Sortimentul marfurilor ceramice

Sortimentul marfurilor ceramice

1 Clasificarea generala a produselor ceramice

In schema din figura 5.3 este prezentata clasificarea produselor ceramice in functie de principalele criterii.

Fig. 5.3. Clasificarea produselor ceramice

a) Clasificarea dupa tipul masei ceramice

Masele ceramice se diferentiaza in functie de compozitia chimica si proprietatile fizico-ceramice in:ceramica comuna, faianta, semiportelan si portelan.

Ceramica comuna prezinta in sectiune o structura poroasa, cu aspect de graunti, opaca, de culoare brun–rosiatica sau neagra. Are o duritate redusa, putand fi zgariat cu un varf de otel. Datorita porozitatii ridicate produsele din ceramica comuna sunt glazurate. In sectiune glazura apare ca un strat distinct fata de restul masei ceramice. Ceramica comuna se obtine din argile inferioare, cu un continut ridicat in oxizi de fier care sunt amestecate cu nisip si carbonat de calciu. Masa ceramica se pregateste numai prin amestecarea si malaxarea materiilor prime. Se folosesc glazuri bogate in plumb cu punct de topire cat mai scazut. Pe produsele cu peretii grosi glazura se aplica inainte de ardere, iar pe cele cu peretii subtiri dupa ardere. Arderea se efectueaza la temperaturi cu mult sub temperatura de vitrifiere (800-900 sC).

Din ceramica comuna se obtin produse pentru constructii (caramizi, tigle, olane, cahle pentru sobe), articole de menaj (cani, cesti, castroane, strachini, farfurii, oale, ghivece pentru flori) si articole decorative (bibelouri, vaze, farfurii pentru decorarea incaperilor).

O grupa aparte o constituie produsele de majolica. Acestea sunt poroase, colorate in galben-roscat si sunt acoperite cu glazuri pe baza de plumb sau plumbo-borice, opacizate cu bioxid de staniu (SnO₂). Din grupa produselor de majolica fac parte o serie de articole decorative si produse pentru constructii (caramizi pentru fatade, cahle).

Gresiile ceramice prezinta in sectiune o structura compacta, clincherizata sau vitrificata, opaca si dura. Sunt rezistente la actiunea substantelor alcaline si acizilor, cu exceptia acidului fluorhidric (HF). Au o rezistenta la compresiune foarte ridicata, apropiata de cea a bazaltului, iar absorbtia maxima de apa este cuprinsa intre 1-4 %.

In functie de marimea particulelor constituente si culoarea masei ceramice, se impart in:

gresii ceramice brute, la care masa ceramica are in spartura un aspect grosier, de culoare brun-rosiatica sau vanat-cenusie; sunt folosite la producerea dalelor pentru pavaj, placilor pentru pereti si pardoseli, tuburilor pentru canalizari.

gresii ceramice fine, care prezinta o structura fin granulara din mase de culoare alba, alb-cenusie sau de un cenusiu deschis; sunt folosite la producerea placilor pentru pereti si pardoseala, a chiuvetelor de laborator, a unor vase de menaj etc.

In functie de destinatie, produsele din gresii ceramice pot fi sau nu glazurate.

Faianta este o masa ceramica poroasa, cu aspect de graunti, opaca, de culoare alba pana la galben deschis. Se obtine din argile bogate in alumina, caolin, cuart, calcar, creta si feldspat. Faianta prezinta o duritate si o densitate mai redusa decat portelanul si poate fi zgariata cu un varf de otel. Temperatura de ardere depinde de compozitia masei ceramice, fiind cuprinsa intre 850-1250 sC. Datorita porozitatii si permeabilitatii fata de lichide si gaze (absorbtia de apa este de 8-12 %), produsele din faianta sunt glazurate, pelicula de glazura aparand ca un strat distinct fata de masa ceramica.

In functie de compozitia chimica a masei ceramice, distingem:

faiante feldspatice sau tari, obtinute din caolin (40-50 %), cuart (40-50 %) si feldspat (3-10 %). Sunt caracterizate de densitati mai mari decat celelalte tipuri de faiante si au proprietati mecanice bune. Din acest tip de faianta se produc articole de menaj, placi pentru pereti si obiecte tehnico-sanitare.

faiante argiloase. Se obtin dintr-un amestec bogat de argila (70-80 %) si cuart (20-25 %). Prezinta o densitate si o rezistenta mecanica mai redusa decat faiantele feldspatice. Sunt folosite sub forma neglazurata la obtinerea vaselor de filtrare.

faiante calcaroase. Se obtin dintr-un amestec de argila (40-55 %), calcar (5-20 %) si nisip cuartos (30-40%). Sunt foarte poroase si usoare, au o rezistenta mecanica redusa si sunt utilizate la fabricarea placilor de faianta pentru placarea peretilor incaperilor in care se produce multa umiditate (bai, laboratoare etc.)

faiante silicioase (faiante de frita sau de sticla); contin in principal cuart (55-60 %), substante argiloase (35-40 %) si creta (3-5 %). Sunt utilizate la fabricarea vaselor de menaj, a obiectelor sanitare si a placilor.

faiantele samota; se obtin din argile plastice, refractare, cu bune proprietati liante, cu adaos de samota (40-60 %). Glazurate sau angobate se folosesc la fabricarea obiectelor tehnico-sanitare si in electrotehnica, ca suport pentru rezistente.

Semiportelanul este o masa ceramica de culoare alb-cenusie, care in sectiune prezinta o structura semicompacta, clincherizata, alcatuita din particule semifine; iar glazura se deosebeste cu greu de masa ceramica. Absorbtia de apa este de maxim 5 %. Prin proprietatile sale, semiportelanul se plaseaza intre faianta si portelan.

Semiportelanul se fabrica dintr-un amestec de caolin (25-30 %), argila plastica (25-40 %), cuart (25-30 %) si feldspat (6-10 %). Arderea obiectelor din semiportelan are loc la temperatura de 1250-1300 sC, iar glazurarea se realizeaza pe biscuiti.

Din semiportelan se produc articole de menaj si produse tehnico-sanitare.

Portelanurile sunt mase ceramice de culoare alba, care in sectiune prezinta o structura compacta, vitroasa, alcatuita din particule foarte fine. Datorita structurii cristaline pe care o prezinta , produsele din portelan cu peretii subtiri (cu grosimi de pana la 3 mm) sunt translucide. Portelanurile sunt impermeabile la lichide, absorbind maxim 1 % apa, iar glazura practic nu se distinge de restul masei ceramice. Portelanurile se obtin prin arderea la temperatura 1250-1450 sC a unui amestec de caolin, feldspat, cuart si, in unele cazuri, bioxid de titan.

In functie de raportul dintre componenti si de temperatura de ardere portelanurile se impart in:

portelanuri tari, care au in compozitia lor o cantitate mai redusa de fondanti fiind impartite din acest punct de vedere in:

portelanuri feldspatice, care folosesc ca fondant feldspatul;

portelanuri feldspato-calcice, continand feldspat asociat intr-o anumita proportie cu carbonat de calciu;

portelanuri magnezice, la care se utilizeaza ca fondanti compusi ai magneziului, precum steatita sau talcul.

Portelanurile tari sunt compuse in principal din 40-55 % caolin, 20-30 % cuart si 20-30 % feldspat si sunt arse la temperaturi de 1320-1450 sC. Sunt mase ceramice greu fuzibile, insensibile la umiditate, stabile din punct de vedere termic si chimic, fiind rezistente la variatii bruste de temperatura, respectiv la actiunea substantelor alcaline si a acizilor (cu exceptia acidului fluorhidric). Stabilitatea chimica si termica a portelanului creste o data cu proportia de alumina din masa ceramica.

Portelanurile tari sunt caracterizate de proprietati mecanice si electrice foarte bune: duritate 7 pe scara Mohs, rezistenta la compresiune4500-5500 daN/cm², rezistenta la tractiune 300-350 daN/cm², rezistenta la incovoiere 700-900 daN/cm², rezilienta 2-2,3 daJ/cm², rigiditatea dielectrica 30-31 kV/mm. In schimb, gradul relativ de alb este mai scazut decat al portelanurilor moi, fiind cuprins intre 65-75 %. Datorita proprietatilor mecanice si electrice foarte bune, din portelanuri tari se produc articole de menaj, izolatori electrici, suporti pentru rezistentele elementelor incalzitoare, articole de laborator, piese pentru instalatii din industria chimica.

portelanurile moi, care au in compozitia lor o cantitate mai ridicata de fondanti. Din punct de vedere al fondantului utilizat, se impart in:

portelanuri feldspatice (Seger) cu un continut de 30-60 % feldspat, care reduce temperatura de vitrifiere; sunt utilizate la articolele de menaj si obiectele de arta;

portelanuri fosfatice (de oase) continand, in afara materiilor prime obisnuite, faina de oase (cu un continut ridicat de fosfat tricalcic – Ca₃(PO₄)₂) in proportie de 40-50 %, cu rol de fondant; mai sunt cunoscute si sub numele de portelanuri englezesti, fiind intrebuintate la producerea veselei de lux si a obiectelor de arta;

portelanuri de frita (artificiale), avand o compozitie asemanatoare sticlei; din punct de vedere chimic, sunt silicati de aluminiu greu fuzibili, continand mici cantitati de caolin; aceste portelanuri sunt folosite la producerea obiectelor de arta.

In general, portelanurile moi sunt arse la temperaturi de 1250-1300 sC si prezinta proprietati mecanice si electrice inferioare portelanurilor tari. In schimb, gradul relativ de alb al portelanurilor moi depaseste 80 %, fiind, deci, superior valorilor caracteristice portelanurilor tari.

b) Clasificarea dupa compactitatea masei ceramice

In functie de compactitatea pe care o prezinta dupa ardere, produsele ceramice se impart in:

poroase, cu pori deschisi, caracterizate de o absorbtie a apei de peste 6 % (produse din ceramica comuna, majolica, faianta);

clincherizate (semivitrificate) la care o parte din pori sunt inchisi, cu o absorbtie a apei cuprinsa intre 1-6 % (produse din semiportelan, gresii ceramice, brute);

vitrificate, cu pori inchisi aproape in totalitate, absorbtia apei fiind de maxim 1 % (produse din portelan, gresii ceramice fine).

c) Clasificarea dupa marimea particulelor constituente

Din acest punct de vedere, produsele ceramice se clasifica in:

brute, prezentand o structura grosiera cu aspect de graunti, alcatuita din particule cu diametrul de maxim 5 mm (caramizi, tigle, dale pentru pavaj, tuburi de canalizare etc.);

semifine, prezentand o structura mai fina, diametrul particulelor constituente nedepasind 1,5 mm (articole de menaj din ceramica comuna);

fine, prezentand o structura fina, la care diametrul particulelor nu depaseste 0,06 mm (produse din faianta, portelan).

d) Clasificarea dupa domeniul de utilizare

Din punctul de vedere al domeniului de utilizare, produsele ceramice se impart in:

produse ceramice pentru constructii, grupa in care intra produsele executate din ceramica comuna (caramizi, tigle, olane, coame), gresie ceramica bruta (dale pentru pavaj, placile pentru pardoseala) sau faianta (placi).

produse ceramice pentru instalatii sanitare: lavoare, bideuri, vase WC, chiuvete, etajere, sapuniere executate din portelan si semiportelan, spalatoare, tevi si piese de legatura din gresie ceramica.

articole de menaj si decorative, precum piese si servicii pentru masa, ceai sau tort, piese pentru servit (salatiere, compotiere, sosiere, supiere, solnite), piese si garnituri pentru bucatarie (cutii pentru sare, faina si condimente), vaze pentru flori, bibelouri etc. obtinute din portelan, semiportelan, faianta si, mai rar, din ceramica comuna.

produse ceramice de uz industrial care isi gasesc intrebuintari in industria electrotehnica (izolatori de sustinere si trecere,diverse piese ale aparatajului electric de joasa si inalta tensiune etc.), in industria chimica (articole de laborator, conducte, tuburi, piese de imbinare din portelan, vase antiacide din gresie etc.).

2 Marfuri ceramice pentru constructii

In schema din figura 5.4 este prezentat sortimentul de marfuri ceramice pentru constructii.

a. Produse ceramice poroase

Produsele ceramice poroase se impart la randul lor, in functie de materiile prime utilizate si modul de obtinere, in:

produse ceramice brute

produse din ceramica fina

Fig. 5.4. Sortimentul produselor ceramice pentru constructii

Produsele ceramice brute

Produsele ceramice brute sunt obtinute prin arderea formelor fasonate si uscate din mase argiloase, alcatuite din pamanturi argiloase (lut, loes etc.) sau argile comune, cu sau fara adaos de degresanti. Ele sunt colorate, au o structura poroasa si, de regula, sunt neglazurate.

In functie de domeniul de utilizare, produsele ceramice brute se impart in:

materiale de zidarie: caramizi, blocuri si corpuri ceramice

materiale de invelitori: tigle, coame, olane pentru acoperis

materiale pentru alte utilizari: olane pentru cosuri, tuburi de drenaj, tuburi pentru canale individuale de fum si ventilatie.

Materialele de zidarie sunt materiale pentru executarea zidurilor interioare si exterioare, a peretilor portanti si de umplutura, a planseelor si acoperisurilor, a cosurilor.

In functie de densitatea aparenta, materialele de zidarie se clasifica in 3 clase si anume:

clasa C₁, cu densitatea aparenta de 1000-1300 kg/m³;

clasa C₂, cu densitatea aparenta de 1301-1500 kg/m³_;

clasa C₃, cu densitatea aparenta de 1501-1800 kg/m³.

In functie de rezistenta la compresiune, exprimata in daN/cm², materialele de zidarie se produc cu urmatoarele marci: 50, 75, 100, 125, 150, 200.

Caramizile, blocurile si corpurile ceramice constituie materialele principale de zidarie desi, in ultimul timp, au inceput sa fie inlocuite cu prefabricate din beton usor sau cu alte produse: placi din gips carton, placi fibrolemnoase etc.

Caramizi. Din punctul de vedere al formei si aspectului, distingem:

caramizi pline care nu prezinta gauri sau cu gauri de uscare perpendiculare pe suprafata de asezare, a caror sectiune totala este sub 15% din suprafata respectiva;

caramizi cu gauri verticale

caramizi ceramice cu gauri orizontale

caramizi gaurite cu lamba si uluc

Corpuri ceramice cu goluri pentru plansee si acoperisuri

Caramizi radiale pentru cosuri

Materialele ceramice pentru invelitori. In aceasta categorie de produse ceramice intra: tiglele, olanele si coamele.

Tiglele se fabrica asemanator caramizilor, folosindu-se o argila mai plastica, intrucat produsele sunt mai subtiri. Sunt fasonate prin presare sau prin tragere.

Tigle presate. Dupa profil, tiglele presate sunt disponibile in urmatorul sortiment:

tigle cu jgheaburi laterale

tigle cu jgheaburi laterale si la capete; acestea, dupa dimensiuni, sunt produse in doua formate.

Tiglele trase prin filiera, dupa profil, se produc in doua tipuri:

tigle profilate cu si fara jgheab

tigle solzi care sunt disponibile in doua formate.

Coamele sunt produse folosite pentru incheierea acoperisului, obtinute prin presare. Dupa lungime sunt disponibile in doua formate:

Coame mari, cu lungimea nominala mai mare de 320 mm (utilizate in special la tiglele jgheab);

Coame mici, cu lungimea nominala egala cu 320 mm (utilizate in special la tiglele solzi).

Olanele sunt intrebuintate ca material pentru acoperirea cladirilor si a unor constructii speciale. Olanele pot fi glazurate si colorate. Dupa aspect se impart in doua clase de calitate (I si II).

Olanele pentru cosuri sunt tuburi cilindrice de argila arsa, prevazute la unul din capete cu mufe pentru imbinare, cu suprafata interioara neteda, folosite la construirea canalelor de fum sau de ventilatie.

Tuburile de drenaj sunt produse cilindrice, fara mufe, cu diametre nominale interioare de 5-20 cm, folosite pentru drenarea sau captarea apelor subterane.

Produsele din ceramica fina

Produsele din ceramica fina sunt formate din granule cu diametrul de maxim 0,06 mm, fabricate din mase bine omogenizate, alcatuite in general din argile curate, cu adaosurile necesare, iar finisarea suprafetelor este mai ingrijita (fiind glazurate sau angobate).

Din aceasta grupa de produse pentru constructii fac parte: cahlele, placile de faianta si placile din majolica.

Cahlele sunt produse ceramice fabricate din argile fuzibile colorate (cahle obisnuite) sau din caolinuri albe spalate (cahle albe), fasonate de obicei in tipare de mana. Pentru economisirea caolinului, se fabrica si din argile obisnuite angobate dintr-o masa ceramica superioara cu culoarea suprafetei mai alba. In ambele cazuri, cahlele se glazureaza cu o glazura transparenta bej, maro sau verde.

Placile de faianta sunt obtinute din argile care prin ardere devine alba pana la galbui, opace, cu spartura poroasa si acoperite de glazura. Amestecul de materii prime este alcatuit din circa 50 % caolin sau argila refractara, 40 % nisip cuartos si 10 % feldspat, ca fondant (faianta feldspatica). Placile rezista bine la incovoiere, la soc termic si la agenti chimici si se folosesc la placarea peretilor in interior (bai, bucatarii, laboratoare, grupuri sanitare, sali de operatii etc.) sau la acoperirea meselor de laborator.

Pe fata neglazurata, placile sunt prevazute cu striuri pentru a imbunatati aderenta mortarului cu care se fixeaza pe stratul suport. Se produc sub forma patrata (avand laturi de 110, 150, 200 mm si grosimi de 5-7,5 mm) sau dreptunghiulara (cu lungimi de 150-360 mm, latimi de 75-200 mm si grosimi de 5-7,5 mm), cu toate muchiile drepte sau cu una sau doua muchii rotunjite. De asemenea, se fabrica brauri late (cu latimea de 3-10 cm si lungimi de 20-30 cm) si inguste (cu latimi de 1-2 cm).

Placile din majolica sunt produse poroase obtinute din argile comune care, dupa ardere, prezinta culoarea galbena-roscata; se folosesc la placarea peretilor interiori si exteriori. Una din fete este prevazuta cu striuri pentru imbunatatirea aderentei mortarului folosit la fixarea lor, iar cealalta fata (fata aparenta) este glazurata cu un strat continuu sau discontinuu, cu sau fara decor. Glazura poate fi lucioasa sau mata, transparenta sau opaca, intr-una sau mai multe culori (alb, galben, albastru, gri, maro, negru, roz, verde, rosu, oranj, violet). Fata aparenta poate fi neteda sau in relief (ondulat, convex, concav, piramidal, rombic).

Se fabrica in urmatoarele forme si dimensiuni: placi patrate cu latura de 20-50 mm si grosimea de 5-9 mm, placi dreptunghiulare cu lungimi de 40-250 mm, latimi de 20-90 mm si grosimi de 5-14 mm, placi hexagonale avand dimensiuni de la 43x30 mm si pana la 130x65 mm.

Placile cu dimensiuni de pana la 40 mm se livreaza sub forma de panouri pe care sunt lipite cu fata glazurata pe hartie.

b. Produse ceramice compacte

Produsele ceramice compacte se impart la randul lor, in functie de compactitatea masei ceramice, in:

produse clincherizate;

produse vitrificate.

Produse compacte clincherizate

Aceste produse sunt obtinute din gresie ceramica bruta si prezinta o duritate ridicata si o rezistenta mare la compresiune si uzura. Cele mai importante produse compacte clincherizate sunt: dalele pentru pavaj, tuburile si piesele de legatura pentru canalizari.

Dalele pentru pavaj sunt produse de diverse forme (patrate, dreptunghiulare, hexagonale etc.) si au dimensiuni cuprinse intre 50x50x6 cm si 70x50x10 cm. Sunt de regula lipsite de glazura pentru o mai buna aderenta si sunt folosite la pavarea trotuarelor, a peroanelor, a halelor si, in general, in locurile circulate de pietoni.

Tuburile pentru canalizare sunt executate din gresie ceramica rezistenta la coroziune si se utilizeaza pentru canalizari si instalatii industriale prin care circula lichide agresive, precum si la constructiile obisnuite, pentru canalizari interioare. Produsele sunt glazurate cu o glazura antiacida, lucioasa sau mata, atat la interior cat si la exterior. Se fabrica cu diametre nominale de 75-1000 mm si lungimi de 1000-1500 mm, in functie de diametru.

Piesele de legatura se fabrica sub forma de coturi cu unghiuri de 30, 45 si 90s, ramificatii simple sau duble, teuri simple sau duble, reductii scurte sau lungi.

Produse compacte vitrificate

Sunt produse obtinute din gresie ceramica fina. Cele mai importante produse sunt placile pentru pardoseli si placaje.

Placile din gresie ceramica se fabrica prin presare semiuscata si se utilizeaza la pardoseli in incaperi nelocuite permanent (bucatarii, bai, coridoare etc.). Au forma patrata (25x25 mm, 50x50 mm, 100x100 mm, 150x150 mm, 200x200 mm, 300x300 mm) sau dreptunghiulara (100x50 mm, 150x75 mm, 150x100 mm, 200x100 mm, 300x150 mm) si grosimi de 4-28 mm; de asemenea se produc brauri sau elemente de racordare (coltare, plinte). Suprafata placilor poate fi neteda sau reliefata, glazurata sau neglazurata.

Din punct de vedere al rezistentei la abraziune, placile ceramice se impart in urmatoarele patru clase:

Clasa PEI II din care fac parte produsele care sunt destinate spatiilor cu trafic foarte redus (sali de baie, camere de zi, dormitoare si alte spatii fara legatura directa cu exteriorul din locuinte), fiind supuse unei abraziuni reduse;

Clasa PEI III din care fac parte produsele destinate spatiilor cu trafic redus (intrari, culoare, holuri din locuinte), fiind supuse unei abraziuni medii

Clasa PEI IV din care fac parte produsele destinate spatiilor cu trafic normal (bucatarii din locuinte; birouri publice, restaurante, magazine si alte spatii fara legatura directa cu exteriorul din imobilele publice);

Clasa PEI V din care fac parte produsele destinate spatiilor cu trafic intens (bucatariile restaurantelor, culoare, holuri, intrari in imobile publice, terase).

c. Produse ceramice refractare

Produsele refractare sunt materiale ceramice care rezista, fara a se deforma sub propria lor greutate, la temperaturi superioare celei de 1500 sC si care isi pastreaza principalele lor proprietati (stabilitate termica, stabilitate chimica, rezistenta la uzura mecanica etc.) in conditii dificile de exploatare precum: temperaturi inalte, variatii bruste de temperatura, actiunea agresiva a gazelor fierbinti, metalelor topite, zgurilor etc.

Produsele pot fi:

cu refractaritate normala (1580-1770 sC);

cu refractaritate ridicata (1770-2000 sC);

suprarefractare (peste 2000 sC).

Produsele refractare se folosesc sub forma de:

produse fasonate: caramizi normale (paralelipipedice), caramizi pana (lungi, scurte, transversale), utilizate pentru inzidiri si captusiri de cuptoare, focare etc.

produse granulare sau pulverulente, utilizate la obtinerea betoanelor refractare si mortarelor refractare.

3 Obiecte sanitare din ceramica

Obiectele sanitare sunt elemente ale instalatiei sanitare care permit folosirea apei curate si evacuarea apelor uzate la reteaua de canalizare. Produsele sanitare din ceramica sunt obtinute prin presare sau turnare din portelan, semiportelan si mai rar din faianta. Ele sunt acoperite cu glazuri opace, albe sau colorate.

Din ceramica se produc urmatoarele marfuri sanitare: lavoare, vase pentru closete, bideuri, piese de legatura, accesorii pentru obiecte sanitare.

Lavoarele sunt fabricate din portelan sau semiportelan sanitar glazurat cu glazura opaca, alba sau colorata (verde deschis, galben, roz, bej, maro, oliv). Se executa in doua tipuri: de uz general si speciale.

Lavoarele de uz general, care sunt destinate locuintelor, se comercializeaza in doua variante:

cu spatar

fara spatar.

Dupa locul de amplasare, acestea pot fi fixate pe perete, respectiv pe colt, iar dupa modul de montare, pot fi pentru montare pe piedestal sau consola, respectiv semi-incastrate sau incastrate in elemente de mobilier.

Lavoarele speciale se produc in trei variante:

fara spatar, pentru montare in cladiri social-culturale;

cu spatar, pentru montare in vagoane de cale ferata; se prezinta in trei forme constructive;

fara spatar, pentru cabinete medicale

Vasele pentru closete se fabrica din portelan si semiportelan sanitar in doua tipuri:

cu scaun

cu talpi.

Sunt acoperite cu o glazura opaca de culoare alba sau colorata, paleta coloristica fiind identica cu cea prezentata la lavoare.

Vasele pentru closete cu scaun se produc intr-o multitudine de variante, care pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:

a) modul de racordare la rezervorul de spalare

monobloc

duobloc

b) modul de evacuare a apei din vas

cu evacuare laterala

cu evacuare verticala

c) forma interioara a vasului

cu palnie

cu plan inclinat

cu oglinda.

Bideuri. Vasul se executa din portelan sanitar acoperit cu o glazura alba sau colorata. In functie de bateria care se instaleaza, bideurile se executa in doua tipuri: fara dus sau cu dus, iar in functie de numarul orificiilor de fixare a armaturii de alimentare, bideurile sunt disponibile in trei variante: cu un singur orificiu central, cu doua respectiv cu trei orificii.

Piesele de legatura sunt din portelan sanitar glazurat. Se comercializeaza coturi si tuburi de legatura pentru vasele de closet cu diametrul racordului la conducta de canalizare de 100, 120 si 150 mm.

Accesoriile pentru obiectele sanitare sunt din portelan sau semiportelan glazurat. Se comercializeaza: etajere, sapuniere, suport hartie WC, cuiere cu unul, doua sau trei brate de diferite forme si dimensiuni.

4 Articole de menaj si decorative

Marfurile ceramice de menaj si decorative se executa si se comercializeaza intr-o gama larga de modele, culori, forme si dimensiuni. Se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:

a) tipul de masa ceramica

portelan

semiportelan

faianta

ceramica comuna (populara)

b) destinatie si mod de comercializare

articole de menaj sub forma de piese separate

articole de menaj sub forma de servicii complete

articole decorative

c) clasa de calitate, determinata de proprietatile masei ceramice, gradul de prelucrare si modul de decorare

Articolele din portelan se impart in:

articole de masa din caolin de calitatea A, cu un continut sub 0,9 % de oxid feric (Fe₂O₃), la care pentru decor se folosesc pigmenti ceramici comuni; sunt dintr-un portelan feldspatic, fasonat in forme cu suprafete simple sau cu mici reliefuri ce se pot inlantui in 1-2 elemente in repetare si decorat prin pulverizare, decalcomanii, sitografiere monocroma.

articole de calitate superioara din caolin de calitatea I, cu un continut sub 0,8 % de oxid feric; in plus fata de calitatea „masa” se folosesc si alte procedee de decorare si glazurare precum: sitografia in mai multe culori, stampilarea, aplicarea de glazuri luster, mate sau colorate.

articole extra din caolin special cu un continut sub 0,7 % de oxid feric; sunt dintr-un portelan feldspatic fin sau fosfatic fasonat in forme cu suprafete complicate; decorarea este ingrijita, in plus ca materiale de decor utilizandu-se oxizii de cobalt, zirconiu, cadmiu.

articole de lux din caolin special cu un continut sub 0,5 % de oxid feric; produsele sunt dintr-un portelan feldspatic extrafin si au forme si suprafete foarte  complicate, impletituri, decupari; retusurile sunt efectuate manual, neadmitandu-se defecte de forma; decorul este executat prin pictare manuala, ca materiale de decor utilizandu-se pigmenti ceramici speciali si metale pretioase.

Articolele din faianta se impart in:

articole de masa din caolin de calitatea D, cu un continut sub 1,4 % de oxid feric, din care rezulta o faianta feldspatica; pentru decor se utilizeaza materiale comune;

articole de calitate superioara din caolin de calitatea C, cu un continut sub 1,2 % de oxid feric, din care rezulta o faianta feldspatica; pentru decorare se utilizeaza materiale comune;

articole extra din caolin de calitatea B, cu un continut sub 1 % de oxid feric, rezultand o faianta feldspatica; produsele au forme cu suprafete mai complexe si decor pe o suprafata mai mare;

articole de lux din caolin, cu un continut sub 0,9 % de oxid feric; ca materiale de decor se utilizeaza metale pretioase ca la portelan, iar ca procedeu pictarea manuala.

d) aspect determinat de numarul, marimea si pozitia defectelor

calitatea I

calitatea a II-a

calitatea a III-a.

a. Articole de menaj sub forma de piese separate

Se comercializeaza: farfurii, cesti, cani, platouri, supiere, salatiere, sosiere, mustariere, bomboniere, untiere, solnite etc.

b. Articole de menaj sub forma de servicii complete

Dupa destinatie, serviciile se impart in: servicii de masa, servicii de tort, servicii de ceai, servicii de cafea, servicii pentru copii, servicii de vin, servicii de tuica, servicii pentru bucatarie.

c. Articole decorative

In aceasta grupa intra:

vazele de flori si vasele ornamentale cu forme variate, multe dintre ele fiind decorate artistic prin pictare cu motive florale, geometrice si mai rar zoomorfe, dispuse pe un fond alb sau colorat (in multe cazuri albastru cobalt);

bibelourile reprezentand diferite animale (catel, pisica, ratusca, calut, iepuras, caprioara etc.) sau alte subiecte si scene inspirate din activitatea umana (balerina, pescar, vanator, soldat, copii cu saniuta, etc.)

scrumiere de diverse forme (rotunde, triunghiulare, patrate, romboidale etc.) decorate cu linii, randuri si benzi aurii sau colorate, cu decalcomanii policrome sau prin stampilare.

produse decorative din ceramica populara de culoare rosie sau neagra precum: farfurii si castroane pentru decorarea incaperilor, vaze, bibelouri, masti, placi decorate cu motive nationale.

produse decorative pentru gradina precum vase ornamentale, ghivece sau figurine infatisand animale sau pitici.

Articolele de menaj si decorative sunt marcate prin stampilare in exterior, pe suprafata de sprijin, cu marca de fabrica a producatorului, clasa de calitate determinata de aspect si defectele prezente, iar in cazul produselor decorate manual, cu inscriptia „lucru manual”. Marcarea calitatii se face cu pigmenti avand urmatoarele culori: rosu pentru calitatea I, verde pentru calitatea a II-a si albastru pentru calitatea a III-a.

Defectele marfurilor ceramice

Aceste defecte apar in diferite faze ale procesului tehnologic, datorita nerespectarii unor parametri si a unor conditii de lucru si se regasesc in produsul finit.

In tabelul 5.1 sunt prezentate defectele pe care le pot prezenta produsele ceramice, grupate in functie de caracteristicile lor si de locul unde apar.

Defectele produselor ceramice