Empatie si creativitate - paralela comparativa

CREATIVITATE

In cazul creativitatii primeaza caracteristicile proceselor cognitive superioare (gandire, imaginatie) si apoi afective. Combinatorica imaginativa cuprinde un aspect al empatiei: imaginatia substitutiva. Si m cadrul creativitatii comportamentul se bazeaza pe un fundament de caracteristici si predispozitii ale sistemului nervos central.

Creativitatea este potential normal, distribuit de la un numar redus de foarte inalt creativi (beionders - cei fara de seaman) la slab creativi si necreativi intre care un numar mare de oameni cu potential mediu. Spre deosebire de empatie se discuta despre creativitate generala si specifica.

Procesul creativ are mai multe etape, dar pentru a avea loc sunt necesare preconditii: potential, dorinta, motivatia, un fond informational interdisciplinar.

CREATIVITATE

Etapa

cunoasterea modelului, acumularea de informatii pentm a putea intelege modelul si al opiniilor pentru a putea emite solutii

Etapa II

de transpunere in situatia modelului si trairea evenimentului cum il traieste modelul (identificare, proiectie) fara o concentrare a atentiei exterioare ci a atentiei interioare.

Etapa

problema asa cum este data;

culegerea de informatii pentm a intelege problema

Etapa II

incubatia. Activitatea inconstienta sau constienta de amestecare a informatiilor de structurare si restmcturare supusa combinatoricii imaginative si tehnicilor de creativitate. Necesita uneori concentrarea atentiei interioare.

Etapa III

inventia

descoperirea

Descoperirrea /inventia

Si in cazul empatiei ca si in cazul creativitatii putem intalni fenomenul de iluminare, de gasire a

solutiei cu deosebirile necesare intre ele; m cazul empatiei descoperi un suflet (si inca nu am descoperit mecanismele, dar se bazeaza pe intuitie, contagiune si fuziune afectiva) acea stare de bucurie, fericire, "ca un cutremur psihic' (predomina intuitia si afectivitatea). in cazul creativitatii momentul Evrika presupune intuitie, incarcatura afectiva, dar cu predominarea gandirii logice, descoperi solutia prin constientizarea personantei.

Etapa IV - verificarea practica

In cazul empatiei cunoasterea incarcata de

subiectivism se verifica prin comportamentul

manifestat de subiect si autenticitatea lui este

data de nivelul adaptarii individului la relatiile

sociale, de eficienta sociala a subiectului.

In cazul creativitatii produsul creativ este verificat in practica (solutie delimitata.) Practica dp verdictul daca este utila, originala.

In ambele cazuri practica ste cea care evolueaza, verifica valoarea produsului.

In ambele cazuri mecanisms de produucere a celor doua fenomene presupune cognitie, aniticpare, comunicare, conatgiune, afecivitate, intuitie.

4. Ambele procese se finalizeaza cu un produs diferit

Produsul este dobandirea starii de empatie; acea stare prin care "Eul' se simte identificat cu celalalt, putand retrai emotiile, gandurile si actiunile partenemlui. Toate se pot obiectiva intr-un comportament original ce poarta amprenta celui care empatizeaza

Un obiect, idee, concept, constructie teoretica caracterizate prin noutate, originalitate si utilitate.

5. Relatia cu inteligenta

este mai putin studiata in cazul empatiei;

Eugene A. Weinstein autorul are in vedere unele capacitati constitutionale care intra in interactiune cu experientele de socializare s care contribuie la aparitia empatiei.

Pe primul loc se afla inteligenta. Empatia presupune ca subiectul (actoml) sa aprecieze cu acuratete modul celuilalt de a defini o situatie. Abilitatea de a surprinde senmificatii

este necesar un nivel supramediu al inteligentei;

de la un nivel supramediu se manifesta

independent.

Relatia a constituit obiectul multor cercetari in

domeniul creatologiei (vezi Al. Rosca, M.

Roco,

EMPATIE

CREATIVITATE

Cere la rindulei abilitati simbolice care sa-i permita "actorului" sa aiba in vedere mai multe perscpective in mod simultan, abilitate considerata de multi autori ca apanaj al intelegintei-

- relatia empatiei cu inteligenta este o relatie pozitiva (G. Allport, 1981)

Relatia cu motivatia

exista o componenta motivationala a empatiei data de trebuinta de altul, de nevoia de afinitati sociale, de dragoste, iubire. Ca si motivatia, empatia este un vector al personalitatii creative. Si in cazul empatiei putem constata blocaje motivationale determinate de lipsa dorintei de a empatiza, fapt ce conduce de multe ori la ineficienta in relatiile sociale

motivatia este un vector al creativitatii;

sustine, orienteaza, energizeaza comportamentul creativ;

poate fi si blocaj al manifestarii creativitatii (lipsa curiozitatii, a dorintei de a crea ceva).

7. Relatia cu afectivitatea

- componenta emotionala este considerata inima empatiei;

aici se impune delimitarea locului QE (coeficient de emotionalitate) m manifestarea empatiei (noi credem ca in manifestarea fenomenului empatic QE primeaza in raport cu QI).

- nici emapatia nici creativitatea nu pot fi gandite a se manifesta faraafectivitatea si inteligenta

sustinatoare in realizarea noului, originalului, in depasirea greutatilor;

blocaj al creativitatii (anxietate);

in creativitate QI primeaza m raport cu QE m anumite domenii tehnice, administrative etc.

8. Relatia cu agresivitatea

relatia dintre empatie si agresivitate este negativa. Agresivitatea limiteaza posibilitatea de a patrunde si a simti pe celalalt.

agresivitatea determina o reactie de raspuns agresiv sau retragerea subiectului din relatia empatica.

Studiile au aratat ca profesorii neempatici sunt mai duri si manifesta comportament agresiv (S. Marcus, iar mamele slab empatice sun mai agresive si manifesta comportament abuziv fata de copiii lor (Miller si Einseberg,

agresivitatea ca o caracteristica a personalitatii inventatomlui est imeori necesara m depasirea obstacolelor, avand insa valori medii;

inventatorii apar uneori agresivi in sustinerea ideilor lor. Agresivitatea ca factor motivational poate constitui un obstacol in calea manifestarii creativitatii cand se proiecteaza la nivel inalt

9. Rolul antrenamentului

Posibilitatea dezvoltarii empatiei prin antrenament a fost mai putin studiata. incepand cu programul lui K. Bulmar si dezvoltarea profesiei de consilier si asistent social apar contributii la stimularea empatiei prin antrenament (D. Larson, Corey M.,

In creativitate este recunoscuta si apreciata posibilitatea dezvoltarii prin antrenament individual si de grup a potentialului creativ. Alaturi de contributiile Scolii americane de creativitate se remarca contributiile creatologilor romani Mihaela Roco, Ana Stoica, Grigore Nicola sau a Scolii iesene de inventica in promovarea antrenamentului in creativitatea

Noi am elaborat. si experimentat programe de antrenament pentru stimularea si dezvoltarea corelata a creativitatii si empatiei. Ele sunt aplicate in activitatile practice din laboratorul de psihologie manageriala de la Universitatea Alec Russo din Balti si in abilitatoml multicriterial de dezvoltare a competentelor al cercului stiintific studentesc Discovery de la Universitatea Petre Andrei din lasi.