Rosia Montana

Rosia Montana

Uniunea Europeana, privita ca unitate in diversitate, reprezinta, in ciuda denumirii de "uniune" o entitate socio-economica si politica in cadrul careia disparitile existente intre statele fondatoare inca in momentul constituirii acesteia s-au accentuat pe masura cresterii in intensitate a integrarii si a etapelor successive de extindere.

Tratatele constitutive ale spatiului comunitar, dar si noul Tratat Constitutional pun accentual pe "promovarea dezvoltarii armonioase, echilibrate si sustenabile a activitatilor economice, un grad ridicat al ocuparii  fortei de munca si al protectiei sociale, cresterea sustenabila, un grad ridicat de competitivitate si convergenta a performantelor economice, coeziune economica, sociala si teritoriala intre Statele Membre".

Comisia Europeana a propus la finele lunii iunie 2007 stabilirea unor principii comune de flexicuritate pentru a promova mai multe si mai bune locuri de munca, prin combinarea flexibilitatii si a securitatii pentru lucrari si firme. Aceasta strategie in viziunea Comisiei, ar moderniza piata europeana a muncii si ar raspunde mai bine oportunitatilor si sfidarilor globalizarii.

Potrivit Comisiei, instrumentele UE de coeziune - in particular Fondul Social European - pot contribui semnificativ la sustinerea bugetara a flexicuritatii, de plida prin: formarea angajatilor la nivel de firma, programe de pregatire continua, promovarea antreprenoriatului.

Politica comunitara in domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii, crucial pentru indeplinirea obiectivelor Agendei Lisabona, isi propune, prin ultimile sale programe, sa sprijine atingerea obiectivelor de competitivitate in plan regional si sa creasca participarea regiunilor la Programele Cadru.

Rosia Montana (in germana Goldbach, in maghiara Verespatak, in latina Alburnus Maior) este o localitate miniera din Muntii Apuseni, judetul Alba, Transilvania, Romania. Este situata in Valea Rosiei, strabatuta de raul Rosia.

Raul Rosia este bogat in minerale, in special fier care ii da o culoare rosiatica, de unde si denumirea comunei in romana si maghiara. Culoarea rosiatica a apei se datoreaza mineritului excesiv ce dureaza de peste 2000 de ani ce a dus la distrugerea panzei freatice; continutul apei depaseste de 110 ori limita legala la zinc, de 64 de ori la fier si de 4 ori la arsenic, ceea ce o face nepotabila.

Istorie

Localitatea are o existenta milenara, fiind cunoscuta inca dinaintea cuceririi Daciei, amintita de Herodot, Pliniu, Titus Liviu si este una din cele mai vechi localitati cu traditie in exploatarea metalelor pretioase din Europa.

A fost infiintata de catre romani in timpul domniei lui Traian ca oras minier cu colonisti din Iliria. Era cunoscuta sub numele de Alburnus Maior.

In ruinele fostului arheologii au descoperit locuinte, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscriptii in limba greaca si latina si 25 de table de ceara. Multe din descoperirile arheologice pot fi vazute in Muzeul Mineritului din Rosia Montana. Din istoria mineritului se mai poate aminti ca pe valea Rosiei erau steampuri care functionau asemanator morilor de apa, fiind folosite pentru macinarea minereului, in perioada anului cand pe valea Rosiei era debitul apei insuficient pentru steampuri, se deschidea stavilarul unui lac artificial.

Rosia Montana a cunoscut si trait toate evenimentele istoriei romanilor: In anul 1784 casele exploratorilor au fost distruse de catre revolutionarii lui Closca, nascut in satul Carpinis ce apartine de Rosia, iar in timpul revolutiei din Avram Iancu a avut aici pe Simion Balint, unul din cei mai devotati revolutionari.

Scurta descriere a proiectului

Conform datelor publicate de firma Rosia Montana Gold Corporation, aceasta este formata prin asocierea Minivest SA, Deva (19,3 % din actiuni, Gabriel Resourses Ltd, Canada (80,0 % din actiuni) si actionari minoritari (0,7 % din actiuni). Firma a obtinut o concesiune pentru o suprafata de 4282 ha, in zona Rosia Montana, situata la 80 km de Alba Iulia si 85 km de Deva. Proiectul prevede inchiderea actualei exploatari miniere a firmei Minivest (cu 775 locuri de munca) si organizarea celei mai mari exploatari aurifere din Europa, pentru extragerea unei cantitati de aproximativ 300 tone de aur si 1600 tone de argint, prin metoda excavarilor la suprafata, in patru cariere deschise, estimate la 100 hectare fiecare, prin decopertare), care insemna extragerea unei cantitati de peste 220 milioane tone de minereu. Roca sterila va fi depozitata in doua halde (Cetate, 66 hectare si Carnic, 70 ha). Namolul epuizat, rezultat in procesul tehnologic dupa extractia aurului si argintului, va fi acumulat intr-un bazin de decantare (lac deschis) cu o capacitate de 250 milioane tone si o suprafata estimata la ca. 100 hectare, in spatele unui baraj inalt de 180 metri, construit din roca sterila.

PROIECTUL ROSIA MONTANA INTRE RISCURI SI BENEFICII

O initiativa de amploarea proiectului de exploatare a rezervelor de aur si argint din Muntii Apuseni, initiat de compania Rosia Montana Gold Corporation (in continuare RMGC), trebuie analizata cu obiectivitate, de specialisti competenti si dezinteresati, prin prisma raportului dintre riscuri si beneficii. Concluziile unei asemenea analize, prevazute in teoria si practica managementului pentru orice activitate, trebuiesc cunoscute de autoritatile carora le revine responsabilitatea de a aproba si supraveghea realizarea proiectului, pentru a lua o decizie in cunostinta de cauza.

Principalul argument in favoarea proiectului este acela ca punerea sa in aplicare ar crea locuri de munca intr-o zona defavorizata si ca ar imbunatati nivelul de viata al populatiei, prin calificare in noi meserii, etc. Acceptand ideea ca orice investitie majora in zona este benefica si necesara, trebuiesc analizate riscurile implicate si trebuie cantarit fara idei preconcepute, daca aceste beneficii sunt justificate de consecintele si efectele colaterale negative previzibile.

Beneficiile previzibile

Pentru firma Rosia Montana Gold Corporation: In calitatea de actionar majoritar, dupa numarul de actiuni, firma RMGC va obtine 80% din profit. Proiectul fiind realizat intr-o zona declarata defavorizata, firma RMGC beneficiaza de scutiri de impozite pe o perioada de 10 ani si reduceri la taxele vamale, astfel ca va exporta aurul si argintul extras, practic la pretul de cost.

Pentru populatia din zona: Proiectul creaza un numar de locuri de munca intr-o zona deficitara: 200-550 (unele cu caracter sezonier) in faza de preconstructie (1996-2003), 2000 in faza de constructie (2003-2005) si 500 in faza operationala (2005-2022). Acest beneficiu este relativ, fiindca locurile de munca sunt totusi in numar mic, au caracter temporar, iar lucrarea va atrage si o populatie venita din alte zone, fie in cautarea unui loc de munca, fie ca urmare a nevoii de personal calificat si specializat care nu este disponibil in zona. Alte avantaje preconizate de proiect prevad posibilitati de calificare profesionala a populatiei din zona si venituri din impozitele locale platite de populatie.

Statul Roman beneficiaza de redevente de exploatare in valoare de 2% din profit (estimate de unele surse la ca. 4,4 milioane USD anual), o suma neinsemnata in comparatie cu profitul firmei. Veniturile obtinute de Statul Roman, afectate de scutirea de un impozit si taxe vamale a firmei, inseamna un profit derizoriu pentru stat. Singurele impozite incasate de stat sunt cele pe salariile lucratorilor.

In concluzie, daca beneficiile pentru firma RMGC sunt neindoielnice, rezulta ca beneficiile in favoarea Statului Roman si ale comunitatii din zona sunt minime, nesigure si discutabile.

Riscurile proiectului

Aspecte economice si sociale: Se preconizeaza exploatarea aurului si argintului din zona intr-o perioada de 17 ani. Inseamna ca la sfarsitul perioadei de exploatare a zacamantului zona ar ramane din nou fara locuri de munca, cu un numar mare de someri (si cu un mediu grav afectat), problema sociala neavand o rezolvare durabila, pe termen lung. Gravitatea somajului va fi amplificata de prezenta in zona a unei populatii venite si stabilite aici intre timp.

Proiectul afecteaza 38% din suprafata comunei Rosia Montana si aproximativ 1800 de persoane, care trebuiesc stramutate, precum si demolarea a 740 case si cateva biserici cu cimitirele lor. Operatiunea a starnit o puternica reactie negativa si nemultumirea a numerosi localnici, chiar daca un numar insemnat au acceptat ofertele atragatoare de compensare financiara din partea firmei.

Poluare

Una dintre problemele cele mai mari ale omenirii este poluarea. Efectele ei se resimt atat pentru natura cat si pentru om. Una dintre cele mai afectate zone din Romania este zona Rosia Montana.

De-alungul timpului multe proiecte de dezvoltare au avut ca subiect principal Rosia Montana, care a atras si investitori straini. Ca de exemplu firma canadiana Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), atrasa de resursele bogate de metale pretioase, au participat in mod semnificativ la poluarea si implicit distrugerea eco-sistemului din aceasta zona. Metoda folosita de aceasta companie pentru a extrage aurul este tehnologia cu ceanura, metoda ce a produs numeroase dezastre pentru locuitorii zonei, au fost distruse paduri, monumente istorice. Intrebarea noastra este: "cum de a permis statul roman implemenatrea unui astfel de proiect cu atatea efecte secundare?"

Raspunsul ar fi ca statul roman beneficiaza de pe urma acestui proiect, de 50% din profit desi participa doar cu 20%.

Initial firma canadiana a pledat pentru crearea unui model de  minerit modern si responsabil in Romania, avand ca scop reducerea impactului asupra mediului si cresterea conditiilor de siguranta in exploatare. Insa, efectele asupra mediului au fost si inca sunt vizibil foarte mari.

Ideea noastra pentru a evita acest impact major asupra mediului este de a reveni la o metoda clasica de exploatare a metalelor pretioase. Desi este mult mai costisitoare este mult mai putin periculoasa pentru zona Rosia Montana.

In momentul in care Uniunea Europeana s-a implicat, indirect, prin standardele impuse, in problemele de mediu, in special in ceea ce priveste poluarea, s-a implementat un nou proiect Rosia Montana care prevedea scaderea concentratiei la 5-7mg/litru (de la cele 20mg/litru in vechiul proiect).

In cautarea unei idei inovatoare pentru dezvolatea acestei zone am descoperit faptul ca aceasta firma canadiana Gold Corporation, incearca sa isi asigure longetivitatea aici, prin crearea unor locuri de munca si avand un proiect ce vizeaza dezvoltarea turismului in aceasta zona, care trebuie sa recunoastem, are numeroase peisaje superbe care incanta ochii oricarei personae dornice sa admire frumusetea in starea ei naturala.

Dezastre naturale

Au fost create iazuri de decantare in care se depoziteaza namolul si resturile de ceanura ramase in urma procesului de extragere a metalelor pretioase.

Potentialul poluant imens ce il reprezinta iazul de decantare se poate transforma in dezastru natural. Schimbarile climatice din ultimii ani datorate in mare parte efectului de sera, ploile ambundente, inundatiile si alunecariile de teren cresc debitul iazului si pot duce la spargerea barajului. Pentru locuitorii din zona Rosia Montana, si nu numai pentru ei, acest incident poate fi un dezastru.

La baza iazului exista o instalatie de control a constructiilor, care este foarte veche si reprezinta un factor de risc pentru functionarea acestui iaz. In timpul functionarii instalatiei, zilnic se degaja din oglinda apei iazului de decantare 100kg acid cianhidric (30 tone anual) reprezentand un real pericol pentru viata din zona, conditiile meteorologice pot duce la concentrarea acidului cianhidric la suprafata apei si migrarea aerului poluat in afara bazinului.

Pentru a elimina efectele instalatiei de control ce sta la baza  iazului ar trebui investit in refacerea acestui sistem. Insa aceasta masura diminueaza intr-o maniera aproape nesemnificativa, poluarea acestei zone si crearea unor dezastre naturale. Inca o data subliniem idea noastra de a se reveni la metoda clasica de extragere a metalelor pretioase din aceasta zona. Desi este mai costisitoare si poluarea are pretul sau. Pe premiza:"poluezi-platesti", conducatorii auto suporta anumite costuri pentru noxele eliminate de autovehiculele lor, fiecare persoana plateste pentru resturile menajere; asa ar trebui sa se intample si cu firma noastra canadiana Gold Corporation, care incearca sa "ne ia ochii" cu o asa numita politica de dezvoltare a turismului local. Dar acum vine si intrebarea noastra: " Cum vor reusi sa puna acest plan in practica? Cine ar dori sa investeasca intr-o pensiune, de exemplu in aceasta zona, sau intr-un restaurant tinand cont de conditiile precare, de cantitate mare de acid ceanhidric si de pericolele ce bat la usa Rosiei Montane?"

Existenta iazului de decantare in Rosia Montana prezinta un risc potential major pentru mediul inconjurator si contravine principiilor dezvoltarii durabile. Exista incompatibilitati si cu prevederile urmatoarelor reglementari:

Ø      Constitutia Romaniei, 2003, Art. 35: "Statul recunoaste dreptul oricarei

persoane la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic";

Ø      Conventia -Cadru privind protectia si dezvoltarea durabila a Muntilor Carpati, care prevede: "Partile trebuie sa pastreze gospodarirea terenurilor cultivate traditional in mod durabil si sa tina seama de nevoia de a proteja eco-sistemele si peisajele montane";

Ø      Legea Muntelui Nr. 347/2004 cere ca politicile elaborate pentru zonele de munte sa

vizeze conservarea peisajelor si biodiversitatii.

In concluzie, exploatarea miniera de la Rosia Montana pune in pericol integritatea eco-sistemelor naturale si se constituie intr-un pericol potential pentru mediul inconjurator din zona, reteaua hidrografica aferenta Ariesului, Tisei si Dunarii.

Defrisarea

Importanta padurilor si a naturii este mai mult decat evident, iar distrugerea masiva a acestora are urmari majore.

Concluzie

O idee ar putea fi realizarea unei campanii prin care sa facem apel la intreaga populatie, sa facem oamenii sa constientizeze impactul major al extragerii de aur din aceasta zona asupra mediului inconjurator. Campanii asemanatoare au fost facute si inca mai pot fi gasite pe internet, insa noi am vrea sa ne adresam in special tinerilor, sa sugeram vizitarea acestei zone si chiar plantarea unui copac la fiecare vizita, nu sa aprinda un gratar si sa lase in urma lor resturi menajere. Am putea apela la universitatiile de specialitate de mediu, de exemplu Universitatea Ecologica din Bucuresti, care sa indemne continuu studentii sa contribuie la acest proiect. O alta varianta ar fi sa apelam si la sprijinul reprezentantei Comisiei Europene din Romania, care are trecut in agenda de anul acesta politica de mediu. Campania "vizitati Rosia Montana si plantati un copac ar rezolva problema defrisariilor recente din aceasta zona.

Concluzii generale

Ø      Intregul proiect de investitii de la Rosia Montana sta sub semnul incertitudinii economice si a dezastrelor ecologice pentru partea romana. In acelasi timp, toate evaluarile independente facute de firme de consultanta prestigioase atrag atentia asupra sensibilitatii proiectului de la Rosia Montana de pretul de la bursa a aurului, precum si de costurile ridicate de mediu pe care proiectul le implica. Din aceste motive, o evaluare realista a problemelor economico-financiare pe care le ridica proiectul, este absolut necesara;

Ø      Daca efectele ecologice pe termen mediu, lung si foarte lung sunt de competenta autoritatiilor romane, neviabilitatea economica, riscurile investitiei coroborate cu oscilatiile pretului aurului la bursa, cu marimea costurilor de operare si de capital intereseaza si vor interesa, in primul rand pe investitorii. Este greu de acceptat ca investitorii straini vor ignora toate aceste probleme cand doresc sa-si investeasca capitalurile lor proprii;

Ø      La intrebarea "de ce se insista asupra realizarii rapide a investitiei de la Rosia Montana, de catre unele oficialitati romane si / sau de catre firma RMGC, chiar daca cheltuielile de operare sau de capital nu sunt inca definitivate", vom incerca, in spiritul aflarii adevarului, sa formulam unele puncte de vedere, care sa indemne la reflectii.

Astfel:

Ø      in cazul unor accidente ecologice, firma canadiana Gabriel Resources, care este controlata prin intermediul a doua firme off - shore din Barbados si din New Jersey, va fi greu sa fie facuta responsabila de oricare dezastru creat.

Ø      in plus, pe plan mondial companiile de asigurare si-au reevaluat politica fata de unitatile miniere si refuza acoperirea tuturor riscurilor de asigurare, deci Compania de la Rosia Montana nu a putut beneficia de aceste servicii. In aceste conditii, compania a oferit o solutie mult controversata si anume sa se infiinteze o banca de garantii in aur , unde compania va putea sa depuna aceasta garantie, iar statul roman in schimbul acestei garantii va prelua integral riscurile unui eventual accident ecologic. Bineinteles ca aceasta solutie  a fost respinsa de factorii de decizie in drept.

In concluzie, chiar in conditile modificarii unor elemente pe care autorii le-ar putea opera mai tarziu in acest material, opinia noastra este ca proiectul de la Rosia Montana ramane supusa unor factori majori de incertitudine.