Corelarea functiilor managementului

Corelarea functiilor managementului

In evolutia lor, functiile managementului nu au ramas asa cum au fost formulate initial de catre Henry Fayol, nici ca terminologie, nici ca importanta acordata in procesul de management. Daca la inceput, pana cu 40 - 50 de ani in urma se punea accentul in special pe functia de organizare, urmata de control, ulterior planificarea a capatat cu adevarat rolul unei functii a managementului si, alaturi de organizare, s-a distantat de celelalte. In ultima perioada, alaturi de aceste functii, se acorda o tot mai mare importanta functiei de leading, prin intermediul careia managerii influenteaza comportamentul angajatilor, ii motiveaza si ii stimuleaza corespunzator, pentru a lua parte activ la viata organizatiei, in special in procesele care implica o responsabilitate deosebita, acelea de luare a deciziilor si de implementare a acestora, in vederea atingerii obiectivelor organizationale.

Toate cele patru functii moderne ale managementului trebuie tratate ca fiind la fel de importante, cunoasterea si intelegerea deplina a trasaturilor lor de baza contribuind la buna realizare a acestora.

Caracteristicile comune ale functiilor managementului determina actiunea corelata a lor, reflectand dublul caracter al procesului managerial: de stiinta, care presupune utilizarea unor cunostinte teoretice de management, respectiv de arta, care implica experienta si abilitatea de a aplica aceste cunostinte in practica. In acest context, functiile de planificare si organizare presupun, in primul rand, cunostinte de teoria managementului, pe cand functiile de leading si de control necesita o mai mare experienta practica. Daca intre aceste doua tendinte se realizeaza un echilibru, actiunile conducerii vor avea o eficienta ridicata.

Toate functiile managementului au un caracter general. In virtutea acestei trasaturi, indiferent de domeniul de activitate al organizatiei, functiile managementului se exercita in acelasi mod si pe toate nivelurile ierarhice ale structurii organizatorice, fiind specifice oricarei actiuni de conducere.

O trasatura definitorie a tuturor functiilor managementului este posibilitatea ca ele sa fie exercitate, dupa caz, fie relativ independent, fie interdependent, prin activitati specifice concertate catre atingerea obiectivelor organizationale.

Cea mai importanta trasatura pe care o au functiile managementului se refera la continutul, ponderea si forma diferita de manifestare a functiilor managementului, in raport cu nivelul ierarhic la care se exercita in mod efectiv. Aceasta caracteristica impune si o diferentiere a managerilor pe nivelurile ierarhice ale structurii organizatorice. Ponderea diferita pe care o au functiile este data de necesitatile reale ale managementului. Astfel, la nivelurile superioare ale piramidei ierarhice se afla si se manifesta cu precadere functiile de planificare si organizare, pentru ca la aceste niveluri trebuie sa existe o abordare a problemelor cu referire directa la viitor, la obiectivele de atins, la caile si modalitatile de organizare ce se impun a fi urmate. La nivelurile inferioare, activitatea manageriala se axeaza mai ales pe antrenarea subordonatilor in executarea diverselor sarcini, corectarea actiunilor, reglarea unor procese, controlul si evaluarea rezultatelor, celelalte functii ocupand ponderi mai mici in sfera managementului, la acest nivel.

Abordarea separata a functiilor managementului si a interdependentelor dintre ele au contribuit la evidentierea specificului proceselor de management, a complexitatii acestora si a multiplelor probleme cu care se confrunta. Functiile managementului trebuie tratate in mod interdependent; ele se intrepatrund, iar ignorarea uneia sau mai multora dintre ele in cadrul unui proces managerial poate diminua in mod evident calitatea, eficacitatea si eficienta procesului respectiv. Abordarea interdependenta a functiilor managementului este determinata si de caracterul de sistem al organizatiei, astfel incat orice deficienta constata la nivel managerial, in oricare dintre componentele sistemului, se reflecta in mod direct asupra performantelor organizatiei, conducand la neatingerea obiectivelor propuse.

Functiile managementului, de regula, se exercita intr-o inlantuire logica de gandire si actiune, experienta practica confirmand ca o activitate este stiintific abordata daca se respecta urmatoarea succesiune: stabilirea obiectivelor si planificarea realizarii lor (functia de planificare), definirea metodelor si mijloacelor (functia de organizare), motivarea si antrenarea salariatilor pentru indeplinirea obiectivelor (functia de leading) si evaluarea rezultatelor in raport cu obiectivele stabilite (functia de control).

O abordare interesanta a corelatiei existente intre functiile managementului si a rolului lor in cadrul conducerii organizatiilor este cea legata de ciclul de viata al organizatiei. La fel ca in cazul unui produs, si despre organizatii se poate afirma ca au un ciclu de viata propriu. Pornind din etapa de lansare, organizatiile urmeaza o etapa de crestere, ajung la maturitate, pe care incearca sa o mentina cat mai mult timp posibil, dar in final apare declinul. Legat de etapele ciclului de viata a organizatiei, se poate spune ca fiecare dintre functiile managementului se manifesta in toate aceste etape, dar fiecare actioneaza preponderent intr-o anumita etapa.

Astfel, organizatiile aflate in etapa de lansare, au nevoie de obiective si planuri bine stabilite pentru a-si putea croi un drum, pentru a se putea dezvolta.

In etapa de crestere este necesara o mai buna organizare a activitatilor, pentru a pune in practica mijloacele si modalitatile de actiune, prin care organizatia se face cunoscuta, patrunde pe noi piete, isi creeaza o imagine, urmareste atingerea obiectivelor pe termen lung.

Etapa de maturitate organizationala implica o altfel de abordare a problemelor, managementul dorind o consolidare a imaginii si a performantelor obtinute, prin intermediul amplificarii functiei de leading, cu ajutorul careia membrii sai sunt motivati si antrenati permanent sa actioneze pentru pastrarea si intarirea pozitiei castigate. Se tinde de multe ori, de catre management, spre prelungirea acestei etape de maturitate pe o perioada cat mai indelungata, prin adaptarea permanenta la schimbarile ce apar in mediu, pentru a se evita etapa de declin, care conduce invariabil la restructurare sau la disparitie. Daca tot s-a ajuns in faza de declin, managementul organizatiei amplifica functia de control, in detrimentul celorlalte functii, urmarind gasirea unor masuri corective care sa prelungeasca viata organizatiei si cautand totodata solutii posibile pentru redresarea situatiei.

Evidentierea acestei corelatii intre functiile managementului, in raport cu ciclul de viata al organizatiei este redata in fig. 3.2.

Fig. 3.2. Ciclul de viata al organizatiei si functiile managementului