Diagnosticul economico-financiar al firmei

Diagnosticul economico-financiar al firmei 

Diagnosticul economico-financiar se realizeaza prin regruparea informatiilor contabile in functie de regularitatea datelor, posibilitatea sintetizarii lor, in vederea relevarii imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor obtinute.

Obiectul diagnosticului economico-financiar, consta in stabilirea si identificarea indicatorilor economico-financiarii care prezinta relevanta pentru structura patrimoniala a firmelor din sectorul industrial si pot fi luati in considerare la selectia metodelor de evaluare adecvate pentru firmele luate in studiu.

Diagnosticul economico-financiar utilizeaza o gama larga de metode si instrumente care au fost prezentate pe parcursul lucrarii, dar nu este util un studiu exhaustiv cu ajutorul tuturor instrumentelor de analiza. De aceea este importanta alegerea metodei adecvate scopului analizei din intreaga colectie de metode pusa la dispozitie de teoria si practica financiara.

Ca urmare a unor modificari de esenta in economia romaneasca aflata in tranzitie si a motivelor enumerate mai sus propunem ca elemente de diagnostic urmatorul set de indicatori:

- indicatori de structura patrimoniala;

- indicatori de echilibru financiar;

- indicatori privind lichiditatea;

- indicatori de gestiune;

- indicatori de randament.

A) Indicatori de structura patrimoniala

Metodologic, analiza structurii bilantiere presupune investigarea elementelor de activ si de pasiv, cu ajutorul metodei ratelor. Aceste rate se stabilesc ca raport intre o grupa (sau un post) din activ si pasiv si totalul bilantului, precum si ca raport intre diferite componente de activ, respectiv pasiv.

Literatura de specialitate recomanda pentru posturile de activ doua rate de structura : rata imobilizarilor si rata activelor circulante.

Rata activelor imobilizate (Ri), calculata ca raport intre activele imobilizate si activele totale, ne indica ponderea elementelor patrimoniale care sunt la dispozitia firmelor pe termen mediu si lung.

Active imobilizate

Ri= xlOO

Activ total

Rata activelor circulante (Rac) reprezinta ponderea activelor din totalul activelor circulante.

Pentru o mai buna fundamentare a procesului de decizie sunt necesare ratele analitice ale activelor circulante : rata stocurilor, rata creantelor si rata disponibilitatilor.

Rata stocurilor ( Rs) ne indica ponderea stocurilor in valoarea activului bilantier.

Ponderea stocurilor de materii prime, materiale si produse finite ia valori diferite de la o ramura la alta si de la un sector la un altul, spre exempul, firmele din sfera productiei au valori mai ridicate ale ratei stocurilor, in schimb cele din sfera serviciilor inregistreaza valori mai scazute.

Rata disponibilitatilor (Rd) reflecta ponderea lichiditatilor in totalul activului bilantier.

Marimea acestui indicator inregistreaza valori scazute la firmele unde se achita produsele achizitionate in numerar si valori mai ridicate la intreprinderile care acorda credit comercial.

Valorile pe care le inregistreaza acest indicator pot avea variatii de mare amplitudine pe termen scurt in functie de graficul de incasari si plati al firmei, d& aceea informatiile furnizate de acest indicator trebuie privite cu rezerve.

in ceea ce priveste structura pasivului literatura de specialitate109 recomanda pentru posturile de pasiv doua rate de structura : rata capitalurilor proprii si rata datoriilor.

Aceste rate permit aprecierea politicii financiare a firmelor prin punerea in evidenta a unor aspecte privind autonomia financiara si gradul de indatorare.

Rata capitalurilor proprii (RCp) reflecta legatura dintre capitalul propriu de care dispune intreprinderea in mod stabil si patrimoniul total:

Rata datoriilor (Rdat) ne arata ponderea capitalului imprumutat in pasivul total.

Apreciem ca o rata a indatorarii mai mare de 30 % nu este asiguratorie pentru firma.

B) Indicatori de echilibru financiar

Trezoreria firmei este un indicator care reflecta imaginea disponibilitatilor monetare
din evolutia curenta a incasarilor si platilor, oferind o imagine asupra echilibmlui financiar al unei firme la o anumita data. Se calculeaza ca diferenta dintre fondul de rulment (FR) si necesarul de fond de rulment (NFR). intr-o exprimare mai generala trezoreria reprezinta disponibilitatile banesti pe care intreprinderea le are la un moment dat in banca si in casierie:

T = FR-NFR

Necesarul de fond de rulment sau excedentul de finantare de exploatare variaza permanent in functie de componentele sale principale ( stocuri, clienti, furnizori ) si se calculeaza cu relatia:

NFR =Active curente de exploatare - Pasive curente de exploatare

Fondul de rulment reprezinta partea din resursele financiare care asigura finantarea permanenta a activelor circulante. Se formeaza din capitaluri proprii si imprumuturi pe termen mediu si lung.

FR = Capital permanent-Activ imobilizat

Din analiza valorilor pe care poate sa le ia trezoreria-neta, putem evidentia urmatoarele aspecte :

- daca T > 0 inseamna ca fondul de rulment este suficient de mare pentru a asigura nu numai finantarea stabila a ciclului de exploatare, dar si pentru a efectua plasamente fara a pune in pericol continuarea activitatii. insa o trezorerie exagerat de pozitiva ascunde deficiente manageriale deoarece scopul unei firme productive nu este trezoreria ci antrenarea resurselor financiare;

- T< O inseamna ca nevoia de fond de rulment nu poate fi finantata din resurse pe termen mijlociu si lung, punand in dificultate desfasurarea activitatii. in acest caz firma va apela la credite de trezorerie.

-T = 0 necesarul de fond de rulment este asigurat. Dar nici in acest ciz nu se pune problema ca societatea sa faca investitii de dezvoltare.

Trezoreria ofera o imagine asupra echilibrului financiar al ursi firme ia o anumita data, aceasta analiza avand un caracter static si trebuie completata cu ilp indicatori.

C ) Indicatori privind lichiditatea

Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani, aceasta putand fi un criteriu de grupare a posturilor de bilant. j>ci ar fi un raport intre elementele de activ, in sensul ca se poate stabili cat din valoarea activului se afla in stare lichida in conturile de disponibilitati, si cat poate sa devina lichid imediat.

Pe baza experientei se apreciaza ca disponibilitatile banesti tct satisface cerintele de plata imediata daca detin 3-5 % din activele circulante sau 1-5 % din icdvul total.

Lichiditatea poate fi apreciata prin calcularea unor indicator, specifici, care reflecta capacitatea agentului economic de a face fata, cu ajutorul activelor sale, datoriilor exigibile sau totalului datoriilor110.

Lichiditatea generala (Ls }, ne indica posibilitatea acnvelor curente de a se transforma in timp scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile.

Se apreciaza o valoare considerata normala cand aceasta se situeaza inie 2 si 2.5.

Lichiditatea imediata (U), reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama activelor concretizate in creante si trezorerie

Specialistii considera ca indicatorul trebuie sa tinda spre o r.lrnie unitara (intre 0:5 si 1).

D ) Indicatori de gestiune

Masoara atat viteza de transformare a activelor in lichiditati cat si cea de exigibilit£* a datoriilor.

Viteza de rotatie a stocurilor este un indicator de exprimare a modului in care s utilizeaza stocurile si se exprima prin doi indicatori :

- numarul de rotatii - nn

- durata in zile a unei rotatii - dH

Similar se calculeaza viteza de rotatie si pentru elementele componente ale stocurilor. Din analiza dinamicii vitezei de rotatie, se desprind urmatoarele aspecte :

daca viteza de rotatie are o tendinta de scadere inseamna ca inregistram o crestere a timpului de transformare a activelor circulante in lichiditati cu consecinte nefavorabile asupra trezoreriei si profitabilitatii firmei;

daca viteza de rotatie a firmei este mai mica decat viteza de rotatie a firmelor cu activitate
similara, imobilizarile de mijloace circulante reprezinta o sarcina grea, datorita costurilor de finantare.

E ) Indicatori de randament

Rata rentabilitatii economice (Rre) este un indicator care apreciaza eficienta din

perspectiva activelor totale ale firmei implicate in procesul de productie fara sa tina seama de sistemul de fiscalitate. Reflecta eficienta activitatii economice prin relatia :

Apreciem ca o valoare de 10-15 % pentru acest indicator ca fiind buna deoarece intreprinderile din sectorul industria! dispun active imobilizate excedentare si neperformante.

Rata rentabilitatii brute de exploatare ( Rrb ) este un indicator important in diagnosticul financiar si aprecierea potentialului de performanta economico-financiara a firmei.

Incapacitatea unei firme de a realiza un rezultat din exploatare cel putin satisfacator atesta dificultati majore la nivel managerial sau probleme determinate de conjunctura economica.

Consideratii privind calculul indicatorilor

Literatura de specialitate prezinta o gama variata de indicatori financiari si de clasificari ai acestora.111 Utilizarea unora sau a altora este optiunea celor care efectueaza analiza economico-fmanciara. Indicatorii prezentati mai sus constituie o varianta de selectie care poate conduce analiza inspre rezultate pertinente avand in vedere scopul^ acesteia. S-a urmarit ca indicatorii selectati sa " acopere "cat mai bine activitatea desfasurata de firme, sa-i surprinda atat avantajele cat si limitele si sa constituie o baza fundamentala privind evolutia activitatii viitoare.

Nivelele considerate normale pentru unii indicatori reprezinta valori teoretice, care nu vor fi utilizate ca baze de referinta decat dupa ce vor fi corelate cu ramura de activitate si alti factori specifici.