Analiza calitativa (inferentiala)

Analiza calitativa (inferentiala)

In ceea ce priveste rezultatele obtinute in urma evaluarii testului Eysenck, detinem toate datele. Asfel le putem corela in scopul evidentierii modului in care influenteaza gradul de disfunctionalitate si nivelul deficientelor existente atat la nivelul cuplurilor maritale, cat si premaritale.

Vom prezenta in continuare sub forma grafica modul in care coreleaza gradul de disfunctionalitate (tabelul 3A si 3B) si nivelul deficientelor reliefate in prima etapa a evaluarii testului Eysenck (tabelul 1, graficul 1 si 2).

Correlations

Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Asa cum se poate constata atat din grafic, cat si din tabelul cu corelatia Pearson (care este o corelatie pozitiva 0,669), raportul care se stabileste intre gradul de intercunoastere si nivelul deficientelor evidentiate in prima etapa a evaluarii testului Eysenck este un raport direct proportional.

Vom nota aceasta corelatie cu (A).

Vom analiza, de asemenea, modul in care coreleaza gradul de disfunctionalitate (tabelul 3A si 3B) si nivelul deficientelor reliefate in cea de-a doua etapa a evaluarii testului Eysenck (tabelul 2, graficul 3 si 4):

Correlations

Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Dupa cum se poate constata, corelatia Pearson este si in acest caz pozitiva, (0,722), ceea ce indica stabilirea unui raport direct proportional intre gradul de disfunctionalitate si nivelul deficientelor reliefate in cea de-a doua etapa a evaluarii testului Eysenck.

Aceasta corelatie o vom nota cu (B).

Din cele doua corelatii notate cu (A) si (B) rezulta ca se stabileste un raport direct     proportional intre gradul de disfunctionalitate si nivelul deficientelor evidentiat prin evaluarea testului Eysenck, ceea ce confirma ipoteza consform careia:

"Presupunem ca exista un raport direct proportional intre gradul de disfunctionalitate (dat de un punctaj inalt al necoincidentelor de raspuns la testul Eysenck - etapa 3) si nivelul deficientelor (dat de obtinerea unui punctaj inalt la testul Eysenck - etapele 1 si 2) existente atat la nivelul cuplului premarital cat si al celui marital."

In cea ce priveste importanta acordata nevoilor de catre cuplurile maritale si premaritale, graficele 8 si 9 evidentiaza aceste aprecieri.

Este evident faptul ca exista unele nevoi care au o importanta foarte mare atat pentru cuplurile maritale, cat si pentru cele premaritale. Acestea sunt nevoia de fidelitate (134 in cuplurile maritale si 135 in cuplurile premaritale), intelegere (128 in cuplurile maritale si 130 in cuplurile premaritale), si chiar si tandretea (132 in cuplurile maritale, fata de 126 in cele cuplurile premaritale), nevoie ce a fost considerata in ipoteza drept o nevoie cu o importanta de un nivel inalt doar pentru cuplurile premaritale. Este un aspect pozitiv faptul ca aprecierea acestor nevoi la un nivel inalt reprezinta o nota comuna intre cuplurile maritale si cele premaritale, ceea ce demonstreaza faptul ca, o data ce cuplul a devenit marital, este necesar a-si modifica paleta de nevoi, dar este impotriva naturii sale sa renunte la acele nevoi care sustin, intretin, vitalizeaza relatia de cuplu. Daca ar face aceasta ar insemna dizolvarea sa si deci, in cazul in care aceasta situatie este exclusa, nu se pune problema de a renunta la nevoile fundamentale prin a caror satisfacere isi asigura existenta ca si cuplu.

Asa cum am putut constata din prezentarea graficelor 8 si 9, care se refereau la aprecierea gradului de importanta a nevoilor ce se manifesta atat la nivelul cuplurilor maritale cat si al celor premaritale, putem astfel concluziona ca ipoteza conform careia:

"Presupunem ca in ceea ce priveste cuplurile maritale sunt apreciate in cea mai mare masura nevoile de securizare materiala, autorealizare prin urmasi, respect si comunicare, in timp ce in cazul cuplurilor premaritale sunt apreciate nevoile sexuale, iubirea impartasita, increderea si tandretea" se confirma

Ne vom referi in continuare la corelatia dintre punctajul total al fiecarui cuplu in ceea ce priveste gradul de satisfacere a nevoilor (tabelul 5, graficul 12 si 13) si procentele obtinute prin raportarea numarului necoincidentelor de raspuns la numarul total de itemi cuprinsi in testul Eysenck (gradul de disfunctionalitate) (tabelul 3A si 3B). Vom obtine urmatoarele rezultate:

Correlations

Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Corelatia este negativa (-0,543), deci raportul stabilit intre gradul de satisfacere a nevoilor si gradul de disfunctionalitate este un raport invers proportional. Cu alte cuvinte, ipoteza conform careia :

"Anticipam ca, daca gradul de satisfacere a nevoilor (apreciat in cadrul "scalei de nevoi") ce se manifesta atat la nivelul cuplurilor maritale cat si la cele premaritale va creste, atunci gradul de     disfunctionalitate (dat de un punctaj inalt al necoincidentelor de raspuns la testul Eysenck - etapa 3) va scadea" este valida.

Corelatii suplimentare:

Ipotezele acestei cercetari s-au dovedit a fi valide.

Avand in vedere insa bogatul material ce il avem la dispozitie in ceea ce priveste gradul de intercunoastere, si respectiv disfunctionalitate, nivelul deficientelor ce se manifesta la nivelul relatiilor dintre parteneri, gradul de importanta si de satisfacere acordat nevoilor de catre fiecare cuplu testat, cat si durata relatiilor, putem aprofunda analiza realizata in aceasta lucrare privind raporturile dintre cuplurile maritale si premaritale, functionale sau disfunctionale, realizand unele corelatii menite sa contureze mai bine aceste aspecte.

Initial am presupus ca in ceea ce priveste cuplurile maritale sunt apreciate in cea mai mare masura nevoile de securizare materiala, autorealizare prin urmasi, respect si comunicare, in timp ce in cazul cuplurilor premaritale sunt apreciate nevoile sexuale, iubirea impartasita, increderea si tandretea.

Datele pe care le-am obtinut in urma evaluarii testelor si a corelatiilor dintre acestea au relevat faptul ca aceste nevoi mai sus amintite nu numai ca sunt de o importanta maxima pentru buna functionare a relatiilor de cuplu, fie el marital sau premarital, ci mai mult decat atat, s-a evidentiat o mult mai larga paleta de nevoi care sunt considerate ca avand un inalt grad de insemnatate in relatiile de cuplu.

Cel mai mare punctaj cu privire la gradul de importanta a nevoilor l-a obtinut in cazul cuplurilor maritale itemul "intimitate", si anume 140 de puncte dintr-un maxim de 150 de puncte, fapt de altfel precizat si de I. Mitrofan si C. Ciuperca in lucrarea "Incursiune in psihosociologia si pishosexologia familiei", autorii subliniind ca "intimitatea face parte integranta din "motorul viu" al fiintei noastre psihosomatice si confera adesea individului reale resurse de adaptare si eficienta sociala. Ea asigura motivatiilor noastre fundamentale, ca si actiunilor pe care le intreprindem, o sursa nelimitata de energie, o rezistenta crescuta la stress, o miraculoasa "imunitate psihosociala" pe arena atat de diversa si de imprevizibila a existentei. Si este firesc sa fie asa, pentru ca prima functie a intimitatii este dezanxietarea si consolidarea sentimentului acceptarii de sine, a recunoasterii si confirmarii importantei si valorii fiecaruia pentru celalalt." Deci putem spune ca acest rezultat nu este surprinzator, ci evidentiaza o realitate de necontestat.

Intr-adevar, nevoile mai sus amintite care au fost presupuse ca avand o insemnatate foarte mare pentru relatiile de cuplu au avut punctaje cuprinse intre intervalul 121-150, interval ce cuprinde valorile care indica cel mai inalt grad de importanta. Insa alaturi de acestea, cu punctaje la fel de inalte (cuprinse tot in intervalul 121-150) se afla si itemii "fidelitate", "tandrete" si "intelegere".

In ceea ce priveste cuplurile premaritale, cel mai mare punctaj l-au obtinut itemii "iubire" si "incredere", si anume 139 de puncte din 150 posibile, urmate de itemii "fidelitate" (135), "intelegere" (130) si "implinire sexuala" (130). Putem astfel constata, facand o comparatie intre cele doua tipuri de cuplu (marital si pemarital), ca nu exista o separare clara, cel putin din puctul de vedere al nevoilor.

Totusi, este neasteptat faptul ca itemul "iubire" are punctajul 111 din 150 de puncte posibile, el fiind situat doar pe locul 13 din 20 posibile, ceea ce inseamna ca nu este inclus in prima jumatate a acelor nevoi apreciate ca avand importanta in relatia de cuplu marital. De asemenea, o mare surpriza o constituie valoarea gradului de importanta acordat de catre cuplurile maritale itemului implinire sexuala - 89, acesta ocupand locul 17 din 20 posibile.

Putem astfel trage concluzia ca in cadrul cuplurilor maritale relatia partenerilor nu este intemeiata pe iubire, iar dorinta sexuala este atat de mult reprimata, negata? Care sa fie oare in cazul acesta liantul ce face ca relatia de cuplu sa dureze?

Probabil ca acesti itemi "iubire" si "implinire sexuala" au fost situati in cazul cuplurilor maritale doar pe locul 13 si respectiv 17 din 20 din cauza faptului ca doar 7 cupluri din 15 prezinta un inalt grad de intercunoastere, adica procente ale coincidentelor de raspuns cuprinse intre 75% - 100%.

Dar sa vedem in continuare daca aceasta presupunere este adevarata sau nu, analizand relatia dintre gradul de importanta acordat iubirii si implinirii sexuale si gradul de disfunctionalitate in cadrul cuplurilor.

Sa fie oare iubirea si implinirea sexuala nevoi nu doar apreciate, ci si satisfacute la un nivel inalt in cadrul cuplurilor cu un grad de functionalitate ridicat sau oare aceaste nevoi sunt independente de gradul de intercunoastere a partenerilor?

Cu alte cuvinte, putem presupune ca cu cat gradul de disfunctionalitate scade, cu atat va creste gradul de apreciere a importantei si satisfacerii nevoii de iubire si implinire sexuale?

Correlations

Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Corelatia este negativa (-0,587), ceea ce indica un raport invers proportional intre gradul de disfunctionalitate si iubire.

In ceea ce priveste nevoia de implinire sexuala, situatia se prezinta in felul urmator:

Correlations

Corelatia este intr-adevar negativa (-0,078), dar nesemnificativa, deci in ceea ce priveste corelatia dintre implinirea sexuala si gradul de disfunctionalitate nu se poate stabili un raport exact.

Cu alte cuvinte, iubirea reprezinta o nevoie necesara dar nu suficienta pentru cuplurile functionale, pe cand implinirea sexuala nu este nici necesara, si nici suficienta

O alta corelatie interesanta o putem stabili intre durata relatiei si gradul de disfunctionalitate, si putem presupune ca: cu cat durata relatiei creste, cu atat gradul de disfunctionalitate va scade.

In mod intentionat nu ne referim la gradul de functionalitate, ci la cel de disfunctionalitate pentru ca referirea la gradul de disfunctionalitate este absoluta, pe cand cea la gradul de functionalitate este relativa.

Vom explica in continuare motivul pentru care situatia se prezinta in acest fel. Daca procentul coincidentelor de raspuns este inclus in intervalul 75% - 100%, atunci vom putea declara cu siguranta ca este vorba de o intercunoastere buna si foarte buna intre partenerii cuplului respectiv. Dar, daca procentul de functionalitate va fi inclus in intervalul 0% - 25% de exemplu (cum este cazul cuplului 6 si cuplului 20), nu putem declara cu certitudine ca acest cuplu este disfunctional, aceasta deoarece poate exista cazul in care procentul coincidentelor de raspuns sa aiba o valoare scazuta, dar procentul coincidentelor partiale sa aiba o valoare de peste 50%, iar in acest caz cuplul nu este disfunctional, ci in cadrul relatiilor se manifesta intercunoastere cu fenomene de distorsiune. In cazul disfunctionalitatii insa, in ceea ce priveste gradul necoincidentelor de raspuns, daca procentul acestora va avea o valoare scazuta, cu siguranta cuplul nu va fi disfunctional, iar daca are o valoare inalta, cu siguranta cuplul va fi disfunctional. Deci, nu putem avea indoieli in ceea ce priveste gradul de disfunctionalitate. Cu alte cuvinte, valoarea sa dicteaza functionalitatea sau disfunctionalitatea cuplului.

Iata reprezentarea grafica a raportului dintre durata relatiei de cuplu si disfunctionalitate:

Correlations

Corelatia dintre durata relatiei si gradul de disfunctionalitate este negativa    (- 0,142), dar are o valoare foarte apropiata de valoarea zero, deci nesemnificativa, ceea ce nu ne permite sa concluzionam ca intre acestea ar exista un raport invers proportional.

Cu alte cuvinte, nu se poate stabili o corelatie semnificativa intre durata relatiei si gradul de disfunctionalitate.