Concurenta si formarea preturilor

Concurenta si formarea preturilor

Concurenta este o trasatura esentiala a economiei de piata ce reprezinta confruntarea intre agentii economici pentru a atrage de partea lor clientele consumatoare prin preturi mai convenabile, prin calitatea mai buna a bunurilor materiale si serviciilor in vederea obtinerii unor profituri cat mai mari. Ea exprima comportamentul specific, interesat al tuturor subiectilor de proprietate in conditiile economiei de piata.

Instrumentele luptei de concurenta

1. Economice:
• Reducerea costurilor bunurilor sub cele ale concurentilor
• Reducerea preturilor de vanzare
• Ridicarea calitatii bunurilor materiale si serviciilor
• Abordarea unor facilitati clientilor
2. extraeconomice:
• furnizarea de informatii generale pentru toti clientii
• sponsorizarea unor actiuni de interes local si national
• presiuni morale

Concurenta este influentata de urmatorii factori:

• numarul si puterea economica a cumparatorilor, a vanzatorilor in una sau mai multe ramuri.
• Gradul de diferentiere a produselor
• Gradul de transparenta a pietei
• Posibilitatea (facilitatea) sau limitarea producatorilor de a intra pe piata intr-un domeniu sau altul intr-o ramura sau alta.
• Nivelul dezvoltarii economice
• Conjunctura politica si internationala

Concurenta are urmatoarele efecte economice:

1. stimuleaza progresul general prin emulatie si competitia care se realizeaza intre agentii economici
2. determina scaderea preturilor de vanzare fiind potrivnica scumpetei
3. determina in timp egalizarea progresiva a veniturilor si a conditiilor de viata.
4. pentru unele firme (agenti economici) concurenta determina falimentarea acestora, transformandu-se in contrariul ei

Tipuri de concurenta:

1. concurenta perfecta: toti producatorii reusesc sau pot sa isi vandal toata productia la pretul piesei fara a-l influent ape consummator, acesta putand sa cumpere cat doreste, cat are nevoie din bunul respective. Concurenta perfecta presupune existenta omogenitatii produselor, concentrarea produselor sau a productiei pe cerintele pietei. Posibilitatea intarii pe piata in mod facil a producatorilor si a produselor.
2. concurenta monopolista: situatia in care producatorii in numar variabil realizeaza produse pe care le impugn pe piata in anumite conditii.
3. concurenta imperfecta: producatorii pot sa influenteze pe cumparatori atat prin actiunile lor unilaterale cat si prin nivelul sau nivelurile preturilor. Statul intervine in cadrul pietei pentru evitarea concurentei neloiale prin masuri de ordin juridic, indreptate impotriva abuzului monopolului. Statul asigura limitarea excesului de concurenta prin limitarea accesului altor producatori pe piata prin impunerea respectarii unor standarde de calitate a produselor create.

Pretul este o suma de bani pe care o primeste vanzatorul in schimbul unui bun economic, expresie baneasca a valorii recunoscute a bunului respective, este rezultatul confruntarii intereselor economice ale purtatorilor cererii si ofertei.

Factorii de care depinde pretul pe piata sunt:

1. Factorii specifici cererii:
• Reprezinta utilitatea bunurilor care se doreste a fi achizitionata
• Nivelul, capacitatea de plata a cumparatorului
• Diferenta sau postul cumpararii aceluiasi produs din alta piata/alta parte.
• Puterea de cumparare a banilor
2. Factorii specifici ofertei:

Costul de productie respectiv consumul general de factori in scopul realizarii produsului dorit pe piata.

Numarul producatorilor si a bunurilor pe care le realizeaza

Nivelul de prezentare pe piata a produsului respective precum si nivelul serviciilor oferite.

Durata livrarii

Durata si calitatea asistentei tehnice la produsele care sunt vandute

Formarea preturilor in conditiile diferitelor tipuri de concurenta are in vedere mecanismul acestor piete: statul intervine in domeniul preturilor atat pe cai administrative cat si prin organismele sale in scopul desfasurarii normale a concurentei pe piata tarii respective.

Costul de productie

Costul de productie reprezinta, in forma baneasca, totalitatea cheltuielilor effectuate si suportate de catre agentii economici pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii.

Tipuri de costuri:

Costul contabil reflecta, in bani, cheltuielile efectiv suportate de catre intreprindere, care rezulta din existenta contabila a acesteia.

Costul economic cuprinde costul contabil si acel consum de resurse care nu presupune plati effective evidentiate sub forma de cheltuieli, spre exemplu: consumul de munca al proprietarului firmei, gospodariei agricole, magazinului, atelierului, etc. Costul economic include, in structura sa,costul contabil (sau costul explicit) si costul implicit.

Costul explicit este o notiune care indica cheltuielile effectuate de catre intreprindere si inregistrate in costurile efectiv platite (insusi costul contabil).

Costul implicit reflecta acel consum de resurse ale agentului economic neinclus in costul efectiv platit de catre acesta. Este vorba de acele cheltuieli de forta de munca proprie a proprietarului unitatii economice respective, care nu se inregistreaza sub forma salariatului ce I s-ar cuveni, ca parte a costurilor, chiria ce s-ar cuveni folosirii propriilor cladiri, dobanda ce s-ar cuveni folosirii capitalului propriu.

Costul de oportunitate reprezinta valoarea celei mai bune sanse sacrificate, sau costul sacrificiului, al renuntarii in procesul de alegere a variantei optime de alocare a resurselor.

Marimea costului este determinate de totalitatea cheltuielilor effectuate pentru producerea si desfacerea de bunuri economice, la un moment dat. Marimea costului poate fi calculate:

• Pe unitatea de produs (de exemplu, pe o tona de aluminiu, o tona de grau sau de fructe, pe un metro cub de gaz metan, pe o masina, unealta, etc) - intrebare de licenta
• Pe intreaga productie omogena pe care o realizeaza o firma sau alta.
• Pe ansamblul productiei eterogene obtinute de catre intreprindere.

Tipuri de cost

Costul global reprezinta ansamblul cheltuielilor necesare obtinerii unui volum de productie dat, dintr-un bun.

Costul fix (CF) reflecta acele cheltuieli ale intreprinderii care, pe termen scurt, sunt independente de volumul productiei obtinute: amortizarea capitalului fix, chirii, salariile personalului administrative, cheltuielile de intretinere, iluminat, incalzit, dobanzi, etc.

Costul variabil (CV) exprima acele cheltuieli ale intreprinderii care se modifica in functie de volumul productiei.

Costul total (CT) reprezinta suma costurilor fixe variabile CT=CF+CV

Costul Mediu (CM) sau costul unitary exprima costurile globale pe unitatea de produs (sau de rezultat)

Costul Mediu Fix (CMF) reprezinta costul fix pe unitatea de produs: CMF=CF/Q

Costul Mediu Variabil (CMV) sau costul variabil pe unitatea de produs: CMV=CV/Q

Costul Mediu Total (CMT) exprima costul global total pe unitatea de produs si se determina prin relatiile: CMT=CT/Q sau CMT=CMF+CMV

Costul Marginal (Cmg) exprima sporul de cost total (ACT) necesar pentru obtinerea unei unitati suplimentare de productie. Costul marginal masoara variatia costului total pentru o variatie infinit de mica a cantitatii de productie. Epitetul "marginal" este, in economie, sinonim cu "suplimentar": Cmg=∆CT/∆Q.

Minimizarea costului. Relatia dintre cost si productivitate

Costul Mediu (sau pe unitate de produs) nu este o marime constanta.

Factori de care depinde evolutia costului mediu:

• Consumul de factori de productie pe unitatea de produs (consumul de resurse materiale si de forta de munca), care se micsoreaza in conditiile perfectionarii echipamentelor tehnice de productie si tehnologiilor de fabricatie, ridicarii nivelului de calificare.
• Nivelul productivitatii
• Pretul factorilor de productie utilitatii care se achizitioneaza materii prime, materiale, masini, utilaje, combustibil, energie, salariile ce trebuiesc platite lucratorilor etc.

Relatia dintre cost si productivitate

La un pret dat al factorilor de productie, costul mediu (CM) si Cmg se afla in raport invers.