Conceptul de dezvoltare umana

Conceptul de dezvoltare umana

Dezvoltarea umana nu trebuie privita neaparat ca un concept nou. Daca acum cateva decenii conceptul a fost folosit doar pentru a explica investitiile in capitalul uman, in timp, literatura a inceput sa evidentieze tendinta de a atribui acestei sintagme semnul de dezvoltare a resurselor umane.

In ultimii ani, rezultat al progresului pe planul stiintei si al experientei sociale, conceptul a castigat in continut si sfera de cuprindere, tratarea sa devenind mult mai profunda. Asadar, venise momentul de a gasi o viziune globala pentru a ameliora bunastarea oamenilor, care sa acopere toate aspectele vietii omenesti, pentru toti indivizii, in tarile bogate si in cele in curs de dezvoltare pentru prezent si pentru viitor.

Aceasta viziune sublinia necesitatea plasarii individului, a nevoilor, aspiratiilor si capacitatilor sale, in centrul efortului de dezvoltare a tuturor tarilor.

Totodata, accentul era pus pe necesitatea afirmarii caracterului inacceptabil al oricarei prejudecati sau discriminari din punctul de vedere al clasei sociale, al sexului, rasei, nationalitatii, religiei, comunitatii sau varstei. Asa cum se arata in Raportul Mondial al Dezvoltarii Umane elaborat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) pentru anul 1995 "dezvoltarea umana reprezinta un proces care vizeaza largirea posibilitatilor oferite indivizilor"[1].

Indiferent de gradul dezvoltarii atins de o tara, cetatenii acesteia sunt interesati sa aiba o viata lunga si sanatoasa, sa acumuleze cunostinte si sa aiba acces la resursele de care au nevoie pentru a duce o viata decenta. Aceste trei aspecte considerate importante, nu epuizeaza in totalitate sfera dezvoltarii umane. Ea mai cuprinde drepturile politice, economice, sociale si de alta natura ale oamenilor, dar si posibilitatea acestora de a beneficia de ele, de a crea, de a produce, de a-si pune in valoare cunostintele, optiunile si experienta mostenita sau dobandita.     De aceea, trebuie sa existe un echilibru intre dorinta oamenilor de a se bucura de o viata demna, de a-si completa continuu cunostintele si de a le valorifica in modul dorit.

Conceptul de dezvoltare umana trateaza in mod coerent productia si distribuirea bunurilor si serviciilor, pe de o parte, si amplificarea si utilizarea potentialului uman, pe de alta parte.    El analizeaza toate aspectele referitoare la societate - cresterea economica, schimburile, ocuparea fortei de munca, libertatile politice, valorile culturale, de pe pozitiile indivizilor, urmarind caile de largire a posibilitatilor optionale.[2]

Dezvoltarea umana poate fi definita, in sens larg, drept " procesul prin care oamenii au sansa alegerii dintre mai multe alternative, care sa le permita nu numai atingerea unei mai mari longevitati, dar si a unui grad cat mai inalt de cunoastere si respectiv, a unui standard de viata cat mai decent"[3].

Conceptul dezvoltarii umane este mentionat si in Raportul Mondial asupra Dezvoltarii Umane din anul 1998 unde se precizeaza: "dezvoltarea umana este fundamentata pe principiul universalitatii drepturilor esentiale ale tuturor persoanelor, femei, barbati, copii, fara nici o discriminare. Astfel, dezvoltarea umana presupune o lume in care consumul sa fie repartizat incat toti oamenii sa aiba mancare suficienta, copiii sa nu fie privati de dreptul de a primi educatie, sa nu-i fie refuzat dreptul de a primi ingrijiri medicale nici unui om, pentru ca toti oamenii sa poata sa-si dezvolte potentialitatile lor"[4].

Conceptul de dezvoltare umana reuneste valentele legate de investitia in capital uman (increderea dezvoltarii capacitatilor, aptitudinilor, atitudinilor si cunostintelor oamenilor) cu cele vizand utilizarea productiva a oamenilor, care permit evaluarea contributiei oamenilor si implicit a educatiei, la cresterea produsului national brut pe locuitor. Desi preocuparile legate de aspectele macroeconomice raman o conditie importanta pentru politicile de dezvoltare umana, preocuparile oamenilor sunt acum la fel de importante pentru a fi luate in considerare in procesul formularii acestor politici.

Dezvoltarea umana trebuie sa garanteze ca generatiile viitoare vor beneficia de conditii mult mai bune decat cele de azi. Daca din perspectiva istorica, conditiile economice au avut un rol covarsitor asupra evolutiei speciei umane, toate celelalte conditii mentionate anterior nu mai pot fi privite astazi decat facand parte din procesul de dezvoltare.

Astfel, s-a demonstrat ca dezvoltarea economica nu este un scop in sine, ci mai degraba un mijloc in slujba oamenilor, iar abordarea dezvoltarii umane beneficiaza de un enorm potential pentru analizarea situatiilor si politicilor la nivel national. Dupa cum am afirmat, rapoartele dezvoltarii umane au introdus noi concepte si abordari dupa 1990 insa preocuparea lor principala au reprezentat-o intotdeauna oamenii, ca fiind beneficiarii finali ai dezvoltarii prin implicarea acestora insa si ca participanti la procesul de dezvoltare. In esenta, "dezvoltarea umana reprezinta evolutia oamenilor pentru oameni si prin oameni"[5].