Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» Comportamentul economic al consumatorului


Comportamentul economic al consumatorului


Comportamentul economic al consumatorului

Dreapta bugetului

Combinatiile posibile dintre doua bunuri x si y pentru care este cheltuit intregul venit poarta denumirea de dreapta bugetului, careia ii corespunde ecuatia : si se reprezinta grafic astfel:

0 xmax = =10 x



Linia bugetului

Dreapta bugetului poate fi scrisa si sub forma:

Panta dreptei bugetului = - ne arata cum se modifica y atunci cand x variaza.

Ex: Un consumator aloca un buget de 100 u.m. pentru achizitionarea a doua bunuri x si y. Pretul lui x este 10 u.m (Px= 10 u.m.), iar Py = 5 u.m. Dreapta bugetului se poate reprezenta grafic afland cantitatile maxime din x si y care pot fi achizitionate cu bugetul de 100 u.m.

V= x*Px+y*Py

Daca y = 0 (alegem sa consumam doar x (o cantitate maxima din x)) → V = xPx → x = V/Px → xmax=100/10 = 10

Daca x = 0 (alegem sa consumam doar y (o cantitate maxima diny)) → V = yPy → y = V/Py → ymax=100/5 = 20

Dupa ca aflam cantitatile maxime, trasam dreapta bugetului unind cele 2 puncte de pe grafic (valorile lui xmax si y max).

Daca venitul consumatorul se modifica (V1 = 150) ceteris paribus (preturile bunurilor x si y raman constante), atunci dreapta bugetului se va deplasa (paralel cu dreapta initiala) spre dreapta.

Noua dreapta a bugetului se va trasa unind punctele corespunzatoare noilor cantitati maxime din x si y, tinand cont de venitul de 150 u.m.

V1 = 150 → V = xPx+ yPy

Daca y = 0 (alegem sa consumam doar x (o cantitate maxima din x)) → V = xPx → x = V /Px → xmax

Daca x = 0 (alegem sa consumam doar y (o cantitate maxima diny)) → V = yPy → y = V /Py → ymax

De cate ori se modifica (pe rand sau concomitent) una din cele 3 variabile (V, Px, Py), se calculeaza noile cantitati maxime din cele 2 bunuri si se traseaza linia bugetului.

De exemplu, daca pretul bunului x va scadea ceteris paribus (V si Py raman constante), atunci raportul va creste in timp ce raportul va ramane constant, iar dreapta bugetului se va deplasa la dreapta (panta dreptei bugetului va scadea). Invers, daca pretul bunului x va creste , raportul va scadea , iar dreapta bugetului se va deplasa la stanga (panta dreptei bugetului va creste).

Daca pretul bunului y va scadea, atunci raportul va creste in timp ce raportul va ramane constant iar dreapta bugetului se va deplasa la dreapta (panta dreptei bugetului va creste).Invers, daca pretul bunului y va creste , raportul va scadea , iar dreapta bugetului se va deplasa la stanga (panta dreptei bugetului va scadea). Aceste modificari sunt prezentate in graficele de mai jos :

Explicatii suplimentare gasiti in carte, la capitolul Teoria Consumatorului.

Teoria producatorului

Anasamblul combinatiilor de factori de productie pe care producatorul le poate achizitiona cu aceeasi cheltuiala formeaza izocostul productiei. Daca vom nota cu PK pretul factorului de productie capital, cu PL pretul factorului de productie munca si cu CT resursele financiare pe care producatorul doreste si poate sa le cheltuiasca pe cei doi factori de productie, dreapta izocostului se va scrie:

CT=K PK+L PL , in care K si L sunt cantitatile consumate din factorii de productie. Ecuatia poate fi scrisa si sub forma:

K=(- PL/ PK)L+CT/ PK

Aceasta forma ne permite sa observam ca panta izocostului este:

Panta izocostului = - PL/ PK (panta ne arata cu cat se modifica K atunci cand L variaza)

Cand L=0 => K=CT/ PK (K = maxim), iar cand K=0 => L=CT/ PL (L = maxim)

Grafic, dreapta izocostului se va reprezenta dupa cum urmeaza:

K

Kmax=CT/PK

K=(- PL/ PK)L+CT/ PK

0 Lmax =CT/PL L

Izocostul productiei

Atunci cand cresc resursele de care dispune producatorul, dar preturile factorilor de productie nu se modifica, panta izocostului nu se modifica, dar izocostul se deplaseaza catre dreapta (paralel); cand resursele producatorului scad, dreapta izocostului se depalseaza catre stanga.

Cand se modifica pretul factorilor de productie izocostul devine mai abrupt sau mai plat in functie de raportul dintre preturile celor doi factori. Daca se modifica pretul unui singur factor de productie, izocostul se deplaseaza catre dreapta cand pretul scade si catre stanga cand pretul creste.

Explicatii suplimentare gasiti in carte, la capitolul Teoria Producatorului.

Prin analogie cu dreapta bugetului, puteti da valori lui CT, PL si PK si calculati cantitatile maxime din L si K care pot fi achizitionate cu resursele de care dispune intreprinzatorul.

Dreapta bugetului: V= xPx+yPy

Dreapta izocostului: CT=K PK+L PL

1. Producția (Q) unei intreprinderi in perioada T0 a fost de 200 de unitați, iar costurile totale (CT) au insumat 8 mil. u.m. În perioada T1 costurile variabile (CV) insumeaza 5,4 mil. u.m, iar producția se reduce cu 10%. Sa se determine marimea costurilor variabile in T0 și a costurilor totale in T1, presupunand ca indicii evoluției costurilor variabile (ICV) și producției (IQ) sunt egali.

CV0 , CT1= ?

Rezolvare:

Q0 = 200 unitați

CT0 = 8 mil. u.m.

CV1= 5,4 mil. u.m.

Q scade cu 10% (adica Q din T0 scade cu 10%) → Q1= Q0-10%*Q0 → Q1 = 200 - 10%*200 = 180 unitati

Q1=180 unit.

IQ= = 180/200 *100 = 90% (sau 0,9)

Daca se presupune ca indicii evoluției costurilor variabile (ICV) și producției (IQ) sunt egali, atunci ICV= IQ = 90% sau 0,9

ICV== 0,9 → CV1 = 0,9 CV0 (sau CV1 = 90%CV0)

Știm ca CV1 = 5,4 mil u.m. și ca CV1 = 0,9 CV0 → CV0 = CV1/0,9 = 5,4 mil./0,9 = 6 mil. u.m Deci CV0= 6 mil. u.m

Cum CT = CV+CF

CF=costuri fixe (pe termen scurt nu se modifica)

CT0=CV0+CF → CF = CT0 - CV0 = 8 mil. - 6 mil. = 2mil. u.m.

CT1=CV1+CF = 5,4 mil. + 2mil. = 7,4 mil.

CV0 = 6 mil.

CT1= 7,4 mil.

2. În perioada T0, costurile variabile au fost 16 mil. u.m., iar volumul producției era de 8000 de unitați. În condițiile creșterii producției cu 20%, costul marginal (Cmg) este de 1,5 ori mai mare decat costul variabil mediu din T0 (CVM0). Determinați sporul absolut al costurilor totale (DCT) și indicele costurilor variabile (ICV).

DCT, ICV = ?

Rezolvare:

CV0 = 16 mil.

Q0 = 8000 unit.

Q0 creste cu 20% → Q1= Q0+20%*Q0 → Q1 = 8000+ 20%*8000 = 9600 unit.

DQ = Q1 - Q0 = 9600 - 8000 = 1600 unit.

Costul marginal (Cmg) este de 1,5 ori mai mare decat costul variabil mediu din T0 (CVM0) → Cmg = 1,5CVM0

CVM0 = CV0/Q0 = 16 mil. / 8000 = 2000 u.m./unit. produsa

Cmg = 1,5CVM0 = 1,5*2000 = 3000

Cmg = DCT/DQ → 3000 = DCT/1600 → DCT = 3000 *1600 = 4,8 mil. u.m.

DCT = CT1-CT0 = (CV1+CF) - (CV0+CF) = CV1+CF-CV0-CF

Pe termen scurt costul fix e constant, deci variația costului total e data de modificarea costului variabil, deci DCT=DCV → DCV = 4,8 mil. u.m.

DCV = CV1-CV0 =4,8 mil. → CV1= CV0+DCV → CV1= 16 mil.+4,8 mil. → CV1= 20,8 mil.

ICV== 20,8mil./16 mil. *100 = 130% sau 1,3 → Costul variabil a crescut cu 30% sau a crescut de 1,3 ori.

3. La momentul T0 productivitatea medie a muncii (WM0) intr-o firma a fost de 1000 produse/salariat. Se cunoaste ca la momentul T1 producția a sporit de 3 ori fața de T0, iar numarul de salariați a crescut cu 100%. Calculați productivitatea marginala a muncii (Wmg).

Q1= 3Q0

L1 = L0 +200%L0 = L0 +2L0 = 3L0

Wmg = = 2*1000 = 2000

Elasticitatea cererii. Elasticitatea ofertei

4. Pretul unui bun creste de la 1000 u.m. la 1500 u.m. Acest fapt determina cresterea cantitatii oferite cu 20%. Ce fel de oferta exista pe piata acestui bun?

Daca pretul unui bun creste de la 1000 u.m. la 1500 u.m. putem calcula modificarea procentuala a pretului ()

Acest fapt determina cresterea cantitatii oferite cu 20%. Adica

Putem calcula coeficientul de elasticitate al ofertei la pret: Eo/p

Eo/p<1 rezulta ca oferta pentru bunul respectiv este inelastica (la o modificare cu 1% a pretului, cantitatea oferita creste cu mai putin de 1%, mai precis, creste cu 0,4%).

5. Cand pretul unui bun este de 5000 u.m., cantitatea ceruta din acest bun este de 100 de bucati pe saptamana, iar cererea se satisface in proportie de 90%. Coeficientul de elasticitate al cererii este 1.9, iar cel al ofertei este 2. Care va fi ponderea cantitatii vandute in raport cu cea oferita pe piata, daca pretul creste cu 10%?

P0 = 5000. La acest pret cantitatea ceruta este de 100 buc, iar "cererea este satisfacuta in proportie de 90%" inseamna: cantitatea oferita la acest pret reprezinta 90% din cantitatea ceruta, cu alte cuvinte, la pretul de 5000 se cer 100 de bucati, dar ofertantii nu vor sa vanda la acest pret mai mult de 90 buc, astfel ca cererea este satisfacuta doar in proportie de 90%.

Avem: P0 = 5000; Q0 oferita =90; Q0 ceruta=100

Eo/p (coeficientul de elasticitate al ofertei in raport cu pretul)

Ec/p = - = 1,9 (coeficientul de elasticitate al cererii in raport cu pretul)

Daca pretul creste cu 10%

Rezulta ca P1=P0+P0*10% = 5000+5000*0,1=5500

Astfel:

1. Cantitatea oferita

cantitatea oferita creste cu 20%

Q0oferita =90

cantitatea oferita, la un pret mai mare cu 10%, creste la 108 buc.

2. Cantitatea ceruta

Q0ceruta =100

Ec/p = -

Astfel: la un pret cu 10% mai mare, adica la pretul de 5500, cantitatea oferita = 108 buc., iar cantitatea ceruta = 81 buc. (la acest pret se cere mai putin decat se ofera, rezulta ca se vinde cat se cere - adica 81 buc)

Ponderea cantitatii vandute in raport cu cea oferita pe piata se calculeaza ca raport intre cantitatea vanduta si cea oferita = - ponderea cantitatii vandute in raport cu cea oferita este de 75%

Echilibrul pietei

6. Pe o piata concurecntiala, functia cererii este Qc=100-10P iar functia ofertei este Qo= -20+5P, unde Q este cantitatea, iar P este pretul.

a) determinati camtitatea si pretul de echilibru. Reprezentati grafic.

b) calculati surplusul consumatorilor (SC) si surplusul producatorilor (SP)

c) daca guvernul impune un pret P=5 u.m., deterinati daca pe piata apare un deficit / exces de cerere/ oferta

d) daca guvernul impune un pret P=9 u.m., deterinati daca pe piata apare un deficit / exces de cerere/ oferta

Rezolvare:

a) la echilibru Cererea = Oferta → egalam cele 2 functii: Qc = Qo → 100-10P = -20+5P → scoatem pretul P → 15P = 120 → P=8 u.m.

Pentru a afla cantitatea de echilibru, inlocuim P in una din cele 2 functii

Qc=100-10P → Q = 100 -10*8 → Q = 20

Reprezentarea grafica a Cererii

Qc=100-10P

Daca P=0 → Qc = 100

Daca Qc=0 → P = 10

Reprezentarea grafica a Ofertei

Qo= -20+5P

Daca Qo=0 → P = 4 (adica de la un nivel al pretului = 4 u.m. in sus oferta devine pozitiva)


b) Surplusul consumatorului este reprezentat grafic de aria situata deasupra pretului pietei (pretul de echilibru, P = 8) si intre curba cererii si ordonata

Surplusul producatorului este reprezentat grafic de aria situata dedesubtul pretului pietei (pretul de echilibru, P = 8) si intre curba ofertei si ordonata

SC = [(10-8) * 20] / 2 = 20 (aria unui triunghi dreptunghic = produsul catetelor / 2 sau baza* inaltimea /2)

SP = [ (8-4) * 20] / 2 = 40

Pentru rezolvarea subpunctelor c) și d) se recomanda parcurgerea capitolului 7 din manual (Statul si preturile).

Guvernele pot interveni asupra preturilor pietei fie in mod direct, prin controlul preturilor, fie indirect, prin masuri care sa afecteze comportamentul producatorilor si consumatorilor.

Interventia directa a statului se face prin stabilirea unor niveluri maxime sau minime de pret. Daca statul fixeaza un nivel maxim al pretului, sub pretul de echilibru, producatorii nu au voie sa-l depaseasca si atunci vor produce mai putin. Asa cum puteti observa din graficul de mai jos, pe piata apare o penurie de bunuri (sau un exces de cerere):

P Oferta

P*

Pmax Cererea

0 Q

Q' Exces de cerere

Efectul unui pret maxim asupra echilibrului

c) Impunerea de catre guvern / stat a unui pret mai mic decat pretul de echilibru. De exemplu, P=5

Daca este mai mic decat nivelul de echilibru, pretul impus este un pret maxim.

La noul pret P = 4 → Qc = 100-10*5 = 50

Qo = -20 +5*5 = 5

(am inlocuit P=4 in functiile cererii si ofertei)

Apare un exces de cerere = 45 (=50-5) - a se vedea pe grafic (fig. 1)

Preturile minime, mai mari decat cel de echilibru, se practica in scopul declarat al statului de asigura un venit mai mare anumitor producatori, cum ar fi fermierii in Uniunea Europeana. În acest caz, producatorii vor fi tentati sa produca peste cererea pietei, dupa cum releva si graficul urmator:

P Exces de oferta


Pmin Oferta

P*

Cererea

0 Q

Pe piața apare un exces de oferta (sau un deficit de cerere).

Un alt exemplu: salariul minim (pe piața muncii) stabilit de stat.

În concluzie: prețul maxim se stabilește sub nivelul de echilibru, iar prețul minim se stabilește peste nivelul de echilibru.

d) Impunerea de catre guvern / stat a unui pret mai mare decat pretul de echilibru: P=9

Daca este mai mare decat nivelul de echilibru, pretul impus este un pret minim.

La noul pret P = 9 → Qc = 100-10*9 = 10

Qo = -20 +5*9 = 25

Apare un exces de oferta = 15 (=25-10) - a se vedea pe grafic (fig. 1)

(am inlocuit P=9 in functiile cererii si ofertei)

Monopol

Se cunoaste functia inversa a cererii pentru marfa X ca fiind P = 110 - 0.05Q (se numeste functie inversa a cererii, deoarece este scris pretul P in functie de cantitate Q, si nu invers, asa cum scriem de obicei), iar cea a costului total CT = 0.5Q2 + 5000.

a) Sa se determine nivelul de productie si pretul de vanzare pentru care firma A, aflata in situatie de monopol, isi maximizeaza profitul (monopolul in situatia de echilibrul).

b) Sa se determine profitul mediu si total

a) Sa se determine nivelul de productie si pretul de vanzare pentru care firma A, aflata in situatie de monopol, isi maximizeaza profitul.

Echilibrul unei firme aflata in situatie de monopol se atinge prin maximizarea profitului. O firma isi maximizeaza profitul atunci cand venitul marginal este egal cu costul marginal. Deci conditia de maximizare a profitului este Cmg (cost marginal) = Vmg (venit marginal).

Venitul marginal este sporul de venit obtinut de firma atunci cand cantitatea vanduta creste cu o unitate.

Sau venitul marginal ne arata variatia venitului total ca urmare a cresterii cantitatii vandute cu o unitate: Vmg = DVT / DQ. Venitul marginal poate fi scris ca fiind derivata venitului total in raport cu productia: Vmg = dVT / dQ.

Cmg = DCT / DQ

Costul marginal poate fi exprimat si prin derivarea functiei costului total in raport cu producția Cmg = dCT/dQ.

Daca Vmg = Cmg → Pr mg (profitul marginal) = 0, deoarece Pr mg = Vmg - Cmg. (aveti explicatia mai jos)

Cunoastem ca profitul total Pr (se mai noteaza si cu pi = Π) este diferenta dintre venitul total - VT si costul total - CT, adica: Pr = VT - CT.

Profitul marginal ( Pr mg ) este derivata de ordinul intai a profitului total in raport cu productia: Pr mg = Pr'(Q) sau Pr mg = dPr / dQ sau Pr mg = variatia profitului total ca urmare a cresterii cantitatii vandute cu o unitate Pr mg =DPr/DQ.

Cum Pr = VT - CT și Pr mg = dPr / dQ → (inlocuim Pr cu VT-CT) → Pr mg = d(VT-CT)/dQ = dVT/dQ - dCT/dQ = Vmg - Cmg

În consecinta, pentru ca profitul total sa fie maxim, trebuie ca profitul marginal sa fie zero.

Astfel, incepem prin a pune conditia de echilibru:

Vmg=Cmg

Cum CT = 0.5Q2 + 5000 și Cmg = dCT/dQ → Cmg = 2*0.5Q → Cmg = Q (1)

(Dupa cum arata formula Cmg, se deriveaza functia CT doar in raport de Q, deci 5000 reprezinta o constanta, iar cʹ = 0; coeficientul lui Q iese in fata si avem 0.5*(Q2)ʹ = 0.5*2Q2-1 = Q1 = Q)

Va reamintesc formula (pe care ati studiat-o si anul acesta la matematica :p):

constanta cʹ = 0 (in exemplul nostru constanta e 5000) ; (xn)ʹ = nxn-1 (in problema x = Q, iar n = 2)

xʹ = 1 (deoarece x =x1, atunci (x1)ʹ = 1x1-1 = x0 = 1)

(x2)ʹ = 2x2-1 = 2x

VT (venitul total/incasarile totale) = P*Q

Pretul P il luam din functia inversa a cererii P = 110 - 0.05Q si-l inlocuim in formula venitului total

VT = P*Q = (110 - 0.05Q)*Q = 110Q - 0.05Q2

Vmg= dVT/dQ = 110 - 2*0.05Q → Vmg = 110 - 0.1Q (2)

Ne intoarcem la conditia de echilibru, pentru a afla cantitatea si pretul care maximizeaza profitul monopolului:

Vmg = Cmg si inlocuim cele 2 variabile cu ce-am obtinut la relatiile (1) si (2). Astfel:

110 -0,1Q = Q → 1,1Q = 110 → Q = 100

Pentru a determina pretul, inlocuim Q=100 in functia inversa a cererii:

P = 110 - 0.05Q → P = 110 - 0,05*100 →P = 105 u.m.

b) Sa se determine profitul mediu si total

Pr total = VT (venituri / incasari totale) - CT (costuri totale)

VT = P*Q = 105 * 100 →VT = 10500 u.m.

Pentru a determina costul total, inlocuim valoarea productiei Q(am calculat-o mai sus Q=100) in functia CT:

CT = 0.5Q2 + 5000 → CT = 0.5*1002 + 5000 → CT = 0.5*10000 + 5000 →CT = 10000 u.m.

Atunci
Pr total = 10500 - 10000 → Pr total = 500 u.m.

Profitul unitar (profitul mediu / profitul pe unitatea vanduta) = Pr total / unitatea vanduta = Pr total / Q = 500/100 = 5 u.m.

8. Firma A aflata in situatie de monopol, are o functie de cost CT = 3Q2 + 4Q +10 si o functie inversa a cererii P = 24 - 2Q (Q = cantitatea produsa si vanduta). Daca firma produce in conditii de echilibru, determinati pretul de echilibru P, cantitatea de echilibru Q, venitul marginal Vmg, profitul total, CTM, CVM si CFM (din culegere)

La fel ca la problema anterioara, pornim de la conditia de echilibru a unei firme aflate in situatia de monopol (conditita de maximixare a profitului):

Vmg=Cmg

Cmg = dCT/dQ

Cum CT = 3Q2 + 4Q +10 → Cmg = 2*3Q + 4 → Cmg = 6Q + 4 (1)

VT (venitul total sau incasarile totale) = P*Q

Pretul P il luam din functia inversa a cererii P = 24 - 2Q si-l inlocuim in formula venitului total

VT = P*Q = (24 - 2Q)*Q = 24Q - 2Q2

Vmg= dVT/dQ = 24 - 2*2Q → Vmg = 24- 4Q (2)

Ne intoarcem acum la conditia de echilibru, pentru a afla cantitatea si pretul care maximizeaza profitul monopolului:

Vmg=Cmg si inlocuim cele 2 variabile cu ce-am obtinut la relatiile (1) si (2). Astfel:

24- 4Q = 6Q + 4 → 10Q = 20 → Q = 2

Pentru a determina pretul, inlocuim Q=2 in functia inversa a cererii:

P = 24 - 2Q → P = 24- 2*2 →P = 20 u.m.

Cum Vmg = 24- 4Q → Vmg = 24 - 4*2 → Vmg = 16 u.m

Pr total = VT (venituri / incasari totale) - CT (costuri totale)

VT = P*Q = 20 * 2 →VT = 40 u.m.

Pentru a determina costul total, inlocuim in functia acestuia valoarea productiei Q:

CT = 3Q2 + 4Q +10 → CT = 3*22 + 4*2 + 10 → CT = 30 u.m.

Atunci
Pr total = 40 - 30 → Pr total = 10 u.m.

CTM = CT / Q → CTM = 30 / 2 → CTM = 15

CFM - costul fix mediu = CF / Q

De unde putem afla valoarea costurilor fixe? Raspuns: din functia costului total

CT = 3Q2 + 4Q +10

Costurile fixe nu depind de nivelul productiei, in timp ce costurile variabile depind de nivelul productiei. Daca ne uitam la functia costului total, observam ca valoarea 10 reprezinta costurile fixe, in vreme ce 3Q2 + 4Q reprezinta costurile variabile (depind de nivelul productiei). Deci CF = 10 u.m.

→ CFM = 10 / 2 = 5 um

CVM - costul variabil mediu = CV/Q =(3Q2+4Q)/Q = 3Q+4 = 3*2 +4 = 10 u.m.

Oligopol

9. O firma aflata in situația de oligopol lider are o funcție a cererii de forma P = 110 -10Q ( = funcție inversa a cererii) și o funcție a costului total CT = 15+10Q+15Q2.

a) determinați nivelul producției care maximizeaza profitul, precum și prețul la care va fi vandut produsul.

b) determinați Profitul, CF, CV și CTM.

Rezolvare:

a) O firma isi maximizeaza profitul atunci cand venitul marginal este egal cu costul marginal. Deci conditia de maximizare a profitului este Cmg (cost marginal) = Vmg (venit marginal).

Vmg=Cmg
Cmg = dCT/dQ

Cum CT = 15+10Q+15Q2 → Cmg = 10 + 15*2Q → Cmg = 10 +30Q (1)

VT (venitul total sau incasarile totale) = P*Q

Pretul P il luam din functia inversa a cererii P = 110-10Q si-l inlocuim in formula venitului total

VT = P*Q = (110 - 10Q)*Q = 110Q - 10Q2

Vmg= dVT/dQ = 110 - 10*2Q → Vmg = 110- 20Q (2)

Ne intoarcem acum la conditia de echilibru, pentru a afla cantitatea si pretul care maximizeaza profitul monopolului:

Vmg=Cmg si inlocuim cele 2 variabile cu ce-am obtinut la relatiile (1) si (2). Astfel:

110- 20Q = 10 +30Q → 50Q = 100 → Q = 2

Pentru a determina pretul, inlocuim Q=2 in functia inversa a cererii:

P = 110 - 10Q → P = 110- 10*2 →P = 90 u.m.

b) Pr = VT-CT

VT = P*Q = 90*2 = 180

CT = 15+10Q+15Q2 = 15 + 10 *2 +15 *22 = 95

Pr = 180-95=85

Costurile fixe nu depind de nivelul productiei, in timp ce costurile variabile depind de nivelul productiei. Daca ne uitam la functia costului total, observam ca valoarea 15 reprezinta costurile fixe, in vreme ce 10Q+15Q2 reprezinta costurile variabile (depind de nivelul productiei). Deci CF = 15 u.m.

CV = 10Q+15Q2= 10 *2 +15 *22 = 80

CTM = CT/Q = 95 /2 = 47.5

!!! La piața cu concurența monopolistica avem aceeași condiție de maximizare a profitului:

Cmg =Vmg. (aveti nevoie si de formulele din aplicatiile de mai sus).

Piata cu concurenta perfecta

6. Fie o firma care activeaza in conditii de concurenta perfecta si are o functie de cost CT = 4Q2 +4Q + 20. Pretul de echilibru pe termen scurt este de 36 u.m. Sa se determine in conditii de echilibru: cantitatea Q, venitul total VT, profitul total si unitar (mediu), CTM, CFM.

Conditia de echilibru (de maximizare a profitului) pe termen scurt in cazul pietei cu concurenta perfecta este: Vmg = Cmg = P

P = pretul de pe piata

Cmg = dCT/ dQ = 8Q+4

Cmg = P → 8Q+4 = 36 → Q= 4

VT = P*Q = 36*4 = 144

Pr total = VT - CT

CT = 4Q2 +4Q + 20 → CT = 4 * 42 +4*4 +20 = 100

Pr total = 144 -100 = 44

Pr unitar = Pr total / Q = 44/4 = 11

CTM = CT/Q = 100/4 = 25

CFM = CF/Q = 20/4 = 5

CF se obtine din functia CT (vezi explicatie la problema cu monopolul)





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate