Politica fiscala

Politica fiscala

Politica fiscala include utilizarea de catre stat a impozitarii pentru obtinerea unor obiective macroeconomice. Ea este parte integranta a politicii bugetare care tinde sa actioneze asupra economiei prin bugetul de stat : alegerea volumului de cheltuieli publice, a deficitului bugetar etc. Impozitele si cheltuielile publice afecteaza atat consumul, cat si venitul firmelor, avand un mare impact asupra costului si disponibilitatii fondurilor. Prin politica fiscala se stabilesc volumul si provenienta resurselor de alimentare a bugetului public, metodele de prelevare (incasare) care urmeaza a fi utilizate, obiectivele urmarite (in general aceleasi cu functiile politicii bugetare), precum si mijloacele de realizare a acestora.

Politicii fiscale, ca parte importanta a politicii bugetare a unui stat, ii revin sarcini bine definite :

a) conceperea sistemului general de impozite si taxe ;

b) stabilirea nivelului general si particular al fiscalitatii ;

c) colectarea, la timp si in cuantumul preconizat, a platilor de impozite directe si indirecte ale contribuabililor, cu costuri aferente cat mai mici ;

d) prevenirea si combaterea evaziunii si fraudei fiscale.

Prin impunerea unui anumit nivel al fiscalitatii (al impozitelor), in functie de gradul dezvoltarii economiei sale si a bunastarii contribuabililor sai, statul poate nu numai sa asigure volumul necesar de resurse financiare la bugetul de stat pentru a sustine actiunile sale publice, dar si sa aiba un rol catalizator in sustinerea unei dinamici economice dorite.

Orice politica fiscala da nastere automat la un anumit nivel al presiunii fiscale (grad de fiscalitate) suportate de catre contribuabili. Definim presiunea fiscala, deci, ca fiind procentul/rata fiscalitatii calculat ca raport intre incasarile fiscale (din impozite si contributii la bugetul public) si produsul intern brut dintr-o anumita perioada. Decidentii politici trebuie sa fie atenti la nivelul presiunii fiscale pe care o impun contribuabililor pentru ca un nivel prea ridicat al acesteia poate demotiva contribuabilii in cresterea activitatii economice si chiar sa-i determine pe unii sa recurga la evaziune fiscala, ceea ce va duce la efecte contrare celor urmarite in momentul adoptarii politicii fiscale.