Analiza diagnostic a valorii adaugate

Analiza diagnostic a valorii adaugate

1. Aspecte generale privind valoarea adaugata

Valoarea adaugata este unul dintre cei mai importanti indicatori de reflectare a performantelor economico-financiare ale unei firme si defineste dimensiunea reala a activitatii acesteia in procesul de productie si distributie a bunurilor.

Valoarea adaugata reprezinta plusul de bogatie obtinut in urma desfasurarii activitatii tehnico-productive prin valorificarea tuturor resurselor economice proprii, iar prin insumare contribuie la formarea produsului intern brut (PIB). Din aceste motive valoarea adaugata este intotdeauna pozitiva. Indicatorul exprima, totodata si contributia agentului economic la productia totala de bunuri si servicii, la nivel de ramura, nivel national sau international, permitand aprecierea metodelor utilizate de firma in procesul productiv, in structura productiei si in gradul ei de integrare. Beneficiarii valorii adaugate sunt: personalul, actionarii, statul, institutiile de credit si firma.

În functie de gradul de cuprindere putem avea:

valoarea adaugata bruta (VAB)-este indicatorul valoric care exprima dimensiunea valorii realizate in activitatea societatii comerciale, respectiv capacitatea unei firme de a crea bogatie;

valoarea adaugata neta (VAN)-este indicatorul valoric care exprima dimensiunea valorii nou create intr-o perioada determinata.

Asa cum subliniaza Peyrard, conceptul valorii adaugate este"mai semnificativ decat al cifrei de afaceri. Cifra de afaceri a unei intreprinderi cumuleaza toate cifrele de afaceri din amonte, pe cand valoarea adaugata releva exact rolul intreprinderii".Asadar, in analiza diagnostic valoarea adaugata prezinta in primul rand importanta ca indicator de performanta economico-financiara a firmei, si in al doilea rand importanta in sistemul fiscalitatii.

Oricare firma, pentru a-si putea desfasura activitatea, trebuie sa faca fata urmatoarelor "constrangeri" elementare:

pentru a produce, trebuie sa utilizeze factori de productie;

factorii de productie nu sunt inepuizabili si de aceea trebuie utilizati cat mai eficient;

pentru a supravietui si a se dezvolta, trebuie sa fie rentabila;

activitatea economico-financiara trebuie astfel condusa incat nivelul performantelor obtinute sa fie cat mai ridicat.

Din confruntarea firmei cu "constrangerile"anterior prezentate, rezulta ca activitatea acesteia genereaza doua categorii de fluxuri:

intrari de factori de productie, care pe masura consumarii lor se gasesc in fluxurile de cheltuieli ale firmei;

iesiri de bunuri materiale care sunt produse de firma si puse la dispozitia altor firme, care genereaza, la randul lor, un flux de venituri obtinute in urma comercializarii acestora.

Schematic, aceste categorii de fluxuri se prezinta astfel:

natura

bunuri si

munca

servicii

capitalul

Figura 2.2

Fluxurile de intrare si fluxurile de iesire ale firmei

Valoarea adaugata poate avea urmatoarele functii:

indicator pentru caracterizarea eficientei utilizarii factorilor de productie;

baza a fiscalitatii (TVA);

indicator esential pentru construirea indicatorilor sintetici la scara macroeconomica (produsul intern brut, venitul national).

Determinarea valorii adaugate se poate realiza prin doua metode:

metoda globala sau sintetica conform careia din volumul total al activitatii de productie si comercializare al firmei se scad consumurile intermediare de la terti.

În cazul in care firma desfasoara numai activitate de productie valoarea adaugata se determina astfel:

unde:

VA-valoarea adaugata;

Qe-productia exercitiului;

M-consumurile intermediare de la terti aferente activitatii de

productie (materii prime, materiale, combustibil, energie, servicii

provenind de la terti etc.);

În cazul in care firma desfasoara pe langa activitatea de productie si activitate de comert, atunci valoarea adaugata se stabileste astfel:

VA=(Qe+Mc)-M'

unde:

Mc-marja comerciala;

M'-consumurile intermediare de la terti (pentru firmele cu

activitate de productie si comercializare).

2. metoda aditiva sau analitica:

unde:

Cp-cheltuieli cu personalul;

Ca-cheltuieli cu amortizarea si provizioanele;

Ci-impozite, taxe si varsaminte asimilate;

P-profitul.

daca din VA se scade amortizarea se obtine valoarea adaugata neta (VAN).

Pentru analiza dinamica, structurala si factoriala sunt necesare datele din tabelul urmator:

Tabelul 2.7

Rata recalculata fata de cifra de afaceri se determina cu relatia:

unde:

gi-ponderea valorica a produselor vandute in totalul cifrei de

afaceri;

vai-ratele valorii adaugate pe produse.

Cazul dat reprezinta rata recalculata functie de structura efectiva din P_n si valoarea adaugata la 1 leu cifra de afaceri (sau rata valorii adaugate) pe produse in P_n-1, deci:

2 Analiza dinamica si structurala a valorii adaugate

2.1. Analiza dinamica a valorii adaugate

Importanta valorii adaugate consta in setul de informatii furnizate in legatura cu performantele firmei fata de perioadele precedente sau fata de nivelul prevazut si in acelasi timp si pentru informatiile introduse in fluxul informativ despre firmele concurente.

Pe baza datelor din tabelul 2.7 se observa o crestere a valorii adaugate:

celei aferente productiei exercitiului;

celei aferente cifrei de afaceri (in cazul nostru cifra de faceri vizeaza productia vanduta, deci nu se opereaza si cu cumparari si revanzari de marfuri).

Cresterea inregistreaza valori de peste 19% in P_n fata de P_n-1 si respectiv peste 3% fata de nivelul previzionat. Înregistrandu-se o dinamica pe baza valorii adaugate, in limitele preturilor practicate in perioadele analizate, trebuie inteles ca aceasta este determinata in primul rand de dinamica preturilor de vanzare, aflate sub impactul inflatiei (o crestere a valorii adaugate intr-un ritm inferior celui al inflatiei echivaleaza cu o dinamica a valorii reale a acesteia).

În analiza diagnostic din acest punct de vedere este foarte important de observat daca in dinamica valorii adaugate se reflecta si dinamica volumului bunurilor si serviciilor ca purtatori materiali si purtatori ai valorii adaugate-premisa a satisfacerii unei cereri tot mai mari.

În dinamica valorii adaugate se reflecta si structura productiei vandute, care sub impulsul cererii pot avea loc deplasari in favoarea unor produse sau servicii cu rate ale valorii adaugate fata de cifra de afaceri (dupa nivelul de comparatie) mai mari decat cea medie a acestuia.

Nu se exclude ca influenta si modificarea consumurilor intermediare (cheltuielilor materiale) a caror reducere se reflecta invers proportional in valoarea adaugata. În cazul dat, se remarca faptul ca si corespunzator ceea ce denota o reducere a cheltuielilor materiale la 1 leu productie.

2.2. Analiza structurala a valorii adaugate

Analiza structurala permite aprecierea contributiei fiecarui element la ansamblul general, lucru deosebit de important pentru intreaga activitate a agentului economic.

Principalele elemente structurale care trebuie analizate sunt urmatoarele:

cheltuielile cu personalul-au o pondere insemnata in totalul valorii adaugate (intre 30-45%) in functie de specificul unitatii si politica economica a statului; in cadrul acestora se evidentiaza separat: cheltuieli cu salariile, contributiile la asigurarile sociale, cheltuielile cu protectia sociala.

amortizarea-reprezinta costul gradual al investitiilor, ponderea ei depinzand de politica de investitii a firmei, de timpul scurs de la darea in folosinta a principalelor mijloace fixe etc.

cheltuielile financiare-in principal dobanzile bancare pentru creditele angajate si in curs de restituire, reprezinta costul capitalului financiar atras. Ponderea lor variabila in timp, depinde de o serie de factori diversi cum ar fi: rata medie a dobanzii, rata inflatiei, credibilitatea firmei, solvabilitatea ei, etc.

rezultatul exploatarii (exclusiv cheltuielile financiare)-poate fi pozitiv sau negativ in functie de ponderea celorlalte elemente, ele stand la baza calcularii profitului;

alte elemente de natura valorii adaugate- rezulta din conjunctura pietei, a economiei in general, a schimbarilor legislative, etc.

Structural, valoarea adaugata aferenta productiei exercitiului in cele doua perioade diagnosticate se prezinta astfel:

Tabelul 2.8

Curbele diferitelor elemente nu inregistreaza asperitati, iar profitul detine o pondere corespunzatoare cu toate ca in P_n a avut loc o crestere substantiala a cheltuielilor cu personalul.

În concluzie, in analiza structurala a valorii adaugate esentiala este cota parte si dinamica profitului ca indicator de baza al performantei economico-financiare a firmei (el preia si reducerea cheltuielilor materiale).

3. Analiza valorii adaugate pe baza ratei fata de

productia exercitiului si cifrei de afaceri

Rata valorii adaugate fata de cifra de afaceri este larg utilizata in analiza diagnostic a firmelor. Prin ea se dimensioneaza cota parte a valorii create in activitatea firmei de catre munca si capital, in speta capitalul tehnic in cadrul cifrei de afaceri si reflecta totodata gradul de integrare al firmei.

În exemplul analizat, rata valorii adaugate fata de cifra de afaceri este crescatoare in P_n (efectiv) inregistrand urmatoarele valori:

6,78% fata de P_n-1;

1,00% fata de nivelul previzionat in P_n.

Valorile sunt stabilite fata de cifra de afaceri in preturi de vanzare (exclusiv TVA) ale fiecarei perioade; nivelul previzionat este pus in corelatie cu structura pe elemente, lucru care atesta un nivel acceptabil de eficienta-in esenta determinat de reducerea cheltuielilor materiale la 1 leu cifra de afaceri, respectiv valoare adaugata. Atunci cand se foloseste acest indicator pentru rigoarea aprecierii este necesar de separat influenta structurii.

Rata medie a valorii adaugate fata de cifra de afaceri se determina dupa relatia:

sau

unde:

gi- ponderea valorica a produselor vandute in totalul cifrei de

afaceri;

Vai-ratele valorii adaugate pe produse.

În acest sens trebuie tinut seama ca asupra ratei medii a valorii adaugate fata de cifra de afaceri se reflecta in urmatoarele influenta (exemplificare fata de P_n-1):

1. Influenta structurii productiei vandute (cifrei de afaceri):

2. Influenta ratelor valorii adaugate pe produse:

Dupa cum se observa structura cifrei de afaceri are o influenta negativa asupra ratei medii a valorii adaugate (-1,40%). Aceasta se explica prin cresterea ponderii valorice, cu luarea in calcul a preturilor de vanzare efective, a unor produse cu rate ale valorii adaugate mai mici decat cea medie a aceleiasi perioade. Situatia este normala in cazul in care modificarea structurii este urmarea cererii si a unor disfunctionalitati in asigurarea cu factori ai productiei in executie si distributie.

Influenta ratelor valorii adaugate confirma un grad de eficienta cu toata promisiunea cheltuielilor salariale (dinamica profitului nu inregistreaza schimbari sensibile ale ponderii in valoarea adaugata).

Aprofundarea diagnosticarii la nivel de produs inseamna examinarea consumurilor materiale (valorice si fizice) si preturile produselor sub incidenta inflatiei.

Rata medie a valorii adaugate aferente productiei exercitiului se determina dupa relatia:

unde:

Qe-productia exercitiului.

Aceasta rata reflecta gradul de integrare pe verticala a firmelor cu activitate specifica de productie. Cu cat nivelul ratei este mai ridicat, cu atat gradul de valorificare a resurselor tehnice, umane si materiale ale firmei este mai mare.

4. Analiza diagnostic de tip factorial

a valorii adaugate

Alaturi de analiza dinamica si structurala a valorii adaugate, analiza factoriala reprezinta un aspect important al analizei al carui scop este determinarea abaterilor valorii adaugate de la baza de comparatie, estimarea contributiei diferitilor factori de influenta la formarea si modificarea indicatorului analizat si identificarea solutiilor de redresare a activitatii economice viitoare.

În acest scop ca modele functional - deterministe se pot utiliza:

A. in cazul valorii adaugate aferente productiei exercitiului:

1. sau

unde

si

2. sau

3. sau

4.

5.

B. in cazul valorii adaugate aferente cifrei de afaceri :

modelele sunt similare, numai ca in locul productiei exercitiului (Qe) se va folosi cifra de afaceri (CA);

reprezinta valoarea adaugata la 1 leu cifra de afaceri;

reprezinta cifra de afaceri medie orara.

unde:

VA-valoarea adaugata aferenta productiei sau cifrei de afaceri;

Qe-productia exercitiului;

- valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exercitiului;

M-consumuri intermediare care cuprind: cheltuieli cu materii

prime, materiale, energie, apa si serviciile prestate de terti;

gi-structura productiei exercitiului pe produse sau pe tipuri de

activitati;

vai-valoarea adaugata la 1 leu productie a exercitiului pe produse

sau pe tipuri de activitati;

- productivitatea medie orara, determinata pe baza productiei

exercitiului;

Dupa modelul numarul 1: , abaterea valorii adaugate aferenta productiei exercitiului se explica factorial dupa sistemul : 

Figura 2.3

1. Influenta productiei exercitiului:

din care:

1.1 Influenta timpului total de munca:

din care:

1.1.1 Influenta numarului mediu salariati:

1.1.2 Influenta numarului mediu de ore pe un salariat:

1.2 Influenta productivitatii medii orare:

2. Influenta valorii medii adaugate la 1 leu productie a exercitiului:

din care:

2.1 Influenta valorii medii adaugate pe baza modificarii structurii productiei exercitiului:

2.2 Influenta valorii medii adaugate pe baza valorii adaugate la 1 leu productie pe produse:

Dupa modelul numarul 2: , abaterea valorii adaugate are urmatoarea configuratie factoriala:

1. Influenta timpului total de munca:

din care:

1.1 Influenta numarului mediu de salariati:

1.2 Influenta numarului mediu de ore pe un salariat:

2. Influenta productivitatii medii orare:

Influenta ratei medii a valorii adaugate:

În acest diagnostic se retin urmatoarele concluzii - diagnostic:

se inregistreaza o crestere a valorii adaugate care dimensioneaza contributia firmei si a factorilor de productie la crearea de valoare;

cerinta de baza este ca dinamica profitului sa devanseze dinamica celorlalte elemente ale valorii adaugate (nu se exclude, temporar o crestere rapida a elementelor cu personalul pentru asigurarea protectiei sociale in conditiile inflatiei);

se apreciaza favorabil si influenta valorii medii orare a productiei exercitiului care a condus la cresterea determinata a valorii adaugate (asa cum s-a stabilit si mai inainte este important ca in acesta sa se reflecte si o crestere reala a volumului de bunuri si servicii);

folosirea cat mai completa a timpului de munca pe un salariat se considera o rezerva antrenanta pentru cresterea valorii adaugate;

referitor la numarul de salariati problema se pune astfel: daca exista cerere, iar volumul de munca necesar corelat cu capacitatea de productie nu poate fi suplinit prin cresterea productivitatii muncii, atunci neasigurarea cu personal constituie deficienta.

Dupa modelul numarul 4: , factorii care explica abaterea valorii adaugate sunt:

1. Influenta valorii medii a mijloacelor fixe:

2. Influenta ponderii mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe (compozitia tehnologica a mijloacelor fixe):

Influenta productiei exercitiului la 1 leu mijloace fixe active

(eficienta mijloacelor fixe active pe baza productiei exercitiului):

4. Influenta valorii adaugate la 1 leu productie a exercitiului:

Se considera util si modelul numarul 5: , in sensul desprinderii legaturilor de cauzalitate intre valoarea adaugata si:

activele de exploatare - Ae;

ponderea activelor corporale in total active de exploatare - notata cu ;

ponderea mijloacelor fixe in total active corporale - notata cu;

ponderea mijloacelor fixe active in total mijloace fixe - notata cu ;

valoarea productiei exercitiului la 1 leu mijloace fixe active - notata cu ;

rata valorii adaugate, respectiv valoarea adaugata la 1 leu productie a exercitiului - notata cu:

1. Influenta activelor din exploatare:

2.Influenta ponderii activelor corporale in total activele de exploatare:

3.Influenta ponderii mijloacelor fixe in total active corporale:

Influenta ponderii mijloacelor fixe active in total mijloace fixe:

Influenta productiei exercitiului la 1 leu mijloace fixe active:

Influenta ratei valorii adaugate la 1 leu productie a exercitiului:

Concluziile ce s-ar putea degaja din aplicarea modelului ar putea fi:

cresterea valorii activelor de exploatare-practic capitalului real- constituie o premisa a cresterii valorii adaugate;

modificarea ponderii activelor corporale, care prin partea activa a lor numita in literatura de specialitate, capital tehnic poate determina (in context factorial) o marire sau o micsorare a valorii adaugate. Legat de aceasta se poate avea in vedere semnificatia pe care o are compozitia tehnica a activelor de exploatare pentru realizarea valorii adaugate;

eficienta activelor corporale caracterizata pe baza productiei exercitiului la 1 leu active corporale poate exercita o influenta puternica asupra valorii adaugate;

rata valorii adaugate, respectiv valoarea adaugata la 1 leu productie a exercitiului in modelul utilizat denota o anume eficienta, de fapt o integrare a utilizarii factorilor productiei, desfacerii marfurilor sau activitatii de consum si bineinteles valoarea adaugata la 1 leu produse, ele insele sub impactul cheltuielilor materiale si preturilor de vanzare (pentru produsele vandute si costurile pentru productia stocata si imobilizata).

O strategie a valorii adaugate cu cuantificari relativ precise, nu este posibila datorita oscilatiilor efectelor valorice ale factorilor, determinate de mediul economico-financiar al tranzitiei sau de mecanismele clasice ale economicei de piata.

Se poate opera cu valori orientative pe perioade scurte de timp extrapoland evolutia:

fie in functie de timp;

fie in functie de una doua variabile independente cum ar fi: productivitatea muncii, randamentul economic, cifra de afaceri s.a.m.d.

În functie de timp se procedeaza similar extrapolarii cifrei de afaceri.

În functie de o variabila independenta, ca de exemplu, productia medie pe un salariat, valoarea adaugata ca rezultativa se extrapoleaza pe baza urmatoarei functii:

y = a + bx

unde:

y-valoarea adaugata;

x-productia medie pe un salariat;

a si b-parametrii constanti ai ecuatiei stabiliti cu ajutorul

necunoscutelor ecuatiei normale sau direct cu formulele lui

Cramer.

Pentru ilustrare se poate accepta exemplul urmator ca numar de observari:

Tabelul 2.9

Pe baza datelor din tabel avem urmatoarele rezultate:

În conditiile unei preconizari a cresterii productiei medii pe un salariat la 34 milioane lei, se estimeaza ca valoarea adaugata se va situa la 10,48 miliarde lei (± abaterea medie patratica).

Pe langa sistemul extrapolarii evolutiei pe baza trendului respectiv al valorilor se pot constitui scenarii prin iterarea valorilor probabile ale unor variabile.

De exemplu, calculandu-se efectul unor masuri tehnologice asupra producerii consumurilor fizice la unele materii prime si materiale consumabile la o arie data de bunuri sau la o arie (volum) previzionat al acestora se realizeaza conversia in spor de valoare adaugata. Ca exemplu simplu poate servi urmatorul tabel:

Tabelul 2.10

La acestea se pot adauga influentele volumului fizic preconizat si preturile de vanzare estimate.

5. Reflectarea valorii adaugate in principalii indicatori ai performantei economico-financiare a firmei

Ca si cifra de afaceri, valoarea adaugata se reflecta intr-o serie de performante economico-financiare ale firmei, ca de exemplu:

suma profitului din exploatare:

sau

2. eficienta activelor de exploatare:

sau

3. eficienta activelor corporale:

sau

4. eficienta mijloacelor fixe:

sau

eficienta muncii (pe baza profitului pe un salariat):

sau

5. eficienta capitalurilor:

direct: sau

prin profit: sau