-a facut pe baza ipotezei conform careia nu se vor mai efectua investitii majore in perioada de prognoza.

Preavizionarea imobilizarilor corporale

S-a luat in considerare ca terenul va ramane la valoarea din contabilitate a anului 2004 deoarece nu se vor mai achizitiona nici vinde terenuri. Restul mijloacelor fixe a caror componenta principala o regasim in masini,utilaje si aparate de masura vor avea o crestere liniara datorata in principal investitiilor de inlocuire.

Preavizionarea elementelor de pasiv

Pe baza egalitatii fundamentale intre activ si pasiv, cresterea elementelor de activ trebuie sa genereze fie coerelata cu cresterea  surselor de finantare. Pentru aceasta crestere s-a pornit de la urmatoarele premise:

elementele din activ imobilizate trebuie in pricipiu finantate din resurse permanente

trebuie pastrat un nivel normal de indatorare fara a periclita considerabil riscul financiar si de faliment

trebuie sa existe un echilibru financiar intre utilizari si resurse

costul capitalului trebuie s ase incadreze in limite normale.

Totusi datorita situatiei speciale in care se afla KATHREIN Romania nu s-au putut resoecta integral aceste pricipii.

a) Preavizionarea resurselor curente

S-a facut pe baza ratelor cinetice de rotatie corelate cu nivelul estimat al cifrei de afaceri si de asemenea dorindu-se eficientizarea gestiunii datoriilor fata de furnizori.

b) Preavizionarea surselor de finantare permanente

Capitalurile proprii vor ramane la valoarea capitalului social, vor incorpora rezultatul net al exercitiului care in suma absoluta creste in fiecare an. Creditul bancar pe termen mediu si lung urmeaza sa fie rambursat aconform graficului pana in 2009.

1.4. Preavizionarea fluxurilor de numerar

Estimarea fluxului de numerar la Kathrein Romania s-a facut in paralel cu estimarile din contul de rezultate si cu  cele din bilant deoarece sunt stric corelate. Pentru aceasta s-a tinut  cont de aspectele:

delimitarea incasarilor si platilor, intrucat nu toate cheltuielile sunt platibile si nici toate veniturile incasabile, existand si decalaje intre facturarea si efectiv incasarea si plata lor;

corelalrea elementelor cu alte situatii pro-forma:cu contul de rezultate,bilantul;

estimarea variatiei necesarului de fond de rulment se determina pe baza datelor istorice si situatiei previzionate a patrimoniului;

echilibrarea trezoreriei prin plasarea excedentului de lichiditati; prin acoperirea deficitului pe seama creditelor de trezorerie.

A.Concluzii partiale:

1. Principalele rezultate financiare estimate

Rezultatele financiare estimate se considera ca fiind favorabile in ipotezele de previziune neavand nici un motiv de a avea previziuni sumbre intrucat atat ceea ce se doreste la nivel de grup international cat si ceea ce se preconizeaza la nivel de ramura este optimist si anume: dezvoltarea in continuare a telecomunicatiilor.

2. Structura financiara a patrimoniului estimat

Se vor manifesta tendinte de apreciere a situatiei din punct de vedere ale ratelor de structura ale activului si pasivului si aceasta in principal datorita lichidarii creditului pe termen mediu si lung insotit si de o crestere a lichiditatii.

3. Echilibrul financiar estimat

Va fi destul de bun pe parcursul perioadei prognozate fiind un echilibru sanatos in activitatea de exploatare si in afara activitatii de exploatare.

4. Gestiunea estimata a resurselor financiare

Gestiunea generala a activelor si a capitalurilor va fi cu o evolutie pozitiva per ansamblu creantele si datoriile vor avea tendinta de reducere in termeni procentuali.

5. Randamentul financiar

Randamentul financiar va prezenta o tendinta de crestere liniara.Eficienta resurselor consumate va fi sporita in urmatorii ani la nivelul activitatii de exploatare si pe ansamblul firmei.Remunerarea bruta a capitalurilor investite va prezenta o tendinta de crestere fata de perioada istorica iar remunerarea neta a capitalurilor proprii prin prisma rentabilitatii financiare va asigura depasirea randamentului anterior.

6. Riscul de faliment

Riscul de faliment se reduce odata cu evolutia in timp a societatii iar solvabilitatea firmei va fi satisfacatoare.

B. Concluzii finale:

Situatia financiara estimata a firmei va fi mai mult decat acceptabila.Perspectiva de dezvoltare este de asemenea buna astfel ca firma va putea satisface criteriile de maxima eficienta intr-o proportie acceptabila.

Estimarea fluxului de numerar

Tabel nr 3.

A. Analiza financiara

In timp ce Analiza cost-beneficiu cuprinde mai mult decat doar considerarea ratelor finanicare ale proiectului, cele mai multe dintre datele proiectului referitoare la costuri si beneficii este asigurata de analiza financiara.

Scopul analizei finanicare este de a utiliza previziunile fluxului numerar al proiectului pentru a calcula ratele randamentului adecvate, in special valoare actualizata neta, rata interna de rentabiliatte, raportul venituri totale actualizate / costuri totale actualizate, indicele de profitabilitate si rata de recuperare a investitiei.

Aceasta analiza pune la dispozitia examinatorului informatii asupra intrarilor si iesirilor, preturilor acestora si structura veniturilor si cheltuielilor de-a lungul intregii perioade.

Analiza financiara este alcatuita dintr-o serie de tabele care colecteaza fluxurile financiare ale investitiei, descompuse la nivelul investitiei totale, costurile si veniturile aferente exploatarii, sursele de finantare si analiza fluxului de numerar pentru durabilitatea financiara.

In calculul indicatorilor de eficienta a investitiilor trebuie acordata o atentie speciala urmatoarelor elemente:

orizontul de timp;

determinarea costurilor totale (costuri totale ale investitiei si costurile de exploatare totala);

venituri generat de proiect;

valoarea reziduala a investitiei;

ajustarea la inflatie sau rata de actualizare;

verificarea sustenabilitatii financiare;

selectarea corespunzatoare a ratei dobanzii;

determinarea principalilor indicatori de performanta;

Indiferent de criteriul de evaluare folosit pentru selectia unui proiect de investitii este important sa se determine cu exactitate cheltuiala initiala implicata de realizarea investitiei, cash-flow-urile viitoare generate de investitie, valoarea reziduala posibil de recuperat dupa incheierea duratei de exploatare a investitiei, rata de actualizare precum si durata de viata a investitiei.

a)      Orizontul de timp

Prin orizont de timp se intelege numarul maxim de ani pentru care se fac previziunile.

Previziunile care privesc tendinta viitoare a proiectului sunt formulate pentru perioada adecvata a vietii sale economice precum si suficient de lunga pentru a putea lua in considerare impactul pe termen mediu/lung. Tinand cont ca alegerea orizontului de timp poate avea un efect foarte important asupra rezultatelor procesului de evaluare, afectand calcularea principaliilor indicatori ai analizei cost-beneficiu, am decis ca previziunea sa fie efectuata pe 6 ani.

b)     Determinarea costurilor totale

Datele referitoare la costul proiectului sunt furnizate de suma costurilor investitiei (teren, licente, cladiri, etc) si costurile de exploatare (personal, materii prime, alimentarea cu energie, etc).

In calcularea costurilor de exploatare , in scopul determinarii ratei interne de rentabilitate financira, toate articolele care nu au dat nastere unei cheltuieli monetare efective trebuie excluse, inclusiv in conatbilitatea firmei.

c)      Venitul generat de proiect

Anumite proiecte pot genera propriul venit din vanzarea bunurilor sau serviciilor. Acest venit va fi determinat prin intermediul previzionarii cantitatilor de servicii furnizate si pe baza preturilor relative. In mod obisnuit, urmatoarele articole nu sunt incluse in calcularea veniturilo viitoare:

Costurile si beneficiile nu trebuie sa includa TVA. Alte taxe indirecte trebuie incluse numai in masura in care sunt in sarcina investitorului;

Orice alte subventii (transferuri de la alte autoritati, etc.)

d)     Valoarea reziduala a investitiei

Printre articolele referitoare la venituri la finalul anului luat in consideratie, se afla valoarea reziduala a investitiei (ex: datorii permanente, bunuri de lunga durata ca si cladiri si masini, etc). Valoarea reziduala este luata in considerare doar daca ea corespunde unui flux real pentru investitor.

Valoarea reziduala poate fi calculata in doua moduri:

Prin luarea in considerare a valorii de piata reziduale a capitalului fix, ca si cand acesta ar fi vandut la sfarsitul orizontului de timp luat in considerare;

Valoarea reziduala a tuturor activelor si pasivelor.

e)      Ajustarea la inflatie

In analiza proiectului, se obisnuieste sa se foloseasca preturi constante, ceea ce inseamna preturi ajustate la inflantie si fixate pe baza anula. Efectul inflatiei, sau mai degraba cresterea indicelui preturilor sau oscilatiile preturilor relative, pot afecta calcularea rentabilitatii financiare a investitiei. De aceea utilizarea preturilor curente este recomandata in general.

f)       Verificarea sustenabilitatii financiare

Planul financiar trebuie sa demonstreze sustenabilitatea financiara, care inseamna ca proiectul nu trebuie sa riste sa ramana fara bani, planificarea platilor poate fi cruciala in implementarea proiectului. Sustenabilitatea apare in cazul in care in randul fluxului net al fluxului de numerar generat cumult este pozitiv pentru toti anii luati in considerare.

g)      Selectarea corespunzatoare a ratei dobanzii

Pentru calcularea la zi a fluxurilor financiare si pentru calcularea valorii nete prezente trebuie definita rata actualizari corespunzatoare.

h)     Determinarea indicatorilor de performanta

Indicatorii utilizati in analiza financiara sunt:

Rata interna de rentabilitate (RIR);

Valoarea ctualizata neta (VAN).

Valoarea actualizata neta (VAN)

Valoarea actualizata neta reprezinta diferenta dintre fluxurile de numerar viitoare actualizate si capitalul investit actualizat.

Costurile si beneficiile care apar in diferite momente trebuie actualizate. Valoarea actualizata neta reprezinta surplusul de capital rezultat la incheierea duratei de viata a investitiei (inclusiv valoarea reziduala). Pentru a justifica investitia realizata, VAN trebuie sa fie mai mare ca zero, daca ia valori negative proiectul nu va fi eligibil. Cu cat VAN este mai mare, cu atat proiectul este mai rentabil.

+

in care:

VAN - valoarea actualizata neta;

Fdi - Fluxul de lichiditati disponibile in anul i;

Vr  - valoarea reziduala;

e - rata de actualizare;

n - durata de viata economica a proiectului.

In analiza valorii actualizate nete pot aparea trei situatii, astfel VAN poate fi mai mare, egala sau mai mica decat 0. In cazul in care VAN>0 inseamna ca proiectul are capacitatea de a rambursa, pe perioada duratei de exploatare, capitalul investit, adica rentabilitatea proeictului este cel putin egala cu rata de actualizare (Ra), ceea ce ii permite obtinerea unui cash-flow mai mare decat efortul initial. Daca VAN<0, rentabilitatea proiectului este mai mica decat rata de actualizare, iar investitia initiala nu poate fi recuperata.

In cazul valorii actualizate nete, problema principala ramane determinarea costului de oportunitate al capitalului reprezentat de rata de discontare. Rata de discontare utilizata in ecuatia VAN este de regula constanta dar nu ia in calcul dimensiunea financiara a investitiei sau sursele de finantare ale acesteia. Cel mai frecvent rata de discontare este asimilata ratei nominale a dobanzii[i] de pe o piata financiara, aceasta dobanda nominala reprezentand de fapt dobanda reala ajustata cu rata inflatiei. Este foarte dificil de stabilit o rata de discontare 'reala', orice modificare a acesteia conducand la o modificare a valorii VAN. Problemele se complica si mai mult atunci cand este vorba de alocarea unor resurse in proiecte de investitii sau portofolii plasate pe piete straine. O alta dificultate ce apare in selectarea unui proiect de investitii pe baza criteriului VAN este momentul la care se face translatarea, fapt ce influenteaza direct factorul de discontare utilizat si implicit valoarea finala a acestui indicator. Din aceasta cauza, VAN este mai dificil de utilizat pentru selectarea unor proiecte de investitii cu ciclu de viata diferite sau momente initiale / finale de derulare diferite.

O alta critica fundamentala adusa criteriului VAN este aceea ca in utilizarea acestuia se porneste de la premisa ca, pentru doua proiecte diferite, riscul asumat de investitor este acelasi. Din pacate, in practica economica riscul asumat de investitori difera de la un proiect la altul. Cu cat gradul de complexitate al proiectelor de investiti este mai mare, cu atat este mai diferit gradul de risc asumat de investitori. In plus, riscurile asumate sunt mult mai complexe si mult mai mari daca este vorba de o investitie in strainatate, data fiind complexitatea mediului in care se desfasoara acest proces. Practica a dovedit ca utilizarea criteriului VAN favorizeaza proiectele mai mari de investitii, in detrimentul proiectelor de dimensiuni mai mici care implicit presupun asumarea unui risc mai redus in partea investitorilor. Specialistii au ajuns la concluzia ca toate aceste 'slabiciuni' ale valorii actualizate nete sunt eliminate de utilizarea complementara a ratei interne de rentabilitate. In acest caz, nu se poate vorbi despre o superioritate neta a nici unuia dintre indicatori, in conditiile in care acestia se completeaza reciproc.

_{Pentru proiectul de investitii analizat, VAN se prezinta in tabelul nr. 4.}

_{Valoarea actualizata neta generata de proiectul de investitie prin care societatea isi dezvolta o noua linie de productie tehnologica, pe un orizont de previziune de 6 ani este pozitiva (130.397.239 lei). Valoarea pozitiva indica faptul ca nu numai ca investitia se recupereaza pe durata estimata dar si ca proiectul este foarte bine sustinut si genereaza un plus de valoare.}

2. Rata interna de rentabilitate (RIR)

Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) este definita ca rata de actualizare a fluxurilor viitoare de numerar pentru care valoarea actualizata este egala cu zero.

Altfel spus, rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata a costurilor (iesirile de trezorerie) este egala cu valoarea actualizata a veniturilor (intrari de trezorerie), iar profiturile viitoare actualizate sunt zero.

Rata interna de rentabilitate este definita in literatura de specialitate ca fiind acea rata de discontare pentru care  valoarea actuariala neta este egala cu zero[ii] practic RIR este asimilat in acest caz cu un cost minim al capitalului, pe care investitorul este dispus sa il accepte. Deoarece RIR reprezinta o rata sau o ratie determinata ce nu este sensibila la rata de discontare asa cum este VAN, este un criteriu mult mai preferat de investitori pentru compararea unor alternative de plasament in actiuni sau obligatiuni.

Rata interna de rentabilitate trebuie sa fie mai mare sau egala cu rata medie a dobanzii pe piata sau cu costul mediu ponderat al capitalului, pentru a justifica investitia facuta. Numai in aceste conditii rata interna a rentabilitatii permite compensarea costului finantarii.

Pentru calculul RIR se folosesc aceleasi relatii de calcul ca si in cazul VAN, cu deosebirea ca daca in cazul VAN se cunoaste rata de actualizare (Ra) si se determina VAN, care constituie necunoscuta ecuatiei, in cazul RIR se cunoaste valoarea actualizata neta (VAN) si se determina rata de actualizare RIR (RIR=e) care face ca VAN sa fie zero.

Pornind de la relatia :

+

RIR se calculeaza cu ajutorul metodei interpolarii, formula de calcul fiin urmatoarea:

unde:

VAN - valoarea actualizata neta;

- rata mica de actualizare care face fluxul de numerar actualizat pozitiv, dar apropiat de zero;

- rata mare de actualizare care face fluxul de numerar actualizat negativ, dar apropiat de zero;

- fluxul de numerar actualizat cu rata mica, respectiv cu rata mare de actualizare.

Acest indicator este mult mai util in aprecierea eficientei unor proiecte de investitii straine decat valoarea actualizata neta. Cu toate avantajele pe care le are, specialistii aduc critici fundamentale acestui indicator precum si relevantei utilizarii sale in evaluarea eficientei unor proiecte de investitii.

O prima critica este legata de faptul ca rata interna de rentabilitate nu tine cont de semnul  fluxurilor de numerar (CF) luate in calcul.

In cazul unor fluxuri de numerar nete pozitive, VAN scade de la valoarea sa maxima la 0 pe masura ce rata de discontare tinde catre RIR si scade din ce in ce mai mult sub zero, pe masura ce aceasta se indeparteaza de RIR. In cazul unor fluxuri de numerar nete negative, situatia este inversata, cu cat rata de discontare tinde catre RIR, cu atat VAN tinde catre zero, caz in care se poate observa ca cu cat rata de discontare este mai mare, cu atat proiectul devine mai atractiv. De aici putem deduce usor ca o crestere a costului de oportunitate al capitalului poate duce la o imbunatatire a eficientei unor proiecte de investitii care initial pareau lipsite de orice sansa.

O critica frecventa adusa ratei interne de rentabilitate se refera la faptul ca exista adesea situatii in care un proiect de investitii are mai multe rate interne de rentabilitate, cu alte cuvinte valoarea actualizata neta  se anuleaza in mai multe puncte. Mai multe valori ale ratei interne de rentabilitate sunt posibile in cazul unor proiecte de investitii cu multiple schimbari de semn ale fluxurilor de numerar.

In unele situatii rata interna de rentabilitate este incalculabila. Aceasta este de fapt cea mai serioasa critica adusa acestui indicator. In primul rand rata interna de rentabilitate este imposibil de calculat daca toate fluxurile de numerar sunt pozitive.

De cele mai multe ori, fluxurile de numerar sunt integral pozitive in cazul in care analiza se face pe un orizont de timp mai indelungat, divizat in perioade de timp mai mari, suficiente pentru a transforma fluxul de numerar initial negativ (generat de realizarea proiectului de investitii) intr-unul pozitiv.

Rata interna de rentabilitate este incalculabila si in situatia in care toate fluxurile de numerar sunt negative. O astfel de posibilitate este de obicei frecventa atunci cand se analizeaza un tablou de amortizare aferent unui credit, imprumut obligatar, leasing, factoring sau oricarei alte forme de finantare.

Un ultim aspect legat de relevanta acestui indicator in evaluarea proiectelor de investitii are in vedere faptul ca fluxurile de numerar pozitive rezultate din exploatarea investitiei ar fi reinvestite la o rata de rentabilitate unica egala cu RIR calculat (in opinia unor specialisti fluxurile de numerar negative ar fi la randul lor dezinvestite la aceeasi rata) si nu la o rata de discontare egala cu costul capitalului.

Foarte multi economisti contesta acest lucru, spunand ca de fapt investirea sau dezinvestirea acestor fluxuri de numerar ar trebui sa se faca la rata de discontare la care a fost calculata valoarea actualizata neta,  aceasta rata reprezentand de fapt costul de oportunitate real si nu la rata interna de rentabilitate. Practic, diferenta intre cele doua abordari este nesemnificativa, rata interna de rentabilitate fiind foarte apropiata de rata la care fluxurile de numerar sunt reinvestite.

Datorita criticilor aduse acestei ratei, s-a manifestat necesitatea determinarii unei rate interne de rentabilitate modificata (RIRM), care presupune reinvestirea fluxurilor de numerar viitoare la o rata de randament egala cu rentabilitatea specifica agentului economic, nu proiectului de investitii. Si acesta rata de rentabilitate modoficata se paote determina fie prin incercari succesive, fie prin folosirea functiei financiare MIRR (Modified Internal Rate of Return).

Relatia de calcul a RIRM este urmatoarea:

unde:

e  - rata de rentabilitate specifica intreprinderii, la acre pot fi reinvestite veniturile viitoare;

n   - numarul de perioade;

I   - investitia initiala;

CF - fluxurile de numerar.

RIRM presupune ca toate fluxurile de numerar provenite din proiect vor fi reinvestite la o rata a dobanzii egala cu costul capitalului, in timp ce RIR obisnuita presupune ca fluxurile de numerar ale proiectului vor fi investite la o rata a dobanzii egala cu rata interna de rentabilitate a proiectului respectiv.

Din acest motiv RIRM este un indicator mai bun al adevaratei profitabilitati a proiectului.

Investitia este fezabila daca rata interna de rentabilitate este mai mare decat rata de actualizare utilizata in calculul valorii actualizate nete.

_{Pentru proiectul de investitii analizat, RIR si RIRM se prezinta in tabelul nr. 5}

Nivelul RIR rezultat din calcule este de 93 %, fiind mai mare decat rata minima de rentabilitate ceruta (5%). Nivelul ratei interne de rentabilitate permite societatii sa-si mentina si totodata sa isi sporeasca substanta economica a capitalului investit si sa-si  desfasoare activitatea fara nici un fel de risc. Obtinerea unei valori actualizate nete pozitive mari a determinat un nivel ridicat al ratei interne de rentabilitate.

3. Raportul venituri totale actualizate / costuri totale actualizate

Raportul venituri totale actualizate si costuri totale actualizate se utilizeaza in deciziile de selectie a investitiilor prin analiza veniturilor care se pot obtine in functie de un nivel dat al angajamentului de capital, al costurilor totale de investitii si de exploatare.

In conditiile absentei riscului valutar se tine seama de:

raportul dintre venituri actualizate si costuri totale actualizate;

venitul anual corespunzator anului respectiv;

investitia anuala corespunzatoare anului respectiv;

cheltuielile anuale din anul respectiv;

coeficientul de actualizare;

durata pana la emitere;

durata de viata a activului.

Raportul se calculeaza cu relatia:

Investitia este fezabila, din punct de vedere al raportului venituri totale actualizate/costuri totale actualizate, numai daca acest indicator este supraunitar.

_{Pentru proiectul de investitii analizat, raportul venituri totale actualizate/costuri totale actualizate se prezinta in tabelul nr. 6}

Raportul dintre incasari actualizate si plati actualizate este supraunitar (2,20), ceea ce arata ca incasarile actualizate sunt mai mari decat platile actualizate efectuate.

Nivelul ridicat al incasarilor in raport cu platile genereaza un excedent la nivelul perioadei de exploatare si astfel prin urmare investitia se poate recupera intr-un timp relativ scurt .

4. Indicele de profitabilitate (IP

Indicele de profitabilitate (Ip) exprima valoarea actuala neta scontata pentru o cheltuiala initiala de investitie egala cu 1, respectiv este un indicator relativ a investitiei pe intreaga durata de viata a acesteia. Se determina ca raport intre valoarea actuala a intrarilor nete de trezorerie (CF) si cheltuiala pentru investitie, dupa cum urmeaza:

Din punct de vedere al criteriului Ip sunt selectate acele proiecte care au Ip > 1, iar dintre acestea cele care au cel mai mare indice de profitabilitate. Indicele de profitabilitate avantajeaza proiectele cu cheltuieli initiale mici, chiar daca celelalte au valoarea actuala mai mare.

Modalitatea de determinare a indicelui de profitabilitate se poate urmari in tabelul nr. 7.

Pentru proiectul de investitie analizat, indicele de profitabilitate este de 10,53, si arata ca la un leu investitie se vor obtine 10,53 lei la valoarea actualizata.

5. Perioada de recuperare a investitiei

Termenul de recuperare (Tr) exprima intervalul de timp (numarul de ani) necesar recuperarii capitalului investit prin intrarile nete de trezorerie medii anuale actualizate (CF act/an).

Termenul de recuperare exprima astfel numarul de ani dupa care suma CF actualizata devine egala cu suma investitiei. Acest criteriu evalueaza riscurile de nerecuperare a capitalului investit. Prin aceasta metoda se penalizeaza investitiile care recupereaza capitalul investit intr-o perioada mai mare de timp, pentru ca riscul de nerecuperare creste proportional cu aceasta perioada.

In alegerea proiectului de investitii se urmareste ca perioada de recuperare sa fie mai mica decat durata de viata a investitiei (de preferat mai mica decat durata de viata a produselor realizate cu respectiva investitie, adica durata sa comerciala). Cu cat termenul de recuperare este mai scurt, cu atat mai mic va fi si riscul, si mai mult solvabilitatea proiectului de investitii va fi asigurata.

Perioada de recuperare a investitiei se poate determina in doua variante:

prima varianta consta in adunarea algebrica a valorilor fluxurilor anuale ale proiectului (fluxuri de iesiri si fluxuri de intrare) pana cand totalul devine pozitiv; aceasta mai este denumita si perioada reala de recuperare;

a doua varianta consta in calculul termenului de recuperare actualizat, pe baza relatiei:

Ambele modalitati de determinare a perioadei de recuperare se pot calcula utilizand fluxul de numerar la valoarea nominala sau fluxul de numerar actualizat.

Cu cat perioada de recuperare este mai scurta cu atat mai viabila si mai eficienta este investitia.

Criteriul perioadei de recuperare prezinta insa inconvenientul ca elimina de la selectie proiectele de investitii cu o rentabilitate buna, dar pe termen lung, neglijand in totalitate fluxurile de trezorerie ale perioadelor urmatoare si care pot fi semnificative pentru viata intreprinderii.

Pentru proiectul de investitie analizat, perioada de recuperare a investitiei (tabelul nr .8) este de 1 an si 17 zile, o perioada scurta in comparatie cu perioada de previziune, ceea ce inseamna ca investitia se recuperreaza foarte repede.

Tinand cont de indicatorii analizati anterior se poate constata ca proiectul de investitie nu este numai fezabil ci si unul care va aduce beneficii viitoare societatii care il implementeaza .

Determinarea valorii actualizate nete

Tabel nr. 4

Determinarea ratei financiare de rentabilitate

Tabel nr. 5

Determinarea raportului venituri totale actualizate/costuri totale actualizate

Tabel nr. 6

Determinarea indicelui de profitabilitate

Tabel nr. 7

Determinarea termenului de recuperare a investitiei

Tabel nr. 8