Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii | |
Transporturi |
Criza financiara mondiala - o analiza posibila
noiembrie - 2008
1. Cadru teoretic:
Definitie:
Termenul de criza financiara face trimitere la un set de circumstante, in care organismele financiare intra in imposibilitatea de a-si echilibra interactiunile; crizele financiare sunt asociate cel mai adesea cu prabusirea sistemelor bancare, deficit de moneda si caderea burselor de actiuni;
Citeva elemente generale:
2. Criza financiara din 2008 - aspecte generale
3. Manifestari ale crizei pe Glob:
Rusia
Elemente generale
Date relevante pentru evolutia crizei financiare din Rusia:
24 iulie 2008
- actiunile companiei Mechel au scazut cu aproape 38%, dupa ce primul ministru Vladimir Putin a lansat o serie de critici referitoare la politica companiei; Putin acuzase Mechel ca impune preturi artificiale pentru produsele sale; luarea de pozitie a lui Putin a realimentat temerile cu privire la o posibila sanctiune politica a companiei, dupa modelul Yukos;
25 iulie 2008
- compania Mechel a facut public un angajament in virtutea caruia se obliga sa manifeste o colaborare totala cu statul; actiunile sale au tins astfel sa se redreseze;
28 iulie 2008
- consilierul prezidential Arkady Dvorkovich a incercat sa reinstaureze calmul, asigurind ca statul rus nu va declansa o vendetta politica;
- doar citeva ore mai tirziu, premierul Vladimir Putin si-a reluat atacurile la adresa companiei Mechel, declarind ca aceasta a evitat plata taxelor catre statul rus, prin intermediul unor artificii financiare;
- actiunile Mechel scad din nou vertiginos, de data aceasta cu aproape 33%;
16 septembrie 2008
- bursele rusesti MICEX si RTS isi suspenda tranzactiile pentru o ora, dupa ce se inregistrase una dintre cele mai mari caderi de valoare din istoria Rusiei moderne;
- Ministrul de Finante, Alexei Kudrin a negat insa existenta unei "crize sistemice";
18 septembrie
- cea mai mare parte a tranzactiilor bursiere de pe piata ruseasca sunt suspendate, iar analistii economici descriu situatia ca fiind exceptionala;
- Rusia traverseaza cea mai grava criza economica din ultima decada, cauzata in mod paradoxal, de lipsa incredere in climatul economic;
- presedintele rus Dimitry Medvedev decide sa injecteze 500 de bilioane de ruble in mai multe fonduri, pentru a stabiliza sistemul financiar si a evita un colaps economic generalizat;
29 septembrie
- primul ministru Vladimir Putin anunta o noua serie de masuri de protejare a climatului economic si sprijina bancile rusesti cu fonduri publice, pentru a-si putea onora debitele;
- Central Bank urma sa garanteze o mare parte a depozitelor din banci private;
6 octombrie 2008
- bursele rusesti MICEX si RTS se prabusesc cu 18,6% si respectiv 19,1%; pierderile au fortat Federal Financial Markets Service sa le suspende activitatea in trei rinduri;
7 octombrie 2008
- bursele MICEX si RTS sunt suspendate; companiile rusesti incep astfel sa fie listate la Bursa din Londra;
- presedintele Dimitry Medvedev anunta o noua transa de 36 de bilioane de dolari, pentru stabilizarea pietei;
10 octombrie 2008
- in urma declinul inregistrat de bursele din America, Federal Financial Markets Service decide sa inchida tranzactiile bursiere;
Concluzii:
criza din Rusia a debutat pe fondul unor critici de natura politica la adresa preturilor practicate de anumite companii la produsele de baza; luarile de pozitie ale oficialilor de la Kremlin au intarit insa temerile referitoare la o interventie politica pentru restringerea mecanismelor pietei libere, pe fondul aparent al gestionarii crizei;
concret, mai multi analisti au catalogat politica financiara promovata de la Kremlin ca o modalitate de reinstaurare a autoritatii statului in economie si de restringere a libertatii pietei;
regimul lui Dimitry Medvedev, perceput deja ca fiind unul de factura autoritara, a inceput sa fie considerat ca fiind vinovat de declinul democratiei in Rusia;
criza financiara din Rusia nu constituie un element surpriza, ci mai degraba o confirmare a efectului de "domino" economic; astfel dezechilibrele financiare locale tind sa se globalizeze si sa afecteze si sisteme aparent indepartate;
Planuri de redresare economica a Rusiei
la summitul de la Evian din octombrie 2008, presedintele rus Dimitry Medvedev a anuntat o serie de masuri menite a salva economia de la un colaps generalizat;
planul de la Evian a stirnit insa o serie de controverse, generate in marea lor majoritate de conceptul de "socialism financiar"; termenul enuntat de Medvedev ar face trimitere la o implicare mult mai accentuata a mecanismelor statului in interactiunile de piata;
viziunea lui Medvedev a fost intimpinata cu rezerve si a fost catalogata ca riscanta, din cauza posibilelor consecinte la scara macro;
in ciuda aparentei diferente de viziune, masurile promovate de Banca Centrala a Rusiei nu difera substantial de planul adoptat de U.S. Federal Reserve Board and Treasury Department;
totusi interventia statutul rus in economia nationala tinde sa fie mai semnificativa, in raport cu statele Uniunii Europene; statul rus a decis sa refinanteze companiile nationale cu suma de 50 de bilioane de dolari, prin intermediul Vneshekonombank, masura analoaga cu prima parte a planului Paulson;
s-a estimat ca masurile de asistare a economiei ruse vor ajunge la costuri de peste 4 trilioane de ruble; numai planul de recapitalizare a sistemului bancar rus va costa 950 de bilioane de ruble;
asistenta financiara masiva adoptata de Kremlin a stirnit si o serie de critici, dar majoritatea analistilor sustin opinia conform careia masurile promovate constituiau singura modalitate de evitare a unui crah generalizat;
spectrul tot mai accentuat al crizei financiare a afectat si perceptia influentei manifestate de Federatia Rusa pe plan regional si mondial; in urma ultimelor evolutii, Rusia pare sa se inscrie pe lista statelor amenintate de instabilitate interna;
Statele Unite ale Americii
Elemente generale:
Date relevante pentru evolutia crizei financiare din America:
7 iunie 2002
presedintele George W. Bush declara ca intentioneaza sa mareasca numarul de propietari americani
7 februarie 2007
- mai multe banci americane anunta pierderi legate de ipotecile sub-prime; este inceputul oficial al crizei
21 ianuarie 2008
- bursele americane inregistreaza "cea mai neagra zi" de la atacurile din 11 septembrie
februarie - martie 2008
- mai multe companii americane de prestigiu anunta posibilitatea falimentului
11 iulie 2008
- unul dintre cei mai importanti actori pe piata creditelor ipotecare din Statele Unite, IndyMac, este declarat insolvabil
7 septembrie 2008
- Lehman Brothers declara falimentul, dupa ce au esuat in incercarea de a gasi un cumparator
15 septembrie
- actiunile listate pe Wall Streat inregistreaza o cadere spectaculoasa;
- Federal Reserve anunta un sprijin de 85 de bilioane de dolari, pentru a stabiliza piata financiara;
17 septembrie 2008
- US Federal Reserve decide sa acorde un imprumut de 85 de bilioane de dolari catre AIG, pentru a evita falimentul;
19 septembrie 2008
- pentru 799 de companii, statul american decide sa limiteze tranzactiile
20 septembrie 2008
- presedintele George W. Bush cere aprobarea Congresului pentru un plan de redresare a sistemului ipotecar;
25 septembrie 2008
- gigantul american Washington Mutual este vindut catre JP Morgan, dupa ce fusesera retrasi 16,7 miliarde dolari in zece zile;
1 octombrie 2008
- criza financiara se extinde in Europa;
Concluzii:
criza financiara din Statele Unite pare a se fi declansat pe fondul unei politici de creditare eronate; colapsul sistemelor de finantare ipotecara a generat consecinte sociale profunde;
unele teze asupra naturii crizei financiare din SUA, explica nasterea acesteia prin decizia puterii de la Casa Alba de a emite valuta fara acoperire reala, din nevoia din ce in ce mai presanta de a acoperi cheltuielile generate de conflictul din Irak;
instabilitatea financiara inregistrata de SUA va avea repercursiuni inclusiv in plan geostrategic si politic; dificultatile inregistrate de liderul mondial vor da sansa afirmarii altor forte;
este foarte probabil ca Statele Unite sa fie nevoite sa isi reduca aria dominatiei simbolice si chiar sa renunte la anumite "dominioane" sau "protectorate";
avind in vedere forta politica si economica a Statelor Unite, este foarte probabil ca acestea sa se redreseze, chiar daca intr-un segment temporal mai extins;
criza mondiala va avea consecintele cele mai grave in statele fragile si in cele lipsite de mecanisme reale de reglare economica; ruperea echilibrului pietei mondiale ar putea da sansa afirmarii unor noi falii de influenta geostrategica;
Planuri de redresare economica a SUA
cel mai cunoscut plan de redresare a economiei americane din criza declansata la inceputul anului este cel intocmit de Henry Paulson, secretarul Trezoreriei; planul Paulson prevedea dislocarea a 700 de miliarde dolari pentru echilibrarea economiei nationale;
planul pornea de la ideea achizitionarii de catre statul american a activelor mai multor institutii financiare aflate in stare de faliment; Paulson milita chiar si pentru preluarea de catre stat a actiunilor mai multor banci straine, care desfasoara tranzactii importante pe piata americana;
cea mai mare parte a banilor urma sa fie alocata in vederea obtinerii de titluri preferentiale in noua dintre cele mai importante banci din Statele Unite; printre bancile vizate se numarau si Citigroup si Goldman Sachs;
Citigroup si JP Morgan trebuiau sa primeasca catre 25 de miliarde de dolari fiecare, in timp ce alte 25 de miliarde ar fi urmat sa fie impartite intre Merrill Lynch si Bank of America;
alte 20 de miliarde ar fi fost acordate bancii Wells Fargo, bancile Goldman si Morgan Stanley urmind sa suporte o prima de cite 10 miliarde de dolari fiecare;
cele mai mici sume, aproximativ cite 3 miliarde de dolari fiecare, ar fi fost primite de bancile State Street Bank si Bank of New York;
viziunea lui Henry Paulson a fost insa catalogata ca fiind nerealista si nu a beneficiat de sprijin legislativ; planul Paulson a fost initial aprobat de catre Senatul SUA, dar a fost respins de catre Camera Reprezentantilor;
achizitionarea de catre stat a pachetului majoritar al companiilor aflate in pragul falimentului ar putea constitui o decizie neinspirata, considera cei mai multi analisti economici americani; totusi, planul Paulson reprezinta pina la acest moment singura initiativa concreta de salvare a sistemului;
respingerea planului initiat de Secretarul Trezoreriei americane a accentuat temerile privind o prelungire a crizei si a dat nastere la o serie de speculatii privind posibilitatea existentei unor motive oculte ale neadoptarii sale;
Asia
Elemente generale:
Posibile solutii ale crizei financiare in Asia:
in cadrul summitului UE - Asia de la Beijing, din octombrie, principalii lideri mondiali au incercat sa elaboreze un posibil plan al eradicarii crizei financiare globale; in ceea ce priveste zona asiatica, China a propus un plan de urgenta care viza in prima instanta o reglementare mai stricta a interactiunilor financiare;
dimensiunea "virtuala" a economiei a fost considerata ca unul dintre aspectele care au generat baza actualei crize; astfel, in viziunea premierului chinez Wen Jiabao, aspectele tot mai complexe si mai putin predictibile ale tranzactiilor virtuale au facut ca posibilitatea de limitare a caderilor financiare generalizate sa se reduca pina la cote alarmante;
liderii asiatici au adus in discutie contradictiile tot mai accentuate dintre aspectele "economiei reale" si cele ale "economiei virtuale", discordante care au asigurat spatiul de manifestare al unor dezechilibre majore;
criza financiara asiatica reprezinta un fenomen de contagiune a pietei, sursele generatoare ale caderii plasindu-se, in opinia majoritatii analistilor, in spatiul nord-american;
dependenta pietei asiatice de interactiunile comerciale majore cu spatiul european si cel american, a facut ca fenomenul de colaps financiar sa se propage cu repeziciune, chiar daca a imbracat aspecte mai putin pregnante decit in alte zone ale Globului;
summitul de la Beijing din octombrie va fi urmat de un altul, la Washington, care va debuta pe 15 noiembrie si care va avea rolul de a continua seria de negocieri demarate in China, privind limitarea efectelor crizei mondiale;
Zona euro
Elemente generale:
Posibile evolutii si strategii in criza europeana
criza financiara mondiala a determinat o reevaluare a strategiilor de piata si de dezvoltare, pentru majoritatea companiilor europene; cererea este in scadere pe toate pietele din zona euro, iar planurile majore de investitii au fost aminate;
se estimeaza ca actuala criza financiara va afecta economia spatiului european pentru un segment temporal extins, perspectivele de redresare fiind la acest moment incerte;
comisarul european pentru afaceri economice, Joaquin Almunia, a declarat ca devine din ce in ce mai probabil ca spatiul euro sa inregistreze o recesiune economica profunda si pe parcursul lui 2009;
in acest context, singura strategie viabila pare sa conste in opinia analistilor, in interventia puternica a statului asupra pietelor nationale; totodata, infuzia de capital public ar putea limita o parte a efectelor crizei;
Europa de Est a fost lovita si ea puternic de efectele crizei si este de asteptat ca o posibila redresare sa debuteze abia la finele lui 2009; cele mai vizibile consecinte ale crahului financiar modial in est au fost scaderea consumului si cresterea rapida a deficitului fiscal;
mediul macro-economic vulnerabil ar putea face ca zona estica sa suporte o serie de efecte mai acute ale crizei;
concret, sistemul bancar al statelor din spatiul ex-sovietic ar putea sa fie profund zguduit de criza financiara, reclamind astfel interventia organismelor internationale cum ar fi FMI sau Banca Mondiala;
Olanda a propus un plan de salvare a sistemului bancar european, realizat dupa modelul american al planului Paulson; conform propunerii olandeze, Uniunea Europeana ar urma sa aloce pina la 3% din PIB, pentru crearea unor fonduri nationale, care sa fie utilizate pentru resuscitarea sistemului financiar;
o asemenea strategie ar echivala insa cu o dezechilibrare a reglementarilor bugetare ale Uniunii Europene, 3% din Produsul Intern Brut reprezentind plafonul maxim de deficit admis pentru statele membre;
a fost mentionata si o initiativa franceza care prevedea constituirea unui fond de urgenta in valoare de 300 de miliarde de euro, dar aceasta nu a primit o forma oficiala pina la acest moment;
Germania s-a declarat impotriva acestui tip de initiative, cancelarul Angela Merkel declarind ca acordarea de "cecuri in alb" bancilor ar putea constitui o politica financiara cel putin riscanta;
una dintre cele mai afectate ramuri ale economiei europene pare sa fie la acest moment, industria auto; mai multe grupuri auto urmeaza sa solicite Comisiei Europene un credit de 40 de miliarde de euro, pentru a se redresa in urma caderii masive inregistrate de piata;
initiativa este inspirata de decizia americana de a sprijini prin intermediul unui imprumut garantat guvernamental, grupul producatorilor de automobile din Detroit;
totodata, guvernul american alocase fonduri in valoare de 7,5 miliarde de dolari pentru sustinerea constructorilor auto General Motors, Ford si Chrysler;
in concluzie, la nivel european nu s-a conturat pina la acest moment un plan generalizat de redresare, desi au fost lansate mai multe coordonate majore, cum ar fi limitarea politicilor de creditare si evaluarea reala a riscurilor de tranzactie;
Studiu de caz: criza financiara in Romania
Elemente generale:
derapajul inflationist inceput in 2007 ( inflatia a atins cifra de 6,57%)
majorarea deficitului de cont curent (investitiile straine directe se plaseaza sub 50%, iar datoria externa a inregistrat cresteri spectaculoase pe termen scurt)
Scenarii de evolutie:
majoritatea analistilor considera ca Romania se va confrunta cu o lovitura serioasa data economiei, care se va traduce in cresteri anuale ale PIB de numai 1-2%; aceasta ar putea fi totusi un scenariu pozitiv, in cazul unei evolutii negative fiind posibila o recesiune;
totodata, este foarte probabil ca deficitul bugetar pe 2008 si 2009 sa depaseasca plafonul de 3% din PIB, impus de Uniunea Europeana;
se asteapta o inrautatire a situatiei si in ceea ce priveste exporturile, perioada critica debutind la finele acestui an;
avind in vedere faptul ca muncitorii romani din strainatate vor trimite mai putini bani decit pe parcursul anului trecut, deficitul de cont curent ar putea urca pina la 14,3% din PIB;
ajustarea deficitului bugetar s-ar putea realiza in acest context, doar printr-o depreciere a leului sau prin scaderea semnificativa a consumului;
conform unui studiu al Royal Bank of Canada, printre tarile Europei de Est expuse unor riscuri reale de propagare a crizei se afla: Tarile Baltice, Ucraina, Bulgaria, Romania, Polonia, Ungaria si Turcia;
principalul risc identificat de analiza Royal Bank of Canada se refera la incapacitatea statelor din Europa de Est de a beneficia de o cantitate de lichiditati suficiente, pentru a sustine domeniile afectate de criza, dupa modelul de asistenta inaugurat de SUA;
aderarea Romaniei la zona euro ar putea fi aminata, in contextul dezechilibrelor financiare majore aparute prin declansarea crizei; initial se discutase o posibila aderare a Romaniei la zona euro incepind cu 2014;
Concluzii:
Romania se afla pe lista tarilor, care conform previziunilor Comisiei Europene, ar putea suporta cele mai putin grave efecte ale crizei financiare; acest fapt se datoreaza in principal structurii bancare particulare a sistemului romanesc;
concret, colapsul generalizat al anumitor sisteme financiare s-a produs pe fondul existentei unor produse bancare riscante de tipul derivatelor si actiunilor ipotecare; piata financiara romaneasca prezinta o pondere nesemnificativa a acestui tip de instrumente;
peste 50% din populatia adulta a Romaniei nu este incadrata in sistemul bancar; caracterul incipient al sistemului financiar romanesc ar putea constitui in contextul general al crizei un atuu fundamental; astfel, riscurile de colaps generalizat tind sa se apropie de zero;
totusi, unele sectoare ale economiei vor resimti puternic socul financiar mondial, cel mai afectat parind a fi cel imobiliar; sectorul imobiliar romanesc nu poate evita criza, ca urmare a reducerii investitiilor si a scumpirii creditelor;
in conditiile in care preturile locuintelor vor continua sa scada si in cazul in care acestea vor fi utilizate ca si garantii pentru creditele ipotecare, bancile s-ar putea confrunta cu pierderi;
deciziile politice din ultima perioada tind sa alimenteze spirala inflationista; majorarea imprudenta a pensiilor si a salariului minim intr-o perioada de criza, va marca in mod negativ evolutia economica;
in ciuda unor scenarii negativiste, este foarte probabil ca Romania sa traverseze fara prejudicii majore actuala criza financiara mondiala; sistemul bancar aflat intr-o faza de dezvoltare relativ primara a contribuit la protejarea dimensiunii economice;
riscul central de dezechilibrare ramine localizat in zona politicului si vizeaza un eventual set de masuri populiste, care ar putea declansa anumite pirghii interne ale economiei;
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate