Logistica in cadrul sistemelor de productie si comercializare

LOGISTICA IN CADRUL SISTEMELOR DE PRODUCTIE SI COMERCIALIZARE

REZUMAT

Obtinerea rentabilitatii pe termen lung, in mediul dinamic al zilelor noastre aflat in continua schimbare, depinde, intr-o mare masura, de capacitatea firmelor de a anticipa schimbarea si de a se adapta in mod planificat. Pentru a raspunde eficient acestei provocari, firmele trebuie sa gestioneze in mod creativ toate resursele necesare dezvoltarii si mentinerii competitivitatii lor pe piata.

In acest context, logistica ocupa o pozitie unica care-i permite sa coordoneze relatiile dintre factorii care influenteaza atat fluxul de informatii, cat si pe cel de bunuri, avand ca scop final executarea comenzilor primite (fluxul incepe atunci cand clientul se decide sa faca o comanda si se incheie atunci cand comanda este onorata, iar banii sunt primiti). Firmele stiu ca pentru a reusi in conjunctura prezenta, trebuie sa adopte o abordare disciplinata si sistematica a pietei, sa stabileasca prioritati atent alese, sa aloce resursele cu cea mai mare strictete si sa faca uneori compromisuri care cer mult discernamant.

Exista o multime de factori care transforma operatiile logistice in operatiuni de maxima importanta. Fiecare firma are propriile sale metode de a spori eficienta operatiilor sale logistice. Reducerea costurilor de productie si distributie a produselor, odata cu imbunatatirea calitatii si a serviciilor oferite clientilor constituie un obiectiv al majoritatii managerilor. imbunatatirile vizibile in domeniul costurilor, calitatii si serviciilor sunt esentiale in conditiile de concurenta de pe piata in zilele noastre. In economia de piata tot mai globalizata din prezent, asemenea imbunatatiri determina adesea supravietuirea unei firme.

Conceptul si continutul logisticii

Logistica a constituit din totdeauna o activitate esentiala a umanitatii. Cu toate acestea, ea nu a fost perceputa intotdeauna si in toate domeniile de activitate la adevarata ei valoare. Importanta logisticii a crescut o data cu dezvoltarea omenirii de-a lungul secolelor.

Primele utilizari ale termenului au fost facute de filozofii greci din antichitate, mai precis de catre cei din scoala aristotelica. Ulterior, termenul de logistica a fost utilizat in tehnica militara, obiectul acesteia constituindu-l sustinerea primei linii de lupta cu un sistem complex de depozite, cai de comunicatii, mijloace de transport si mijloace de conservare care permit aprovizionarea frontului de lupta cu furniturile necesare. Prima definire a termenului de logistica in domeniul militar, care este acceptata si in prezent, a fost data de generalul Henri JOMINI (1837)^[1] in lucrarea sa privind teoria razboiului.

Conceptul de logistica, in acceptiunea sa economica, apare in anumite lucrari editate in cursul secolului al XIX-lea, in cadrul carora se justificau infrastructurile necesare evolutiei economice declansate prin revolutia industriala. Pentru acea perioada nu poate fi insa vorba de o aplicare moderna a logisticii, intrucat sistemul informational nu exista.

Definitiile si analizele economice cele mai apropiate de cele actuale privind conceptul de logistica si activitatile sale, au fost date in perioada de inceput a secolului al XX-lea. Astfel, John CROWELL (1901) a realizat, la solicitarea guvernului SUA, o analiza a costurilor si factorilor de influenta ai distributiei produselor farmaceutice. In anul 1916, Arch SHAW a prezentat o analiza a aspectelor strategice privind logistica, iar L.D.H. WELD a definit conceptul privind utilitatile marketingului si canalele de distributie. In anul 1922, Fred CLARK a definit rolul logisticii in marketing, iar in anul 1927 termenul de logistica a fost definit de Ralph BORSODI intr-un mod apropiat de cel utilizat astazi.

Termenul de logistica a devenit de folosinta curenta in timpul si dupa cel de-al doilea razboi mondial, mai ales, sub impulsul dat de generalul MARSHALL - seful de stat major al armatei SUA si consilier militar al presedintelui ROOSVELT.

Dupa terminarea razboiului, generalul MARSHALL a elaborat strategia de reconstructie a Europei, planul pus in aplicare putand fi considerat ca un plan logistic ale carui componente au fost construite in jurul notiunii de fluxuri necesare optimizarii obiectivelor definite in plan politic. Indeplinirea planului Marshall, care a necesitat alocarea unor mijloace materiale si financiare importante, a determinat intreprinderile industriale americane sa-si reanalizeze si rentabilizeze organizarea si functionarea lor.

O prima definitie, in sensul economic al logisticii, a fost enuntata in anul 1948 de catre Asociatia Americana de Marketing care o defineste ca fiind "Miscarea si manevrarea produselor de la punctul de productie la punctul de consum sau utilizare". In anul 1963 The National Council of the Physical Distribution Management (NCPDM), a definit ceea ce mai tarziu a devenit doar o componenta a conceptului modern de logistica, respectiv gestiunea distributiei fizice: "Termenul utilizat in industrie si comert pentru a descrie spectrul vast de activitati necesare in vederea obtinerii unei miscari eficiente a produselor finite de la iesirea din procesul de fabricatie pana la consumator". Aceasta definire pune problema includerii in logistica a miscarii materiilor prime de la furnizor pana la intrarea in procesul de fabricatie. Activitatile astfel incluse sunt "transportul produselor, depozitarea, manevrarea, ambalarea de protectie, controlul stocurilor, alegerea amplasamentelor uzinelor si depozitelor, satisfacerea comenzilor, previziunile pietei si service-ul oferit clientilor".

Conceptul de logistica a cunoscut adevarata dezvoltare si delimitare de marketing in perioada de dupa anii 1950. Factorii principali care au contribuit la dezvoltarea logisticii au fost urmatorii:

nivelul experientei logisticii in domeniul militar si transmiterea sa catre sectorul industrial;

evolutia cererii pe piata, care a servit drept catalizator pentru redefinirea canalelor de vanzari;

luarea in considerare a nivelului de servire, oferit clientilor ca mijloc de crestere a competitivitatii.

Astfel, in anul 1956, printr-un studiu realizat de T.H. LEWIS privind eficienta economica a transportului aerian, au fost definite si introduse dimensiuni noi ale domeniului logisticii, iar in anul 1961 a fost publicata prima lucrare dedicata in exclusivitate managementului logistic, intitulata "Physical Distribution Management".

In anul 1962, Peter DRUCKER, referindu-se la logistica, o prezinta ca pe o fateta nevazuta a economiei si un veritabil domeniu pentru exploatare, respectiv ca pe o ultima frontiera a gestiunii.

O prima reunire a specialistilor in domeniul logisticii a fost realizata in anul 1963, prin crearea in SUA a organizatiei The National Council of Physical Distribution Management, care a devenit mai tarziu The Council of Logistics Management, al carui scop a fost de a dezvolta teoria si intelegerea procesului logistic. In aceeasi perioada, specialisti de la universitatile din Ohio, Michigan si Harvard incep sa aduca importante contributii in domeniu.

In Europa, investigatii importante privind logistica in domeniul economic au fost realizate de catre specialistii Universitatii Cranfield (Anglia), studiile elaborate de catre acestia reprezentand lucrari de referinta in domeniu. In anul 1984, ca o alternativa la organizatia infiintata in SUA, a fost constituita organizatia europeana The European Logistics Association.

In anul 1968, J. MAGEE a fost unul dintre primii specialisti care a introdus in definirea logisticii si fluxul de aprovizionare, definitia data de acesta fiind urmatoarea: "Tehnica de control si gestiune a fluxului de materiale si produse de la sursa de aprovizionare pana la punctul de consum".

In anul 1977, reputatul specialist in domeniul logisticii J.L.HESKETT a definit astfel procesul de logistica: "Logistica inglobeaza activitatile care gestioneaza fluxurile de produse, coordoneaza gestionarea resurselor si livrarile, realizand un nivel inalt de serviciu la costuri reduse".

O definitie care reflecta elementele moderne integrate de acest concept a logisticii a fost adoptata de catre Council of Logistics Management (CLM); aceasta viziune a fost "oficializata" intr-un dictionar al CLM sub o forma care, este preluata de majoritatea teoreticienilor si practicienilor in domeniu:^[2] "Logistica este o componenta a SCM (Supply Chain Management) si reprezinta procesul de planificare, implementare si control al fluxurilor de materiale, de produse, de servicii si informatii relationale, de la punctul de origine pana la cel de consum, in concordanta cu cerintele clientilor".

Logistica constituie ansamblul activitatilor care au ca scop transportarea, livrarea cu cheltuieli minime si in termenul cerut a unei anumite cantitati de produs la locul unde exista o cerere pentru acest produs (material, informatie etc.).

In Germania^[3], se considera ca logistica are ca scop conceperea, dirijarea, reglarea si realizarea intregului flux de energie, informatii, persoane dar in special al materiei prime si produselor in cadrul sistemelor dar si intre sisteme. Aceeasi sursa defineste logistica, ca fiind notiunea care descrie procesul de planificare, implementare si control eficient al costurilor efective privind fluxurile de materii prime si materiale, stocarea lor, precum si informatiile privind intregul traseu al fluxului de la punctul de origine la punctul final, totul facandu-se pentru a satisface cererile clientilor.

In literatura de specialitate din tara se arata ca:

logistica este stiinta care gaseste solutiile optime pentru localizarea si amplasarea activitatilor, aprovizionarea, transportul si distributia produselor, organizarea fluxurilor materiale si informatii in vederea obtinerii celei mai bune rentabilitati.

logistica comerciala si industriala constituie ansamblul activitatilor ce au ca scop afluirea, in conditiile unor costuri minime, a cantitatilor dintr-o categorie de bunuri materiale, la locul si timpul unde exista la un moment dat o cerere motivata.

logistica este acea activitate, care, utilizand tehnici variate de ambalare, manipulare, depozitare si transport, cuprinde ansamblul operatiilor legate de miscarea fizica a bunurilor materiale, de gestionare, pregatirea comenzilor, constituirea loturilor de livrare si distribuire a acestora, urmarind optimizarea, intr-o conceptie unitara a acestui proces ca un tot integrat, de la locul de productie pana la locul de utilizare sau de consum, in scopul ca materiile prime, materialele, semifabricatele, subansamblurile si produsele finite sa se gaseasca in cantitatile prevazute, unde si cand este necesar si in conditiile unor cheltuieli minime.

logistica este procesul de planificare, implementare si control a eficientei fluxurilor si depozitarii materiei prime, a stocarii bunurilor finite si a gestionarii informatiilor de la punctul de plecare la punctul de consum, in scopul satisfacerii cerintelor clientilor.

logistica de marketing este prezentata ca fiind un complex de activitati cuprinzand manipularea, transportul, sortarea, depozitarea produselor, formarea sortimentului comercial, prepararea si executarea comenzilor, avand drept scop deplasarea fizica a produsului de la producator la utilizatorul final la cele mai reduse costuri ocazionate de procesul distributiei.

logistica aprovizionarii reprezinta ansamblul de activitati care cuprinde manipularea, transportul, sortarea, depozitarea produselor, formarea lotului de livrare, primirea si executarea comenzilor, avand drept scop deplasarea fizica a produsului de la producator la utilizatorul final, cu cele mai reduse cheltuieli.

logistica este activitatea de asigurare materiala (printr-o asemenea viziune se integreaza aprovizionarea materiala in activitatea de ansamblu a intreprinderii, sfera de cuprindere a logisticii fiind mult mai extinsa).

In acest context, in Figura nr. 1 se va prezenta sfera de cuprindere a logisticii, incepand cu piata de vanzare si studiul de marketing prin care se determina necesitatile acestei piete si pana la piata de aprovizionare in care se face aprovizionarea conform necesitatilor. Se observa din aceasta figura ca logistica are o larga sfera de cuprindere, actionand intr-o masura mai mare sau mai mica, de-a lungul intregului lant de productie si comercializare

Dupa cum se observa din definitiile de mai sus, rolul si locul logisticii nu este uniform definit, fiecare autor avand pareri proprii, privind in special aria de cuprindere a logisticii. Nici componentele logisticii si rolul acestor componente nu sunt suficient de bine definite. Se observa ca unii autori percep logistica doar din punct de vedere al fluxurilor materiale, altii se refera doar la logistica aprovizionarii, iar altii doar la logistica de marketing sau la distributia fizica a produselor.

Afirmatia unanim acceptata este aceea ca logistica se ocupa cu asigurarea resurselor la locul si in momentul cerut de catre utilizator / consumator.

Se poate spune ca logistica cuprinde un complex de activitati ce au ca scop conceperea, realizarea fizica, organizarea si optimizarea tuturor fluxurilor tehnologice din interiorul si/sau exteriorul unui sistem, astfel incat o cerere sa fie onorata in cel mai scurt timp posibil si la cele mai scazute costuri.

Logistica poate fi definita prin cei 8 D: asigura produsul dorit, in cantitatea dorita, in conditiile dorite, la locul desemnat, la timpul dorit, la clientul desemnat, la costul dorit si in calitatea dorita de consumator.

Figura nr. Sfera de cuprindere a logisticii

In prezent, in mediile economice si industriale se manifesta o dezvoltare accentuata a interesului pentru logistica, factorii determinanti in acest sens fiind urmatorii:

noile conditii economice;

globalizarea si efectele structurale din micro si macroeconomie ale acesteia;

dezvoltarea sistemelor si conceptelor de analiza a costului total;

falimentarea diverselor firme care nu au luat in considerare posibilitatile de reducere a costurilor;

dezvoltarile si evolutiile in domeniul tehnologiei informatiei;

recunoasterea faptului ca logistica poate crea avantaje competitive pe piata.

In secolul XXI s-a ajuns astfel la un concept al logisticii integrant si deosebit de complex conturat in cea mai mare masura din punct de vedere conceptual si metodologic, dovedindu-si importanta incontestabila in dobandirea avantajelor competitive si in atingerea obiectivelor strategice a companiilor.

Functiile logisticii

A. Prelucrarea comenzilor

Activitatea logistica incepe cu primirea unei comenzi din partea clientului. Comenzile pot fi trimise in mai multe moduri: prin posta sau telefon, prin agenti de vanzari sau prin intermediul calculatorului si al schimburilor electronice de date.

O data primite, comenzile trebuie prelucrate rapid si corect. Sistemul de procesare a comenzii pregateste facturile si trimite informatii referitoare la comanda catre cei care au nevoie de ele. Depozitele vor primi instructiuni legate de ambalarea si expedierea marfurilor solicitate. Produsele care lipsesc din stocuri vor fi resolicitate. Marfurile expediate sunt insotite de documente de transport si de facturi, iar copii ale acestor documente vor fi trimise mai multor departamente ale firmei.

B. Depozitarea

Depozitarea este apreciata de multe intreprinderi exclusiv o problema de costuri. Daca se doreste o livrabilitate ridicata, este indicata o baza buna de depozitare, dar aceasta inseamna pe de alta parte, atat costuri ridicate la depozitare, cat si de angajare a capitalului. De cativa ani, in cadrul gandirii productiei "Just in time", se discuta si despre efectele acesteia asupra depozitarii, ca si despre logistica. Scopul este de a se livra materia prima, materialele ajutatoare si utilajele necesare pentru productie exact in acel moment si acestea sa fie chiar atunci utilizate, astfel incat costurile de depozitare sa fie minimizate. Modul de gandire din domeniul productiei poate fi transpus, in acelasi mod, asupra problemelor transportului si a logisticii.

C. Stocarea

Deciziile legate de stocuri presupun cunoasterea momentului in care se va face comanda si a cantitatii care va fi comandata. Cantitati mai mari comandate implica comenzi mai putine, costuri reduse legate de comandarea marfii dar si costuri sporite impuse de stocuri mai mari. In ultima perioada, multe firme si-au redus semnificativ stocurile si implicit, cheltuielile legate de aceste stocuri apeland la sistemul logistic "just-in time". Prin acest sistem, producatorii si detailistii isi asigura stocuri mici de produse care le ajung pentru cateva zile de operare. Aceste sisteme contribuie la semnificative economii de cheltuieli legate de stocarea si manipularea produselor. Prin mentinerea unui flux corespunzator de materii prime, semifabricate si produse finite, producatorii si furnizorii pot spori eficienta activitatii de logistica, in paralel cu satisfacerea nevoilor clientilor.

D. Transportul

Deciziile asupra transportului trebuie luate pentru a se asigura aprovizionarea depozitelor, intermediarilor de desfacere si beneficiarilor finali, cu produse ale intreprinderii; in miezul problemelor se afla deciziile asupra mijloacelor de transport si asupra celor care efectueaza transportul.

Cei care realizeaza transportul pot fi proprii angajati ai intreprinderii sau straini. Decizia asupra apartenentei celor care efectueaza transportul se ia in corelatie cu investitiile necesare, cu costurile curente, cu acoperirea pietei si punerea la dispozitie a serviciilor, a imaginii transportatorilor, cu posibilitatile de control etc.

Se au in vedere diferite mijloace de transport, cum ar fi autovehiculele, avioanele, vapoarele, etc. Alegerea formelor de transport (via autostrada, sine, apa, aer) trebuie privita ca o decizie strategica a politicii de distributie. De regula sunt introduse tipuri de transport combinate. Decizia asupra mijloacelor de transport se ia prin metoda de comparatie costuri-performante. Costurile relevante (totale sau partiale) trebuie comparate cu criteriile de performanta (de exemplu, timp de transport, siguranta livrarii, flexibilitatea mijlocului de transport, adecvare calitativa si cantitativa a mijlocului de transport pentru performanta programata a intreprinderii, distanta geografica).Si aici se recomanda aplicarea metodei de evaluare a punctelor, pentru a putea selecta intre diferitele criterii decizionale calitative si cantitative.

Performanta intreprinderii se afla, in ansamblu, in fata problematicii centrale a stabilirii nivelului logistic optimal. O imbunatatire a nivelului logistic (de exemplu, timp de livrare mai scurt si pregatire de livrare mai buna) inseamna o curba a costurilor progresiv crescatoare.

Evolutia logisticii in viitor se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte definitorii:

Generalizarea schimburilor de date informatice;

Dezvoltarea unei logistici globale in intreprindere dar si in exterior;

Cresterea rolului ei in coordonarea fluxurilor fizice si informationale;

O mai mare participare la deciziile strategice ale intreprinderii.

In urma analizelor efectuate se poate afirma ca in momentul de fata, logistica nu este o functie noua a intreprinderii si nu inlocuieste nici una dintre functiile existente. Rolul logisticii a crescut mult odata cu cresterea concurentei si cu preocuparea intreprinderilor spre o reducere accentuata a costurilor de productie si a cresterii competitivitatii. Logistica poate fi perceputa ca o functie integratoare, care creeaza o punte de legatura intre functiile existente si duce la un grad mai mare de colaborare in interiorul intreprinderii.

Se poate afirma ca existenta si pozitionarea unui compartiment de logistica intre-o intreprindere poate fi perceput in 4 feluri:

In cazul intreprinderilor mici productive

Activitatile logistice pot fi cuprinse intr-un compartiment ce va fi compus din activitati de productie, marketing, aprovizionare, desfacere, logistica. Aceasta cuprindere poate sa difere insa de la un tip de productie la altul, neputand da o regula general valabila pentru toate aceste intreprinderi. Organizarea interna din aceste firme este de competenta fiecarui manager in functie de ponderea activitatilor logistice in totalul activitatilor firmei.

In cazul intreprinderilor mijlocii productive

Activitatile logistice pot fi de asemenea cuprinse intr-un compartiment mai mare care poate sa cuprinda activitati de marketing, aprovizionare, desfacere, logistica, dar poate fi si un compartiment distinct asta depinzand tot de ponderea activitatilor logistice in activitatea intreprinderii.

In cazul intreprinderilor mari si foarte mari

Activitatile logistice trebuie obligatoriu sa fie grupate intr-un compartiment propriu, marimea lui depinzand de ponderea activitatilor logistice in totalul activitatii precum si de numarul de persoane antrenate in aceste activitati. Tinand cont de faptul ca tendinta generala este de a reduce atat stocurile de materii prime cat si pe cele de produse finite, ponderea activitatilor logistice va creste in continuare, cea ce va duce la o schimbare de atitudine in cea ce priveste locul si rolul logisticii in intreprindere.

In cazul altor firme (nu cele de productie)

Pozitionarea compartimentului logistic depinde de tipul intreprinderii, o importanta foarte mare acordandu-se logisticii in cadrul firmelor de tip en-gros si cele care se ocupa cu distributia.

Competitia in reducerea stocurilor conduce la o reducere sensibila a nevoilor la suprafata depozitarii, dar paradoxal cresterea numarului prestatorilor conduce la o crestere semnificativa a numarului de noi constructii de depozite si antrepozite care se regrupeaza pe principalele axe de circulatie europeana si nationala.

Mari centre logistice se formeaza in jurul marilor metropole care prezinta avantajul de a dispune de mari resurse de forta de munca, combinand bazinele industriale cu bazinele de consum TIC, care necesita infrastructuri de comunicare la un debit inalt, intretinute de servicii de mentenanta inalt competente.

Investitorii nationali si straini sunt interesati de buna rentabilitate (9 -10%) a produselor logistice. Cum cererea este favorabila, ei ridica cladiri in alb care sunt apoi comercializate. Construind cladiri de mii de mp, ei realizeaza economii in costurile constructiei, in mentenanta si in serviciile complementare.

Conexiunile logisticii cu productia

Raspunsurile la o serie de intrebari (De ce este importanta conexiunea dintre logistica si productie? Este posibil ca fiecare din cele doua functiuni sa opereze independent, dar sa colaboreze? Daca interdependenta este importanta, care sunt problemele esentiale ce trebuie rezolvate?) depind de pozitia firmei pe pietele alese in raport cu concurenta si de exigentele de productie si logistice, care decurg din insasi natura acestei pozitii.

Pentru firmele producatoare, cele doua probleme de baza sunt:

cum sa mentina sau sa sporeasca receptivitatea sa la modificarile cerintelor pietei;

cum sa mentina sau sa sporeasca profitabilitatea.

In etapa de elaborare a strategiei, organizatia trebuie sa ia in considerare urmatoarele:

factorii esentiali de succes pentru ramura industriala respectiva;

resursele de care dispune pentru a concura pe segmentele de piata alese;

elementele principale pentru servirea clientilor.

Pentru ca o firma producatoare sa-si mentina pozitia competitiva intr-un mediu industrial dinamic, functiunile de productie si de logistica trebuie sa:

abordeze reteaua productie / logistica ca intreg;

sa desfasoare programe de imbunatatire sustinute, coordonate pentru diferite activitati (de exemplu, serviciul de expediere, controlul prioritar al productiei, aprovizionarea si altele) pentru a exploata sinergia disponibila.

Forta competitiva este data de eficacitatea retelei productie / logistica in ansamblu. Productia si logistica se intrepatrund si sunt interdependente. Productia nu poate fi abordata separat de logistica si viceversa.

Deciziile luate in aceste doua domenii angajeaza firma in structuri de cost pe termen relativ lung si determina, intr-o mare masura, modul in care aceasta concureaza pe pietele alese.

Cele doua coordonate principale ale interdependentei dintre productie si logistica sunt:

localizarea si caracteristicile intrarilor de materiale (furnizorii de materii prime);

localizarea si caracteristicile pietei (clientii). Pentru fiecare firma, exista o configuratie productie / retea de depozite care indeplineste majoritatea conditiilor impuse de aprovizionare sau de piata.

Capacitatea de productie este determinata de localizare si de logistica in felul urmator:

in primul rand, capacitatea de productie trebuie sa fie in legatura cu cererea pietei. Rezulta, astfel, ca si capacitatea retelei logistice (aprovizionarea, primirea si procesarea comenzilor, transportul, reteaua de depozite si livrarea catre consumatorul final) trebuie sa fie conectata la cererea pietei.

in al doilea rand, problema capacitatii consta intr-un numar de optiuni:

catalizatori de capacitate, cum ar fi timpul de lucru suplimentar, schimburile doi si trei, contracte cu o terta parte, rationalizarea gamei de produse si reducerea timpului total;

extinderea dimensiunilor fabricii;

achizitionarea unei fabrici suplimentare intr-un alt loc;

mutarea intr-o unitate mai mare.

Complexitatea relatiilor dintre elemente se prezinta Figura nr. 2.

Aceasta forma de abordare contine cateva aspecte privind interfata productie / logistica:

prognozele;

sistemele orientate catre client;

sistemele orientate catre furnizor;

configuratia fabrica / depozit local;

planificarea generala.

Figura nr. Relatiile din interiorul retelei productie / logistica

Tabelul nr. 1 descrie impactul pe termen scurt, mediu si lung a acestor aspecte ale conexiunii productie / logistica.

Tabelul nr. Aspecte comune si consecintele lor

Conexiunile logisticii cu marketingul

Domeniile principale de interactiune intre logistica si marketing sunt:

Proiectarea produsului Aceasta poate avea un efect major asupra depozitarii si transportului (si prin urmare asupra costurilor aferente).

Stabilirea pretului Este modalitatea prin care cererea serviciilor de logistica influenteaza costul total al produsului si prin urmare si politicile de pret ale companiei.

Prognozarea pietei si a vanzarilor Prognozele de marketing vor dicta nivelul resurselor logistice necesare livrarii produselor la clienti.

Strategiile de servire a clientului Daca departamentul de marketing opteaza pentru un nivel foarte inalt de servire, resursele logistice (adica echipamentele si stocul) vor trebui sa fie considerabile.

Numarul si localizarea depozitelor Acesta este unul din domeniile de divergenta si poate fi solutionat satisfacator numai daca marketingul si logistica elaboreaza o strategie comuna.

Strategiile privind stocul Acestea sunt un alt domeniu de divergenta, deoarece deciziile au o stransa legatura cu costurile operationale si cu masura in care sunt realizate nivelurile dorite de servire a clientilor. Si aici trebuie elaborata o strategie comuna.

Procesarea comenzilor Responsabilitatea pentru cine primeste comenzile clientilor, viteza si eficienta procesarii, are o influenta majora asupra costurilor operationale si asupra imaginii clientilor despre nivelul serviciului. Si in acest domeniu, este preferabila elaborarea in comun a strategiei.

Canalele de distributie Decizia de furnizare direct catre client sau prin intermediari va influenta puternic nivelul resurselor logistice necesare. In cazul schimbarii canalului, se schimba si resursele logistice necesare. Marketingul trebuie sa consulte logistica in luarea deciziilor care privesc canalul de distributie.

In concluzie, se pot spune urmatoarele:

clientii sunt interesati de promptitudinea cu care furnizorii satisfac comenzile la un nivel de servire determinat. Firmele capabile sa se diferentieze de concurenti, prin satisfacerea acestor niveluri de servire, vor castiga increderea clientilor, devenind chiar parteneri pe termen lung ai acestora intr-o relatie reciproc avantajoasa.

din punctul de vedere al firmei, este esential ca acest nivel de servire sa aduca profit. Firmele capabile sa faca fata provocarilor noului mileniu prin gasirea de solutii economice si profitabile vor prospera, in timp ce companiile mai putin eficiente vor fi in declin sau chiar vor falimenta. Logistica si marketingul au impreuna roluri vitale in realizarea performantei cu costuri avantajoase. Succesul apartine celor ce lucreaza impreuna intr-un spirit de cooperare.

Intrebari de autoevaluare

Cand a fost definit pentru prima data termenul de logistica in sens economic?

Ce intelegeti prin logistica?

Ce reprezinta cei 8D prin care poate fi definita logistica?

Care sunt principalele functii ale logisticii?

Care sunt cele doua coordonate principale ale interdependentei dintre productie si logistica?

Care sunt principalele aspecte care privesc interfata productie / logistica?

Care sunt domeniile principale de interactiune intre logistica si marketing?