PUTEREA CHINEI IN SECOLUL XXI

PUTEREA CHINEI IN SECOLUL XXI

DE CE CHINA?

Stabila si independenta, civilizatia chineza a durat 3500 de ani, creand realizari aritstice si culturale insemnate, dar a decazut si s-a prabusit din cauza atacurilor popoarelor din Vest, mult mai avansate din punct de vedere tehnologic.

Astazi, China este statul cu cea mai impresionanta dezvoltare din Asia. Evolutia economica din ultimii ani a acestui stat a reusit sa o introduca pe aceasta pe scena actorilor internationali cu potential de afirmare si impunere. Lucrarea noastra pleaca exact de la aceasta idee, formulata in urmatoarea intrebare: Poate fi viitorul galben?

Populatia chineza este cea mai numeroasa de pe glob, aproape in fiecare tara din Europa Occidentala exista un cartier chinezesc, marfa chinezeasca este de asemenea cea mai raspandita de pe glob si nu exista domeniu in care sa nu citim la detaliile despre un produs "Made in China". In ceea ce priveste limba , chineza este la fel de vorbita precum engleza. Vom face o mica evaluare a ceea ce inseamna "comunitatea chinezeasca" luand ca exemplu tara noastra, Romania.

In primul rand, numarul chinezilor aflati in Bucuresti este destul de mare, mai exact in Cartierul Colentina, care se afla in apropierea Complexului Comercial Dragonul Rosu ( complex dezvoltat de chinezi). Tot in aceasta zona, in momentul de fata, se pun bazele unui cartier chinezesc in adevaratul sens al cuvantului.

In al doilea rand, marfa achizitionata de unele magazine care se vor a fi de prestigiu este chinezeasca si nu numai. De asemenea ,comercianti din toata tara vin la acest complex pentru a-si achizitiona marfa la un pret foarte mic.

In al treilea rand, numarul romanilor care lucreaza la negru pentru comerciantii chinezi este de asemenea foarte mare, multi dintre acestia, fara studii superioare reusesc sa invete limba chineza mai bine decat engleza. Aceste trei argumente sunt doar cateva dintre cele care ne fac sa ne punem problema daca viitorul poate fi galben.

Revenind insa la lucrarea de fata, am dorit sa punem accentul pe istoria statului din doua motive: in primul rand am incercat sa aflam in ce a constat organizarea interna, de durata, a statului, iar in al doilea rand care a fost secretul rezistentei in timp a unui stat relativ inchis, in fata atacurilor statelor din Vest, mult mai dezvoltate tehnologic.

In cea de-a doua parte a lucrarii am ilustrat prin cateva statistici evolutia accelerata a gigantului chinez din punct de vedere ecomonic si cateva previziuni in ceea ce priveste criza economica actuala.

Lucrarea se incheie cu intrebari deschise cu privire la viitorul chinez.

DINASTIILE DIN CHINA ANTICA:  

Descoperirile arheologice au aratat ca in China oamenii s-au organizat in comunitati agricole acum cel putin 7000 de ani. Cu toate acestea, istoria civilizatiei chineze a inceput de fapt o data cu prima mare dinastie, Shang, care a condus spaiul chinez intre anii 1532-1027 i.Hr. Civilizatia din China a inceput mult mai tarziu decat cea din Orientul Apropiat, dar a supravietuit neschimbata din anumite puncte de vedere esentiale pana in vremurile moderne.

Printre motive enumeram: relativa izolare a tarii fata de alte civilizatii; China isi fabrica cele mai multedintre produse; cultura comuna puternica ce unea locuitorii Chinei; existenta unei clase de carturari care au continuat sa indrume societatea chineza in timpul domniilor si dinastiilor.

Primii regi Shang si Chou erau in esenta conducatori feudali, detinand un control extrem de limitat asupra aristocratiei puternice. Totusi existenta unei astfel de monarhii ilustra faptul ca exista deja o cultura comuna raspandita, iar in aceasta perioada cultura s-a raspandit prin emigrare spre Yangtze. Unul din factorii care a favorizat acest proces de emigrare a fost cresterea populatiei intr-un ritm foarte rapid.

Raspandirea civilizatiei a continuat chiar si dupa ce dinastia Chou si-a pierdut in mod considerabil puterea in secolul VIII i. Hr., iar China s-a impartit in mai multe regate rivale. Aceste vremuri tulburi au intensificat un conflict de idei care a dus la aparitia a doua filozofii chineze de baza: taoismul si confucianismul. Taoismul avea o conceptie mistica si individualista si sustinea simplitatea vietii si armonia cu natura, in timp ce confucianismul, care avea o conceptie etica si sociala, sustinea pietatea familiala, moderatia si datoria civila ca virtutii principale. Mai tarziu budismul a devenit al treilea element important in gandirea chineza.

Perioada de razboaie intre state s-a sfarsit cu victoria statului Ch'in, de la care provine si cuvantul China. Conducatorul acestui stat, Shih Huang Ti, a devenit primul imparat chinez, restabilindu-si dominioanele cu cruzime. Executiile si deportarile au spulberat puterea aristocratiei si au eliminat orice opozitie. Mai mult ,Ch'in a standardizat scrierea si unitatile de masura chineze, lansand un program de lucrari de mari proportii. Un sistem rutier facea legatura intre diversele zone ale imperiului si un Mare Zid a fost construit pentru a-i tine la distanta pe cei mai de temut dusmani ai Chinei, triburile nomade din nord si din nord-vest. Pentru construirea Marelui Zid Chinezesc a fost nevoie de 1 milion de oameni, acesta avand o lungime de 2400 km.

Shih Huang Ti a murit in 209 i.Hr., iar dinastia Ch'ou a fost inlaturata. A urmat dinastia Han, mai putin asupritoare ,care avea sa domine 400 de ani, cu o pauza de 16 ani intre 9-25 d. Hr. Civilizatia chineza era acum la maturitate, iar in zonele cucerite de China pana in sud la golful Tonkin, a fost impusa conducerea imperiala.

In timpul dinastiei Han, operele literare clasice au fost reintroduse iar confucinismul a devenit etica oficiala a statului chinez. Desi avea la baza zicale atribuite inteleptului Confucius (secolul VI i.Hr.), aceasta doctrina a preluat unele aspecte din taoism si din alte surse, pentru a deveni etica servitorului civil loial. De asemenea, in timpul dinastiei Han au fost stabilite primele examinari competitive pentru serviciul civil, bazate pe studiul intensiv al unor opere literare clasice bogate in idei confucianiste. Prin urmare, China si-a dezvoltat un serviciu civil instruit permanent, in care fiecare membru isi exercita functiile de om de afaceri, carturar si artist. Existenta acestora a contribuit la durabilitatea civilizatiei chineze, de vreme ce functionarul confucianist si etica confucianista s-au pastrat, in timp ce dinastiile s-au prabusit.

Dinastia T'ang ( 918 - 907 d. Hr.), care a urmat dupa Sui, a restabilit maretia chineza, extinzand teritoriul chinez pana in Tibet, Asia Centrala si de Sud- Vest. Comertul a inflorit, iar capitala Ch'ang- an, aflata la capatul drumului Matasii, ruta comerciala spre vest, s-a transformat intr-un oras complex, cosmopolit.

Din punct de vedere cultural si artistic, dinastia T'ang si cea urmatoare ,Sung ( 960 - 1279 d. Hr.) ,sunt considerate culmile civilizatiei chineze. Printre artele cu care au excelat chinezii sunt: poezia, pictura peisagistica si olaritul; intr-adevar, fabricarea portelanului a reprezentat o mare realizare a chinezilor zadarnicind pana in secolul XVIII incercarile europenilor de a-i imita.

Dinastiile T'ang si Sung erau atacate constant de triburile nomade, iar la inceputul secolului XII nordul Chinei a fost cucerit de dinastia barbara Chin. In timpul secolului XIII, dinastia Chin a fost detronata de armatele nomade ale mongolilor, care i-au indepartat apoi pe membrii dinastiei Sung. Intreaga China a fost in final cucerita de mongoli in frunte cu marele Han Khubilai care a fondat dinastia Yuan ( 1271- 1368), stabilind o noua capitala la Peking ( in prezent Beijing ).

In timpul dinastiei Ming capitala Chinei a ramas la Peking, aici construindu-se celebrul palat imperial. Cultura chineza a inflorit din nou, desi conservatorismul era atat de accentuat incat perfectiunea in imitarea trecutului era preferata in locul lucrarilor originale. Dinastia a fost in cele din urma inlaturata si a urmat dinastia Manchu ( 1644-1912 ),care inglobase o mare parte din cultura chineza; insa mult timp dupa cucerirea Chinei ei au pastrat distanta fata de supusii lor, pentru a nu fi influentati prea mult de civilizatia acestora.

Ca si dinastiile anterioare, dinastia Manchu a inceput sa piarda controlul asupra vastului imperiu. In mod normal, infrangerile de peste hotare si nelinistea de acasa ar fi fost un semn ca "Mandatul Cerului" ( semnul prin care era ales conducatorul statului ca fiind un trimis din Cer )era pe punctul de a fi transmis unei noi dinastii, iar ordinul confucianist ar fi ramas neschimbat. Insa lucrurile nu aveau sa fie tocmai asa.

CONTACTUL CU ORIENTUL:

In perioada Manchu a existat o mare diferenta: China a intrat intr-un contact din ce in ce mai periculos cu Occidentul, iar asta a dus nu numai la caderea dinastiei, ci si a Chinei imperiale si a ordinului traditional.

Comerciantul italian Marco Polo din secolul XIII locuise si muncise in China cand aceasta era condusa de Khan-ul Khubilai si a scris o carte celebra despre calatoriile sale. Cu toate acestea, un contact semnificativ intre Europa si China a inceput abia in secolul XVI cand misionarii iezuiti au fost primiti la curtea imperiala, iar comerciantii portughezi s-au instalat la Macao. Pe la jumatatea secolului XVII doar cateva sute de europeni aveau permisiunea de a face comert cu negustorii chinezi, dar nu aveau voie sa paraseasca orasul Canton.

Acest progres lent se datora in mare parte prosperitatii Chinei. Chinezii aveau nevoie de putine lucruri din afara tarii si considerau ca nu aveau nimic de invatat de la barbari- adica celelalte popoare. Ei subestimau in special importanta progresului in tehnologie. Ei facusera descoperiri importante, cum ar fi praful de pusca, dar respectul lor fata de trecut si rezistenta lor la schimbari demonstreaza ca inovatiile nu erau exploatate in China. Totusi, au existat cateva exceptii importante, ca inventarea hartiei si a tiparului, care isi gaseau locul in cultura chineza, bazata pe stiinta de carte.

Inapoierea tehnologica a Chinei a devenit brusc evidenta atunci cand englezii au descoperit ceva ce isi dorea populatia chineza: drogul numit opiu. Intre 1839 si 1842 rezistenta puternica a guvernului imperial fata de importanta drogului a fost zadarnicita dupa o infrangere grea in "razboiul opiului " si pentru restul secolului XIX ", China a fost umilita in mod constant de influenta puterilor occidentale care ii smulgeau concesii dureroase, una dupa alta.

In 1894-1895, Japonia modernizata a profitat si ea de inapoierea tehnologica a Chinei, infrangand-o pe aceasta in razboi si ocupand Formosa si Pescadores.

Incercarile de a face reforme au esuat, iar o reactie conservatoare a avut si mai putin succes. In 1900, cand secte anti-straina a boxerilor a asediat legatiile (cartiere democratice) din vestul Peking-ului, o forta internationala a zdrobit rebeliunea, iar China a fost aspru pedepsita. Dupa aceasta, ordinea traditionala a tarii a decazut rapid, deoarece reformele, dintre care abolirea sistemului de extremitate, au slabit autoritatea si au maniat pe studentii si locuitorii din orase, care aveau o gandire moderna.

CHINA COMUNISTA

Desi s-a introdus un sistem constitutional, nobilii manchu nu au putut renunta la putere. In cele din urma, in octombrie 1911, a izbugnit o revolutie. In februarie 1912 imparatul in varsta de sase ani a abdicat, a fost proclamata republica, iar lunga istorie a Chinei imperiale a luat sfarsit.

Fosta organizatie revolutionara secreta a lui Sun a devenit un partid politic, Gomindan, sau nationalistii. Insa acestia nu puteau face mare lucru impotriva lui Yuan, care a condus in calitate de dictator pana la moartea sa in 1916. Dupa aceasta, Sun a incercat sa infiinteze un guvern la Canton, in sud, dar cea mai mare parte a tarii a fost controlata, timp de peste un deceniu, de militarii locali, numiti militaristi. Intentiile lui Sun Yat-sen erau nationaliste si politice, dar au aparut si idei privind reforma sociala si economica.In 1921, un grup de oameni, printre care asistentul bibliotecar Mao Tse-tung, au infiintat Partidul Comunist Chinez (PCC) in Shanghai. La inceput ostili unii fata de altii, nationalistii si comunistii s-au unit abia in 1923, cand Sun a aflat ca numai URSS era pregatita sa ajute si sa instruiasca Gomindanul.

Intre timp, progresul economic al Chinei l-a incurajat pe Mao sa treaca rapid la o economie socialista. Industriile si afacerile au fost nationalizate, avandu-i adesea ca manageri pe fosti proprietari, iar taranimea a fost organizata in cooperative agricole. Ca si in URSS, acest lucru nu a fost agreat de taranii care abia dobandisera pamant prin Legea din 1950. Cu toate acestea, in 1956 Mao s-a simtit destul de increzator pentru a introduce politica celor " o suta de flori", permitand la nivel minim libertatea cuvantului.

Tulburarile provocate de propaganda lui Mao, demonstratiile populare permanente si umilirea in public a " dusmanilor poporului" a devenit un model pentru campaniile ulterioare. Intelegandu-se din ce in ce mai rau cu aliatii sovietici, Mao dorea sa impiedice Partidul Comunist sa urmeze modelul sovietic si sa devina o birocratie privilegiata si consolidata. Problemele s-au agravat in 1960, cand URSS si-a retras toti specialistii care ii ajutasera pe chinezi si sute de proiecte industriale au fost intrerupte. Mao incepuse sa imbatraneasca, iar o lupta complexa pentru putere a aparut intre pragmatisti. In ianuarie 1976 Mao a murit, iar succesorul sau a fost inlaturat de Deng Xiaoping ( victima a revolutiei culturale ,era un supravietuitor indarjit si hotarat sa stabileasca o noua ordine in China. Pana la moartea sa , in 1997, a introdus schimbari rapide dar controlate ,reusind sa dezvolte statul chinez .

CHINA ASTAZI:

Un lucru binecunoscut de toti este faptul ca o superputere este China,tara care a inregistrat cea mai spectaculoasa crestere economica in ultimii 15 ani.

O parte considerabila din fonduri este alocata armatei,care se afla in curs de consolidare,fiind si cea mai mare din lume,cu un numar de 2.5 milioane de oameni.Inca din 2005,chinezii au investit mai mult in strainatate decat SUA.In tara ei reusesc sa construiasca mai mult de 2500 km de autostrada,utilizand astfel jumatate din productia mondiala de beton si o treime din cea de otel.Pentru a-si consolida pozitia de lider si pentru a arata lumii imaginea mareata a acestui stat,la Jocurile Olimpice din 2008 s-au construit structuri grandioase,care au impresionat intreaga lume.

China vrea sa impresioneze economic si organizational cu ajutorul a doua din atuurile unei mari puteri - dimensiunea demografica si geografica.

China este un stat comunist (sau neo-comunist, in opinia unora). In China nu se pune problema unei competitii politice - Partidul Comunist nu are adversar, oponentii fiind descurajati prin metode disuasive radicale ,cel mai concludent exemplu fiind "masacrul din Piata Tien an Men",unde mii de studeti chinezi s-au adunat in Piata Tien an Men in urma decesului liderului Partidului liberal, Hu Yaobang.Au inceput sa scandeze lozinci anti-comuniste si au cerut democratizarea Chinei. Fara niciun raspuns favorabil de la autoritatile comuniste conduse de Deng Xiaoping, studentii din Pitta Tien an Men au intrat in greva foamei, la 13 mai. O saptamana mai tarziu, conducerea comunista a Chinei impunea legea martiala in Beijing inceput la 4 iunie, cand liderul comunist chinez Deng Xiaoping a ordonat fortelor armate sa elibereze piata. Tancurile s-au indreptat imediat catre Tien an Men si au intrat in plin in multimea tinerilor protestatari. Miile de studenti chinezi au fost imprastiati, iar pe strazile adiacente pietei sute de civili neinarmati au fost ucisi de fortele armate trimise de Puterea comunista..

Presiunea politica pe care China o realizeaza asupra Taiwanului este atat de puternica incat acesta din urma nu este recunoscut la nivel mondial decat de unele state. Daca Taiwanul ar incerca sa-si declare independenta, cel mai probabil China ar interveni militar.Taiwanul a constituit locul de refugiu al nationalistilor chinezi condusi de Chiang Kai-shek, dupa infringerea suferita in 1949 in fata comunistilor lui Mao Zedong, in razboiul civil din China. Guvernul militar al Taiwanului a adoptat denumirea de Republica China si a fost recunoscut de statele occidentale si de ONU ca reprezentant legitim al intregii Chine. In 1971, China comunista a intrat in ONU, luand locul Taiwanului.

Dupa masacrarea studentilor din Piata Tiananmen in 1989, China s-a simtit incoltita de criticile Occidentului, de care depindea in totalitate din punctual de vedere al investitiilor, al comertului si al tehnologiei. A inceput sa-si stranga relatiile cu guverne mai putin critice, intai in randul vecinilor din Asia si apoi tot mai departe. Primul lider din emisfera vestica sosit intr-o vizita in China dupa masacru a fost presedintele argentinian Carlos Menem. China si-a refacut chiar si relatiile cu Cambodgia. Astazi, China este cel mai apropiat aliat si cel mai important donator de ajutoare in Cambodgia, iar jurnalistii si politicienii din opozitie din aceasta tara se gandesc de doua ori inainte de a critica China. In plus, generatia post-Tiananmen de tineri chinezi este mai putin liberala si mai nationalista. Datorita acestor relatii si datorita sprijinului popular, China de astazi se teme mult mai putin de criticile occidentale privind opresiunea interna.

China s-a extins dincolo de hotarele Asiei. A investit miliarde de dolari in industria petroliera din Venezuela,a oferit sprijin logistic in campania pentru realegerea lui Robert Mugabe din 2004 si a oferit Angolei un credit de 5 miliarde USD, platibil in petrol, dupa care Angola a rupt negocierile cu FMI.

China ramane un stat care duce o politica bifazica pe termen lung - consolidare economica si politica in prima faza, urmata de afirmare ca mare putere la nivel regional si global. Cu toate ca niciuna din cele doua etape nu s-a incheiat, ramane de necontestat faptul ca Republica Populara Chineza va deveni (daca nu este deja) o putere.

"Orice crestere a populatiei unei tari este legata de capacitatea economiei de a genera bunuri pentru a satisface cererea crescanda" spunea in lucrare sa" Eseu asupra principiului populatiei" renumitul economist si filozof britanic Robert Mathus (1766-1834), prieten cu Jean-Jacques Rousseau(1712-1778) filozof si scriitor si cu David Hume (1711-1776), scriitor si filozof. Desi teoria lui Malthus a fost criticata atat in vremea sa cat si dupa aceea, ramane una dintre ideile fundamentale ale istoriei economiei,existand o deosebire crescanda intre o populatie care crestea in progresie geometrica (1,2,4,8,16) si a resurselor, in special alimentare, crescand mai incet, in progresie aritmetica (1,2,3,4,5)Aceste lucruri veneau intr-o perioada in care natalitatea era in crestere si mortalitatea in scadere,cresterea demografica fiind foarte rapida.In ceea ce priveste celelalte bunuri,carora noi in societatea moderna le spunem "de consum",oferta poate tine pasul cu cererea, dar in conditiile cresterilor de pret. In limbajul de astazi, putem spune ca cererea sustinuta genereaza inflatie in economie.

Cu 200 de ani in urma, Malthus considera China una dintre cele mai puternice tari din lume, cu o populatie mult mai numeroasa decat Marea Britanie (care avea aproximativ sapte milioane de locuitori), printre altele si pentru faptul ca detinea o mare intindere de teren agricol, in conditiile in care economia anilor 1800 era dominata de agricultura si, in consecinta, putea hrani mai multi indivizi. Intre timp, nu numai ca a devenit o tara cu un alt regim politic si economic si cu alte granite decat in vremea lui Malthus, dar stim astazi si ca numai 10% din teritoriul Chinei este propice agriculturii, vedem in ultimii ani ca excesul de cerere de materii prime si bunuri de consum din partea Chinei, Indiei si a altor tari in curs de dezvoltare a generat o presiune tot mai crescuta asupra preturilor. Cu toate acestea, se pare ca oferta este insuficienta pentru a tine pasul cu potentialul de crestere a cererii de consum, chiar si pentru produse care in mod traditional sunt "inepuizabile ", ruptura dintre cererea in continua crestere si capacitatea de productie limitata putand provoca perturbari majore in economia mondiala. In teoria lui Malthus, accelerarea cererii se producea fie prin scaderea nivelului de trai al acestora, care genera in timp cresterea mortalitatii, fie prin reducerea natalitatii, numite de economist mecanisme de reglare pozitiva sau negativa.Intre timp, societatea moderna se confrunta si cu un alt fenomen: ridicarea nivelului de trai general al populatiei, cel putin la nivelul perceptiei si nevoilor acesteia. O astfel de schimbare de mentalitate poate produce dezechilibre intre cererea si oferta agregata, care nu se vor putea regla in mod natural prin mecanismele indicate de Malthus acum mai bine de 200 de ani. In acest context, este posibil sa izbucneasca mai devreme sau mai tarziu tensiunile sociale in zonele de transformare sociala importanta, in special in cele cu populatie numeroasa. Cele mai vulnerabile tari din acest punct de vedere sunt chiar tarile date ca exemplu de dezvoltare rapida si "de succes" in ultimul deceniu: China, India, Brazilia, Rusia. Mai mult decat atat, in societatea moderna, prin cresterea populatiei si, implicit, presiunea asupra dezvoltarii economice accelerate, au aparut si alte costuri, inexistente in 1798: costurile de mediu. Poluarea rapida, reducerea ariilor de conservare pentru speciile de plante si animale pe cale de disparitie, fenomenele meteorologice extreme sunt, in parte, consecinta a unei cresteri a populatiei prea rapide, se pare, fata de capacitatea de absorbtie a unei planete limitate. Este posibil ca mecanismele de reglare indicate de Malthus sa fie unica solutie pentru omenire, pe termen lung? Exista anumite semne care spun ca da: procentul izbitor de mare de oameni care supravietuiesc sub limita saraciei, cu mai putin de unu sau doi dolari pe zi, precum si polarizarea tot mai accentuata a averilor din societate. Desigur, procentele respective pot fi usor manipulate si sunt, in functie de interesele organismelor internationale sau private care le utilizeaza ,dar manifestarile de violenta din tot mai multe tari denota existenta unor cauze simple de natura economica, politizate artificial si rezolvate in cele mai nepotrivite moduri. Lipsa apei, a hranei, a spatiului vital sau materiilor prime poate genera conflicte interetnice, nationale sau chiar regionale. Ideologizarea acestor conflicte nu produce rezolvarea lor.

China construieste in secret o baza navala nucleara aflata in subteran, pe insula Hainan, insula turistica situata in largul coastelor sudice ale Chinei, aflata in apropiere de Sanya.Aceasta ar putea deveni o baza-cheie a marinei chineze.

In timp ce China nu manifesta public nicio agresivitate Beijingul pare sa construiasca discret o importanta baza navala subterana, ceea ce ar putea insemna consolidarea capacitatilor sale strategice, nu numai in Marea Chinei de Sud, ci si dincolo de ea.Aceasta baza, care ar putea gazdui submarine, se afla pe insula Hainan. Submarinele nucleare constituie cea mai eficienta metoda de distrugere in masa, fiind folosite atat de SUA cat si de URSS in perioada razboiului rece, ca mijloace de amenintare reciproca. Cele doua superputeri au continuat sa se bazeze pe submarinele nucleare si dupa caderea comunismului, chiar daca au incetinit cursa inarmarilor.

Construirea bazei subliniaza dorinta Beijingului de a-si consolida controlul in regiune. Dependenta sporita a Chinei de importurile de petrol si resursele miniere a alimentat dorinta sa tot mai mare de a-si apara accesul la caile maritime vitale, mai ales in sud. Cursa inarmarilor in care s-a lansat China are drept scop consolidarea statutului de superputere economica pe care cel mai populat stat al lumii l-a obtinut in ultimii ani. Exporturile in crestere si excedentul comercial urias in relatia cu SUA si Europa au pus China in pozitia de a putea investi masiv in armament modern. Analistii se tem si de influenta capitalului chinez, care detine imense proprietati in SUA si aproape 8 la suta din actiunile firmelor americane

Mai presus de toate, China pune la bataie bani si tehnologie prin finantarea proiectelor de infrastructura de care donatorii internationali se feresc din cauza preocuparilor legate de mediu sau de coruptie.

AFECTEAZA CRIZA ECONOMICA PROGRESUL CHINEI?

Clasamentul celor mai importante banci la nivel global, in functie de capitalizare a suferit modificari importante. Astfel, liderul de necontestat al ultimilor ani, Citigroup, afectat grav de criza imobiliara din SUA a coborat cu sase pozitii pana pe locul al saptelea, in timp ce prima pozitie este ocupata in momentul de fata de o banca din China iar printre primele cinci pozitii nu mai exista decat doua banci occidentale. Analistii economicii internationali sustin ca deja se poate vorbi despre o noua ordine mondiala in domeniul bancar. O institutie de credit care in urma cu mai putin de doi ani, nici macar nu era listata la bursa ocupa acum primul loc in clasamentul celor mai bine capitalizate banci la nivel global. Este vorba despre Industrial and Commercial Bank of China (ICBC). Situatia este cu atat mai spectaculoasa cu cat fostul lider, Citigroup, a devansat, super-marketul financiar american coborand chiar pe pozitia a saptea. Banca americana a dovedit astfel ca nu mai poate face fata gigantului din Beijing cu o capitalizare de aproape 280 de miliarde de dolari. ICBC nu este insa singura banca din China care ocupa o pozitie de frunte, trei din primele cinci pozitii sunt ocupate de institutii chineze. Astfel, pe locurile 4 si 5 se afla China Construction Bank si Bank of China. Actuala criza financiara care matura pietele de capital la nivel global a avut un impact hotarator in reasezarea topului. Bancile occidentale au inregistrat pierderi cumulate de 145 de miliarde de dolari in urma expunerii la fenomenul subprime. Totodata, valoarea acestora a fost diminuata si de pozitia tot mai slaba a monedei americane din ultimii ani. Analistii sunt de parere ca actualul trend se datoreaza interesului in crestere al investitorilor pentru pietele emergente. Astfel, britanicii de la HSBC si spaniolii de la Santander au reusit sa-si mentina pozitiile de frunte prin operatiunile pe care le desfasoara in economiile emergente. La nivel european, banci precum Unicredit sau Intesa Saopaolo au reusit sa urce in clasament datorita politicii de achizitii agresive, mai ales in Europa de Est. Ele lasa astfel in urma chiar si jucatori de traditie, ca de exemplu Deutsche Bank, care nu a reusit sa acceada in primele 20 de pozitii, cu toate ca este banca nr.1 a Germaniei. Prin urmare, invingatorii de ieri sunt perdantii de astazi iar printre acestia se numara nume grele precum Citigroup, Royal Bank of Scotland si gigantul elvetian UBS.

China a devansat Marea Britanie in privinta Produsului Intern Brut (PIB), cu toate ca atunci s-a utilizat rata de schimb a momentului, masura mai instabila.

Primele trei tari sunt,in ordine, Statele Unite, Japonia si Germania.

China ocupa locul 128 in ceea ce priveste venitul pe cap de locuitor, in urma unor tari ca Namibia, Botswana sau Gabon, ceea ce indica diferente semnificative in distributia averilor.

Dupa Banca Mondiala, productia Chinei se ridica la 2,263 miliarde dolari (1,766 miliarde euro), in 2005, cu 94 milioane dolari mai mult decat Marea Britanie, adica 0,004 la suta.

China este, de asemenea, a doua putere a lumii, dupa SUA, in privinta puterii de cumparare, indicator care tine seama de diferentele relative intre preturile bunurilor si servicii. Daca acest indicator se imparte pe cap de locuitor, China se situeaza pe locul 107 al listei

VIITORUL POATE FI GALBEN?

Aceasta intrebare are un final deschis, interpretabil in functie de viziunea fiecarui cititor. Intrebarea este metaforica, ea ilustrand expansiunea pe care statul chinez a realizat-o din punct de vedere economic, demografic, militar si tehnologic.

Dupa cele expuse mai sus putem trage si singuri o concluzie: China este astazi o superputere alaturi de S.U.A., Japonia si Rusia. Nici unul dintre cei trei actori internationali nu este interesat ca acest stat impunator atat ca marime (teritoriu foarte vast) cat si ca densitate a poporului ( cea mai numeroasa populatie de pe glob )sa ocupe prima pozitie. Relatiile dintre acestea reprezinta o problema de geopolitica deoarece efectele pe care le genereaza se resimt la nivel international.

China este actualmente in plina afirmare ca putere regionala, insa ea trebuie sa fie extrem de diplomata in relatiile cu celelalte puteri si mai ales cu vecinii. Relatiile cu Rusia sunt de o importanta majora deoarece resursele de petrol provin din acest stat, cu Japonia relatiile nu trebuie sa fie avantajoase numai datorita faputului ca aceasta este numarul unu in Asia. Japonia a contribuit, de asemenea, cu tehnologie la dezvoltarea economica a Chinei. Relatii bune trebuie sa intreprinda si cu statul coreean aflat de asemenea in plina expansiune economica. India, statul cel mai important din Asia de Sud, este in plina ascensiune, China va trebui sa promoveze o relatie destul de stransa cu aceasta in ciuda confruntarilor care au existat la granite.

S.U.A, desi nu se afla in apropiata vecinatate a statului chinez este unul dintre principalii parteneri ai Asiei in ceea ce priveste relatiile comerciale. Mai mult de jumatate din productia chineza are ca piata de desfacere teritoriul american.

Concluzia la care se poate ajunge in urma analizarii Chinei este ca aceasta se afla in plina ascensiune, procesul de dezvoltare facandu-se intr-un ritm lent dar sigur, urmand ca in viitor sa isi asume rolul de putere mondiala nu numai din punct de vedere economic ci si psihologic.

CHINA: PUTEREA SECOLULUI URMATOR

Viitorul poate fi galben !

Curs : GEOPOLITICA

Profesor Principal: Paul Dobrescu

Profesor Seminar: Radu Enache

BIBLIOGRAFIE:

www.gandul.info/puterea-gandului/china-bancherul-imprevizibil-al-americii.

www.zf.ro/business-international/economia-chinei-a-crescut

www.all-news.ro/extern/economie/crestere-economica-incetinita-pentru-china.

www.chinaembassy.org.ro/rom/zlgx

ROBERT MALTHUS - "Eseu asupra principiului populatiei",Editura Stiintifica - Bucuresti 1992

ARBORELE LUMII - "Civilizatia chineza- rezistenta istorica" , Bucuresti, 2005, capitolul "Istorie universala", paginile 49- 52

PAUL DOBRESCU- " Geopolitica"(curs), Editura Comunicare.ro,Bucuresti, 2003, capitolul " Asia, continentul pe care traieste peste jumatate din populatia lumii", paginile 196-211

PROIECT REALIZAT DE

CRISTINA - FLORENTINA PACURARIU, GR.10, ANUL II

ALEXANDRA ONEA, GR. 10, ANUL II

CUPRINS:

Dinastiile din China Antica

Contactul cu Orientul

China comunista

China astazi

Afecteaza criza economica progresul Chinei

Viitorul poate fi galben?