PROGRAME SPECIALE DE SUSTINERE A IMM

Cum realitatile economice ne “ard” pe toti si ni le dorim mereu mai favorabile am devenit treptat tot mai atenti la constatarile analizei comparative, la relevante pe care aceasta ni le poate furniza.

Intr-o economie functionala fiecare isi urmareste propriul interes, adica satisfacerea nevoilor de care el este constient si care sub aspect economic si social are sensuri complexe: sa castige, sa castige mai mult, sa cheltuiasca proportional sau absolut mai putin, sa economiseasca, sa aiba acces la resurse etc. Desigur, realizarea sau nerealizarea interesului in relatia de credit ii afecteaza nemijlocit pe cei implicati direct, dar din nefericire impactul nu se opreste la ei, ci este mult mai larg intrucat fiecare dintre ei este legat prin mii de fire de altii, de fapt de toti ceilalti. Asa ca pentru a-si da seama ce se intampla cu ei, cu interesele lor si ce-ar trebui sa intreprinda atat fiecare, cat si toti impreuna, participantii la relatia de finantare – credit trebuie sa faca mai intai comparatii pentru a stabili daca le este mai bine, mai rau, mai mult, mai putin, tot la fel etc. si apoi sa conceapa cele de urmat.

Am abordat astfel problema studiului comparativ in ideea de a atrage atentia ca obiectul comparatiei in aceasta tema are ramificatii care ne obliga sa ii acordam importanta necesara si sa ajungem la concluzii utile si eficiente nu numai pentru verigile implicate nemijlocit, ci si pentru intreg lantul de interese. Evident, pe baze comparative, relatia de credit poate fi imbunatatita si va avea efect direct asupra satisfacerii intereselor celor direct implicati, dar propagarea efectului in retea ar putea fi limitata, mai mult sau mai putin drastic, starnind nemultumiri.

Concluziile pe care ni le furnizeaza studiul comparativ pentru satisfacerea mai buna a intereselor in relatia de credit se circumscriu la cei implicati direct in aceasta.

Participantii la finantarea rambursabila sau nu a IMM din Romania practica fiecare intens studiul comparativ al actiunilor in care se implica sau fac aceasta in colaborare pentru a-si promova interesele cu mai mult succes. Solutiile pe care ei le desprind din asemenea actiuni vizeaza perfectionarea relatiei de finantare – creditare a IMM sau altfel spus imbunatatirea acesteia.

Principiile Uniunii Europene de finantare a IMM s-au conturat treptat si sunt permanent supuse analizei comparative si altor modalitati de studiu in vederea perfectionarii lor. Se compara schemele UE cu cele americane sau cu alte modele; se compara modelele diferitelor tari cu cele europene apoi modelele tarilor intre ele; se compara modelele schemelor cu modul real al derularii si cu asteptarile celor implicati etc. Asteptarile neavute in vedere sau neimplinite, sau numai partial realizate, abaterile de la model in bine sau in rau, nemultumirile, dificultatile, insuficientele si multe altele sesizate prin procesul comparativ sunt tot atatea criterii de indeplinit pentru operatiile de perfectionare pe care specialistii U.E trebuie sa le aduca la indeplinire. Si asa s-a si intamplat. Tinand seama de interesul politic deosebit pe care-l manifesta structurile europene in aceasta directie, procesul acesta, fara doar si poate, va continua pentru ca permite o mai buna gestionare a resurselor financiare si o crestere a acestora cu efecte pozitive ample.

Ca este asa, o demonstreaza orientarile U.E asupra dezvoltarii regionale in special in perioada 2000 – 2007 care s-au conturat pe baza experientelor anterioare dar si din acesti ultimi ani retinandu-se in acest sens, mai intai, ca trebuie continuata marita si perfectionata asistenta financiara catre tarile candidate din Centrul si Estul Europei cu ajutorul a trei instrumente: programul PHARE, ISPA si SAPARD.

Asistenta acordata in cadrul acestor instrumente a fost si este coordonata in concordanta cu regulamentul Consiliului 1266/99 dar schemele practice de aplicare s-au imbunatatit de la an la an si chiar in decursul aceluiasi an atunci cand s-a sesizat necesitatea.

Obiectivul general al programului PHARE este de a ajuta tarile candidate sa se pregateasca de integrarea in Uniunea Europeana. Programul este prin urmare “condus spre aderare”, concentrand ajutorul asupra prioritatilor care ajuta tarile candidate sa indeplineasca criteriul de la Copenhaga. Acesta cere ca tarile candidate sa fi realizat stabilitatea institutiilor ce garanteaza democratia; respectarea legii; drepturile omului; respectul si protectia minoritarilor; existenta unei economii de piata functionale capabila sa reziste presiunilor concurentei si pietei in cadrul Uniunii; capacitatea de a prelua obligatiile calitatii de membru.

Fondurile structurale si de coeziune sunt fonduri post-aderare alocate de U.E. pentru reducerea disparitatilor economice dintre tariile europene si tariile nou aderate.

Aceste fonduri sunt o continuare a fondurilor pre-aderare, care la  noi in tara s-au derulat prin programele Phare, ISPA, Sapard.

Fondurile de coeziune si structurale alocate Romaniei in perioada 2007-2013 sunt de 19,2 mld EURO si au aplicabilitati in mai multe domenii. Sunt sustinute investitiile in infrastructura, educatie, cercetare, dezvoltarea I.M.M, investitii in agricultura sau masuri pentru dezvoltarea zonelor rurale, care sunt finantate prin urmatoarele fonduri.

- Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), sprijin IMM, infrastuctura transport, mediu, energie, educatie, sanatate, turism, cercetare – dezvoltare, cooperare teritoriala.

- Fondul Social European (FSE), educatie si formare profesionala, adaptabilitate fortei de munca si a intreprinderii, incluziunea sociala, cresterea eficientei administrative.

- Fondul de Coeziune (F.C.): infrastuctura mare de transport si mediu.

In afara fondurilor structurale, investitiile vor mai putea fi sustinute din 2 fonduri complementare.

- Fondurile Europa pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADER) pentru acordare de subventii agricultorilor (5 mld EURO si investitii in domeniu 8,3 mld EURO)

Fondul European pentru Pescuit (FEP) – in domeniul piscicol.

In strategia nationala de utilizare a acestor fonduri – cadrul Strategic National de Referinta (CSNR) – sunt prevazute doua obiective „Convergenta” si „Cooperare Teritoriala Europeana”

Cum se pot accesa?

Se opereaza pe principiul rambursarii cheltuielilor efectuate de beneficiarii eligibili

- Acestea trebuie sa prefinanteze proiectele, din fondurile publice sau private, urmand ca decontarea, urmand ca decontarea cheltuielilor sa se faca dupa verificarea acestora in proportie stabilita pentru fiecare program operational in parte.

Atat teoria cat si practica ne demonstreaza ca principiile finantarii sunt valabile doar alaturi de „cele mai bune proceduri”.

Experienta de peste 30 de ani a finantarii IMM pe piete dezvoltate si cunoscute reprezinta un ghid excelent pentru cele mai bune proceduri care sunt relevante in mod direct pentru Romania. Spre deosebire de acele tari care au o traditie a IMM, Romania a inceput in 1990 cu o noua generatie de intreprinzatori, intr-o economie care nu mai era centralizata, ci aflata intr-o miscare rapida spre o piata libera. Tranzitia a durat mai mult decat se astepta, fiind intreprinderi de stat care inca mai asteapta privatizarea. Ceea ce a rezultat a fost o evolutie mult mai lenta a sectorului IMM si, bineinteles, o intarziere a rezolvarii problemelor acestora.

Recomandarile si opiniile participantilor la finantarile IMM sunt sursa procedurilor internationale acceptate si, totodata, cadrul in care cele mai bune proceduri au inceput sa se dezvolte si in Romania.

Preocuparile celor mai importante cinci categorii de participanti la finantarea IMM din Romania, respectiv statul, Programul PHARE, Institutiile financiare internationale (IFI), bancile romanesti si altele precum ONG, consultanti, ADR etc. pentru elaborarea celor mai bune proceduri in aceasta activitate s-au concretizat in numeroase opinii, pareri sau propuneri legislative lansate in reuniuni – dezbateri comune in ultimii zece ani si pe care le prezentam intr-o formulare relativ concisa straduindu-ne sa le asiguram cat mai bine fidelitatea. In acelasi timp insa le-am grupat pe participantii care sunt vizati nemijlocit prin continutul ideilor.

Statului ii revine sarcina sa:

-asigure stabilitatea economica care sa ofere conditii mai bune pentru finantarea IMM;

-dezvolte o politica nationala coerenta privind IMM, iar obiectivele politicii economice cu privire la competitivitate, servicii, dezvoltare regionala etc. sa fie mai relevante;

-stimuleze bancile pentru finantarea sectorului IMM, prin masuri cum ar fi scutirea de impozite pe profit sau alte taxe;

-stimuleze IMM pentru a accede la schemele de finantare;

-implementeze programe de reconversie sociala special create impreuna cu programe de suport financiar pentru zonele defavorizate;

-acopere riscul de schimb valutar pentru IMM;

-introduca scheme de finantare a pietelor la nivel national pentru a asigura accesul larg la informatie pentru IMM potentiale beneficiare.

Programului PHARE i se solicita sa:

-dezvolte programele ce furnizeaza „aditionalitate” si nu inlocuirea lor cu alte forme de finantare;

-creeze programe alternative de sprijin mai accesibile, atractive si mai putin costisitoare pentru beneficiarii potentiali;

-creeze standarde de finantare a IMM cu transparenta perfecta la criteriile de eligibilitate, procesele de selectie, aprobare, monitorizare si management al programelor;

-identifice factorii care sustin finantarea proiectelor pentru programe viitoare;

-utilizeze imprumuturile acordate pentru servicii de suport in retele noi, training pentru IMM si sa realizeze cerintele privitoare la capitalul de risc;

-asigure ca schemele de credit sunt insotite de asistenta tehnica furnizata de experti financiari foarte buni, care organizeaza in una-doua saptamani cursuri teoretice si cel putin trei luni de practica in activitatile de creditare alaturi de profesionisti experimentati.

Institutiilor Financiare Internationale li se solicita initierea discutiilor la „masa rotunda” cu toate Ministerele aferente, ADR, ONG, organizatii financiare, beneficiari, reprezentanti ai bancilor, firme de consultanta, la nivel national si regional pentru a evalua impactul pe care il are finantarea IMM asupra economiei nationale si regionale si sa faca recomandari constructive bazate pe aceste discutii. Transferul experientei si software-ului IT de pe pietele in dezvoltare in sectorul IMM pentru a fi mai accesibila la nivel national si regional.

Bancile romanesti sunt chemate sa:

- creeze programe de finantare a IMM care satisfac cerintele beneficiarilor in ceea ce priveste marimea, costurile, durata, garantiile, cererea de finantare proprie, utilizarea cu un anume scop desemnat / indicat al finantarii, program de rambursare etc.;

- sa asigure ca schema implementarii programelor de finantare a IMM, inclusiv prezentarea formularelor de aplicare pentru finantare, stabilirea / evaluarea, aprobarea proceselor, evaluarea garantiilor, cerintele de garantii, monitorizarea, platile si urmarirea sunt asa cum trebuie, astfel incat o operatiune sa fie mai putin birocratica si mai putin intrerupta de plati si rambursari ce nu ar trebui sa aiba loc;

- motiveze personalului prin scheme cu bonusuri sau alte avantaje pentru a construi portofolii de IMM de succes, fara intarzieri la plata si nerambursari;

- sa foloseasca experienta de finantare a IMM castigata in scopul dezvoltarii unor programe de finantare mai bine adaptate necesitatilor acestora.

Alti participanti trebuie sa ia masuri pentru:

- organizarea de seminarii cu tema „cele mai bune proceduri” si cursuri cu acest continut in regiuni pentru ADR si organizatiile financiare spre a li se impartasi experiente si a invata unul de la celalalt;

- identificarea restrictiilor cele mai importante din programele de finantare ale IMM si acordarea de ajutor pentru rezolvarea lor, precum si pentru intocmirea planurilor de afaceri sau rezolvarea cerintelor temporare de management etc.;

- introducerea prin practica si seminarii, a unei analize „cash flow versus garantii” in ajutorarea IMM care cauta finantare, cu scopul de a permite intreprinderilor potentiale de a obtine finantari cu garantii limitate;

- definirea clara a rolului pe care ADR il au, in special in schemele de finantare, de marketing, implementare si monitorizare.

IMM apreciaza ca pentru ele finantarea trebuie sa fie insotita si de alte stimulente, termenele (perioadele de creditare) si perioadele de gratie ar trebui sa fie legate de realitatile cash-flow-ului din proiect pentru a fi finantate iar cerintele cofinantarii sa fie flexibile reflectand resursele IMM.

In mod cert exista si alte exigente, dar acestea sunt cele mai des intalnite. Este cat se poate de sigur ca in timp, vor fi noi si noi exigente, ca de fapt acestea vor merge in pas cu vremurile.

Participantii la relatiile de finantare a IMM sunt unitati economice si/sau politice cu interese pe care, de regula, si le cunosc bine si le apara sau promoveaza si desigur, vor sa si le satisfaca.

Problema celor mai bune proceduri de finantare a IMM se pune si la scara globala, pentru toate tarile, intrucat, relatiile in cadrul unor asemenea operatii depasesc granitele nationale. Exista programe de finantare cu surse provenind din tari diferite, destinatii in tari diferite, dar altele decat cele de unde provin sursele, si intermediari din alte tari. Realizarea celor mai bune proceduri de finantare a IMM in acest context este mult mai complexa, iar la stadiul actual al globalizarii economiei demersul s-a dovedit posibil.

Pornind de la interesele finantarii IMM din Romania, cele mai bune proceduri globale, ne conduc catre urmatoarele domenii:

Asistenta financiara. Exista loc pentru a imbunatati din acest punct de vedere formele traditionale de asistenta financiara si anume subventii de stat, imprumuturi, subventii cu dobanda, acoperirea riscului de schimb valutar, capital privat, etc. IMM au nevoie de optiuni de finantare flexibila, ce raspund la nevoile lor in crestere. De altfel, ele necesita o sursa de informare transparenta pentru a afla ce scheme de finantare sunt disponibile, cu ce termeni si in ce cadru de timp.

Intermediarii care vor oferi asistenta financiara - companii de microfinantare, banci comerciale, fonduri, fundatii, agentii de dezvoltare regionala, companii de leasing, companii specializate in acordarea de credite mici persoanelor fizice si altele, trebuie sa fie in totalitate angajati (dedicati) si stimulati in furnizarea serviciilor financiare sectorului IMM. Acest lucru inseamna adoptarea principiilor de finantare a IMM si operarea cu un personal bine instruit si dedicat, receptiv cerintelor IMM.

Marketingul proactiv prin intermediari este esential cu scopul de a accesa acele IMM care, eventual, se vor califica pentru asistenta financiara. Multi dintre ei se vor teme si nu vor fi doritori de a imprumuta bani pentru a-si dezvolta afacerea. Traditia bancii ce imprumuta este inca relativ noua in Romania la nivelul IMM si prin urmare trebuie sa fie activ dezvoltata.

Cerintele financiare ale unei IMM vor fi determinate prin tipurile de investitii si capitalul cerut in ciclul economic al intreprinderii. Patru tipuri distincte de finantare ar trebui identificate la inceput in definirea tipului de asistenta financiara si clauzele care vor fi potrivite pentru orice IMM:

• „capitalul de samanta” este cerut la un stadiu foarte timpuriu din viata intreprinderii pentru cercetarea, testarea si dezvoltarea ideii initiale de afaceri inaintea de inceperea afacerii;

• „capitalul de lansare” este cerut de intreprinderi pentru a-si dezvolta produsele pentru o perioada initiala de marketing, inainte de inceperea expansiunii dezvoltarii produselor si serviciilor;

• „capitalul de lucru” va fi necesar odata ce marketingul initial pare a fi de succes si dezvoltarea produsului trebuie sa inceapa in avans;

• „capitalul de expansiune” va fi critic pentru intreprinderea care a atins un nivel de rentabilitate in operatiunile sale si, posibil, a generat profit. Capitalul de expansiune ii va permite sa dezvolte noi produse, sa-si extinda pietele existente sau chiar sa dezvolte unele noi.

Asistenta financiara necesita „cea mai buna practica” nu numai a bunei cunoasteri, in avans, a potentialului IMM si cerintelor lor de furnizare a asistentei, dar care odata asigurate implica monitorizarea corecta, controlul calitatii si managementul riscului. Fara toate acestea, asistenta poate sfarsi intr-o lipsa de succes pentru ambele parti. Acest lucru inseamna ca sistemele trebuie sa fie organizate inainte ca asistenta financiara sa fie acordata, in asa fel incat de-a lungul intregii perioade de finantare sa existe o „curgere lina” de informatie reinnoita a progresului finantarii IMM. Cunoasterea clientului, regula nr.1 in domeniul bancar, de-a lungul perioadei programului de asistenta financiara, este absolut esentiala pentru succesul acestuia.

Procesarea. Orice program de finantare este util numai ultimului beneficiar daca are acces la el intr-o perioada de timp rezonabila dupa ce a fost facuta aplicatia. O intarziere in procesarea aplicatiei pentru o anume schema poate infirma previziunile de cash flow si planurile de afaceri intocmite pentru finantarea ceruta. Viteza este, prin urmare, esentiala in procesarea oricarui program de finantare. Aceasta inseamna, in primul rand, simplificarea formularelor de aplicare cerute si asigurarea unui raspuns rapid din partea intermediarului financiar.

Evaluarea. Standardele uniforme pentru evaluarea garantiilor trebuie sa fie facute in asa fel incat sa se recurga in mod limitat la interpretari gresite si la dezbateri. Parerea despre valoare a beneficiarului va diferi intotdeauna de cea a intermediarului financiar. Este, prin urmare, esential ca standarde clar definite de evaluare sa fie discutate in prealabil cu beneficiarul final potential si agreate. Evaluarea oficiala trebuie sa ia in considerare rata inalta a inflatiei asa incat activele fixe sa nu fie evaluate la cost, ci mai degraba la o aproximare a valorii de piata.

Instruirea. Fara cele mai bune proceduri, programele de finantare a IMM, care sunt menite sa aiba o contributie pozitiva la cresterea economica a tarii, furnizand „aditional” si un efect economic multiplicator, este posibil sa nu isi atinga obiectivele.

Capitalul uman este la fel de important ca si capitalul financiar pentru sustenabilitatea pe termen lung a oricarui program de finantare a IMM. Grupurile tinta care ar beneficia cel mai mult de pregatirea pentru dezvoltarea pe termen lung a culturii IMM trebuie sa includa personalul IMM, toti intermediarii financiari si agentiile de dezvoltare. Date fiind cerintele de pregatire foarte variate exista o necesitate clara pentru ca schemele sa fie personalizate si atent „croite” pentru a satisface aceste grupuri tinta.

Aversiunea si incapacitatea financiara a IMM de a investi in programele de dezvoltare a personalului si de a acorda pregatirii importanta pe care o merita, subliniaza nevoia de a adopta o abordare proactiva cu scopul de a promova investitii mai mari ale IMM in pregatirea personalului. Schemele inovative de pregatire ce tintesc anumite grupuri cum  ar fi femeile, tinerii si somerii, sunt menite sa dezvolte calitatile de baza. Pregatirea mai avansata, care este specifica fiecarui sector care lucreaza indeaproape cu schemele de plasament, este mai eficienta si mai relevanta pentru nevoile specifice ale IMM.

Relatia cu clientul. Finantarea IMM - urilor este un produs si un serviciu important care va permite intermediarului financiar, in mod notabil bancile, sa-si dezvolte baza de clienti pe termen lung. Este, prin urmare, critic faptul ca un angajament facut pentru ameliorarea calitatii si valorii serviciului are loc pentru bani. Realizarea angajamentului implica lucrul cu clientii intr-un mod transparent, oferindu-le cu exactitate informatii asupra produselor si serviciilor care le vor fi furnizate. Ori acest lucru inseamna incredere in servicii, rezolvarea prompta a cererilor si plangerilor si o procesare proactiva legata de necesitatile clientilor.

Rolul intermediarului financiar nu este numai sa asigure varsarea fondurilor dar si colectarea la timp a dobanzilor si ratelor de credit, ceea ce presupune monitorizarea afacerii IMM cu vizite regulate la sediu si discutii cu managementul. Toate acestea inseamna cele mai bune proceduri, dar ele trebuie definite timpuriu in relatia cu clientul, in asa fel incat sa nu existe loc de neintelegeri din partea IMM si nici din partea intermediarului financiar.

Relatii regionale. Nevoia de a furniza finantare IMM pentru dezvoltarea anumitor regiuni si sectoare de activitate economica ramase in urma sunt aspecte importante al oricarui program de finantare ale IMM.

Prin urmare, cooperarea cu autoritatile locale, agentiile de dezvoltare regionala, centrele de consultanta in afaceri, consultantii, bancile comerciale si alte organizatii financiare este esentiala pentru succesul pe termen lung al oricarui program. Acestea trebuie sa inteleaga importanta IMM, care au o contributie foarte mare sau dominanta la dezvoltarea economica a regiunii lor si a tarilor. Prin deplina cooperare a acestor diferite verigi care verifica principiile de finantare ale IMM se pot elabora si aplica cele mai bune proceduri.

Autoritatea IMM. In sectorul corporativ mai mare, autoritatea este un concept bine definit, insa pentru sectorul IMM este mai putin evident, dat fiind numarul limitat de actionari sau salariati. Oricum, unele verificari si balante de resurse pot fi deja introduse intreprinderilor mijlocii care angajeaza mai mult de 50 de persoane. Acest lucru este necesar pentru a asigura integritatea in derulare a intreprinderii si relatia sa cu institutii relevante; este bazat pe principiile generale de propagare / dezvaluire, pe responsabilitatea managementului (SIM – sisteme de informare a managementului) si separarea responsabilitatii in conditiile exercitarii controlului asupra managementului de risc intern.

Pentru bancile finantatoare, este important ca liniile de raportare financiara sa fie clar definite de la inceput astfel incat IMM sa poata furniza informatia ceruta la timp si intr-o maniera exacta persoanei responsabile de la banca. Acest flux de informatii regulat/exact devine deosebit de critic daca exista avertismente timpurii pentru a urmari atent operatiunile IMM, mai degraba decat sa le ascunda pana cand este prea tarziu.

Fondurile structurale. Unde fondurile structurale au fost alese pentru ajutarea IMM, acolo se actioneaza de fapt pentru supravietuirea indelungata a lor si crearea de locuri de munca. Aceasta masura se incadreaza in politicile de coeziune sociala ale UE si au ca obiectiv reducerea diferentelor economice si sociale, mai ales in cele mai slabe regiuni. Zonele de interes deosebit cu potential mare de crestere promoveaza in acest sens in mod deosebit tehnologiile noi, tehnologiile de curatare a mediului si serviciile de sprijin pentru afaceri. Turismul general si turismul legat de cultura este de asemenea perceput ca devenind una dintre industriile in crestere majora care trebuie promovat.

Lansarea schemelor de finantare a IMM. Nu toate schemele de finantare a IMM trebuie sa fie lansate prin oferte, iar cea mai mica dintre toate printr-o oferta globala, intrucat numarul de banci acceptabile, doritoare si capabile sa lucreze in regiuni diverse este mic. Cu toate acestea, tuturor schemelor potentiale trebuie sa li se faca suficienta publicitate astfel incat toate IMM sa fie constiente de existenta lor si sa li se dea ocazia sa le aplice.

O atentie deosebita trebuie data in definirea unei anumite scheme, aplicabila unui anume tip de IMM. Acest lucru inseamna, de asemenea, identificarea tipului de finantare disponibil, fie capital de pornire, fie de lucru, finantare de investitie sau de expansiune. Un screening timpuriu al acestor elemente va preveni pierderea de timp si dezamagirile IMM ce opteaza pentru schema gresita.

Marimea finala a unei anumite scheme va stabili numarul de banci necesare pentru implementarea ei si numarul final al IMM care vor deveni de fapt, beneficiare. Experienta a aratat ca bancile care implementeaza programe nu doresc sa fie implicate in scheme care sunt prea mici, in timp ce costurile de tranzactie devin prea mari. Bancile considera finantarea IMM atractiva doar daca exista o masa importanta de afaceri suficient de mare pentru a sustine costurile fixe ale operarii finantarii IMM ca produs bancar.

Granturi versus Credite. Este vorba de a stabili daca IMM la un moment dat, tinand seama de stadiul de dezvoltare la care se afla, intr-o situatie anume, au nevoie de o finantare prin grant sau prin credite. Mai important, cantitatea de bani disponibila prin granturi este mereu mai mica decat cea prin credite si disponibila doar pentru anumite intrebuintari. Totusi, firmele aflate la inceput cu planuri de afaceri verificate sau afaceri mici infiintate de curand care au o baza de capital foarte scazuta, cu siguranta au nevoie si pot beneficia de granturi indreptate spre necesitati de investitii specifice lor.

Experienta a aratat ca legarea unei IMM intr-o schema de credit, care necesita plata ratelor si a obligatiilor conexe, produce efecte benefice pe termen lung pentru IMM in ceea ce priveste disciplina financiara si concentrarea managementului pe afacere. Bancile ce implementeaza asemenea programe beneficiaza si ele de schemele de creditare nu numai pentru ca pot taxa o marja a dobanzii pentru serviciile lor, dar si pentru ca aceasta le ajuta la dezvoltarea bazei de clienti pe termen lung. Masa critica pentru o banca, de a vedea afacerea IMM ca profitabila, poate fi dezvoltata doar prin credite. Derularea de granturi prin intermediul bancii poate doar sa prejudicieze procesul si prin urmare transferul granturilor catre IMM ar trebui facut prin alte canale.

Finantarea IMM a parcurs un drum lung in ultimii 19 ani in Romania. Totusi, ca in multe alte tari din regiune, inca mai este un drum lung de parcurs pana se va ajunge la un suport corespunzator potentialului de dezvoltare a IMM. Nu este vorba doar de numarul mai scazut al IMM din Romania, care produc ceva mai mult de 50% din PIB, in timp ce in UE acestea produc peste 70%, ci si de rezistenta si viabilitatea pe termen lung a lor, care sunt in joc. Stimulentele, cum ar fi scaderea taxelor, asistenta tehnica, subventiile speciale pe obiect, etc. sunt necesare, dar trebuie implementate si monitorizate cu grija, pentru a modifica sustinerea dezvoltarii sectorului IMM.

Sunt patru stadii / faze diferite in dezvoltarea IMM pana la transformarea / schimbarea intr-o intreprindere consacrata: 1. stadiul de inceput, 2. stadiul micro, 3. intreprinderi „mici”, 4. intreprinderi „mijlocii” in dezvoltare. Prin urmare, in finantarea IMM trebuie sa se aiba in vedere ca aceste stadii diferite necesita diferite tipuri de finantare cu termene si conditii diferite. Creditele bancare sunt relevante pentru stadiile 3 si 4 si mai putin pentru primele doua, care pot beneficia in cea mai mare parte de imprumuturi de bani si finantarea capitalului de risc.

In general, schemele subventionate executa o functie limitata, cu o singura tragere, si nu se leaga cu nici un program sustenabil pe termen mai lung de asistenta a sectorului IMM. In plus nici nu reusesc sa dezvolte vreo institutie financiara noua pentru asistenta IMM. Cu toate acestea, ele pot fi un catalizator major pentru intreprinderile care au un capital limitat in primul stadiu, iar pentru cele din stadiul al doilea sa se ceara finantari specifice pentru o dezvoltare viitoare. Acestea pot fi de asemenea folosite pentru a fi furnizate garantiile necesare pentru obtinerea de credite impreuna cu fondurile de garantare a imprumuturilor.

Daca mai putin de 25% din toate IMM apeleaza la credite pentru finantare atunci o mare parte din piata poate fi acoperita. Cu toate acestea, atat pe partea de oferta cat si pe cea de cerere, exista numeroase motive subliniate in acest studiu pentru care volumele nu sunt mai mari. Datorita cerintelor de garantii impuse indirect de Banca Nationala a Romaniei (de exemplu un minim de 120% plus dobanda din valoarea creditului), este dificil pentru IMM sa se intalneasca cu un program de finantare, chiar si in tari mai dezvoltate. Apoi urmeaza un proces lung de inregistrare a garantiilor in conformitate cu prevederile legale. Prin urmare, nu este surprinzator faptul ca in Romania nu exista o mai mare dezvoltare in acest sens. Fondurile de garantare care sunt disponibile pentru a completa cerintele de garantii nu furnizeaza solutii clare. Fondurile, prin intermediul actionarilor si bancilor cu care acestea colaboreaza, pot acoperi toate colturile Romaniei. Datorita birocratiei si procedurilor anevoioase, duratei si/sau cheltuielilor incluse in obtinerea garantiilor de la fonduri de catre IMM, cele mai multe dintre aceste intreprinderi se impotrivesc unor asemenea actiuni. Desi exista o multitudine de conventii incheiate cu majoritatea bancilor active din Romania pentru sectorul IMM, aceasta solutie nu este inca viabila.

Diversele scheme de finantare a IMM pot fi considerate utile doar daca acestea ating piata tinta si sunt corect implementate. Fiecare dintre aceste scheme pe care le-am analizat are atat parti bune cat si parti slabe. Nici una dintre ele nu ar putea servi drept model complet pentru scheme viitoare, avand in vedere numarul mare de solicitari de finantare a IMM aflate in diferite stadii ale dezvoltarii lor. Combinate cu diferentele regionale si modificarile legislative nu exista un numitor comun pentru acestea. De asemenea, nu exista nici o agentie specializata care sa ofere finantare acestei categorii de intreprinderi, deci bancile din Romania reprezinta principalul sistem de finantare pentru programele institutiilor financiare internationale.

ANEXE

ANEXA 1

SC ABC SRL

BILANTUL CONTABIL

ANEXA 2

Societatea:SC ABC SRL

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

ANEXA 3

Societatea: S.C. ABC SRL

BILANTUL CONTABIL AJUSTAT

Efectul Proiectului asupra Bilantului Contabil:

Toate sumele in LEI

Surse de Finantare:

Suma imprumutului BCR 62.500,0

Alte noi imprumuturi 0,0

Imprumuturi asociati de plata0,0

Imprumuturi asociati ce nu se platesc0,0

Contributie asociati la capitaluri0,0

Total crestere a Datoriilor si Capitalurilor: 62.500,0

Utilizarile de fonduri din cadrul proiectului:

Cresteri Active circulante (fara stocuri) 62.500,0

Cresteri Active circulante (doar stocuri) 0,0

Cresteri ale Activelor imobilizate0,0

Total cresteri Active 62.500,0

Noi indatoriri curente:

Suma ratelor BCR aferenta primelor 12 luni29.206,3

Alte noi datorii bilantiere scadente in 12 luni0,0

Total noi indatoriri curente 29.206,3

ANALIZA RATELOR

ANEXA 4

Societatea SC ABC SRL

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE AJUSTAT

ANEXA 5

SC ABC SRL

Flux Numerar – Previziuni

1 luna iun.2008 iul.2008 aug.2008 sept.2008 oct.2008 nov.2008 dec.2008ian.2009 febr.2009 mart.2009 apr.2009 mai 2009 iun.2009

ANEXA 6

SITUATIA PATRIMONIALA LA SC ABC SRL LA DATA DE 31.05.2008

ACTIVE PASIVE

ANEXA 7

Raportul de profit si pierderi - analiza de cash flow pentru S.C. ABC S.R.L.

ANEXA 8

PROIECTIA DE CASH-FLOW LA S.C. ABC SRL