Capitolul 1

PROIECTUL DIRECTOR, INSTRUMENT DE DEFINIRE SI COORDONARE A LUCRARILOR DE REALIZARE A SISTEMULUI INFORMATIC

Managementul modern solicita informatii exacte obtinute in timp util in legatura cu sistemul condus si in legatura cu mediul in care acesta isi desfasoara activitatea. Culegerea datelor privind starea sistemului condus si a mediului inconjurator, prelucrarea lor in scopul asigurarii informatiilor solicitate de sistemul informational-decizional, transmiterea deciziilor spre executie, asigurarea controlului si urmarirea infaptuirii deciziilor in cadrul unitatilor economico-sociale, reclama cu necesitate informatizarea unor lucrari din sistemul informational existent, in scopul asigurarii unei activitati eficiente.

Apelarea la tehnologiile informatice, in vederea cresterii eficientei sistemului informational al unitatii, induce declansarea lucrarilor de realizare a unui proiect complex de informatizare in care conducerea unitatii trebuie sa se implice din plin. Pentru a dispune de un instrument util in coordonarea lucrarilor de realizare si exploatare a Sistemului informatic este nevoie de PROIECTUL DIRECTOR DE INFORMATIZARE a unitatii. Aceasta solicitare apare cu atat mai mult cu cat astazi impactul noilor tehnologii informatice asupra unitatiilor economico-sociale produce reactii diferite, uneori chiar extreme: in timp ce unii manageri asculta, gandindu-se la ajutorul pe care il pot avea, in primul rand pentru activitatile rutiniere, altii remarca doar necesitatea unor eforturi pe care nu sunt dispusi sa le faca. Aceasta categorie de manageri trebuie "sa se shimbe" (in privinta conceptiilor) pentru ca societatea sa nu-i shimbe.

Metodologiile de realizare a sistemelor informatice sunt evolutive. Ele au rolul de a preciza modul de desfasurare a acestui proces (etape, subetape , activitati, operatii) continutul si fluxul parcurgerii componentelor,metodele, tehnicile, instrumentele, normele si standardele utilizate. In prezent se remarca tendinta fireasca de imbogatire reciproca a metodologiilor existente, de asimilare a evolutiilor informaticii ( arhitectura client-server, platforma hardware deschisa, abordarea de obiecte, modelul relational pentru date ) si de standardizare ( modelul entitate-relatie pentru date, diagrama de flux pentru aspectele functionale, modele si scenarii de prelucrare si comunicare date, fisele descriptive ale aplicatiilor informatice, tipuri de posturi de lucru etc ).

1.1Conditii de elaborare a Proiectului director

Sistemul informational impreuna cu sistemul informatic existent in exploatare trebuie mereu actualizat datorita unor multitudini de factori care erodeaza zilnic aspectele calitative ale acestor sisteme. Dintre acesti factori putem enumera: evolutia mediului general in care evolueaza sistemul obiect; evolutia proprie a unitatii; schimbarile din sistemul normativ-legislativ;uzura fizica si morala a echipamentelor; conceptia de lucru a utilizatorilor; avansul tehnologic si lista ar putea continua.

Din date statistice se apreciaza ca un sistem informatic are o durata de viata de 3 la 5 ani, fapt ce conduce la serioase implicatii tat in planul activitatilor de exploatare si reproiectare a sistemului informatic cat mai ales in planul structurilor organizatorico-administrative ale unitatii. Una din atributiile principale ale conducerii unitatii o constituie elaborarea (perfectionarea) si implementarea sistemului informatic propriu, precum si realizarea si exploatarea eficienta a bancii de date a unitatii pe care o conduce.

Pentru sustinerea eforturilor de informatizare a unitatilor economico-sociale din Romania, Institutul de Cercetare in Informatica (ICI) a realizat o metodologie de elaborare a Proiectelor directoare, compatibila cu cele practicate la nivel european - prin preluarea si adaptarea metodologiei RACINE (Rationalisation des Choix InformatiquES), iar Comisia Nationala de Informatica a elaborat Proiectul Director de informatizare a societatii romanesti.

1.2. Componentele Proiectului director

Obiectivul general al Proiectului director de informatizare a unei unitati economico -sociale consta in definirea strategiei si optiunilor tehnologice de informatizare in vederea consolidarii sistemului informational al diferitelor entitati organizatorice si al domeniilor de activitate. Proiecull director de informatizare a unitatii contine deci in principal urmatoarele componente:

-analiza si bilantul sistemului informational existent, inclusiv mijloacele de prelucrare a datelor, aplicatiile informatice existente in exploatare si a proiectelor, studiilor si aplicatiilor informatice aflate in curs de realizare in unitatea analizata;

-solutia conceptuala (scenariu flexibil) de informatizare a sistemului obiect;

-solutia de informatizare propusa pentru unitatea economico -sociala analizata;

-estimarea eforturilor de realizare ( resurse, costuri si durate de realizare);

-planul de actiuni pentru realizarea informatizarii eficiente a activitatilor din unitate;

Baza tehnica, suport al sistemului informatic, se precizeazà in platforma hardware si software de baza a viitorului sistem informatic. Sistemul de produse program specifice, realizat la cererea conducerii unitatii in concordanta cu functiunile si obiectivele sistemului informatic, se prezinta sub forma de fise descriptive ale aplicatiilor. Arhitectura sistemului informati trebuie sa fie conforma cu normele si recomandarile in vigoare si sa fie structurata pe urmatoarele nivele: arhitectura organizationala, arhitectura tehnica, arhitectura aplicatiilor si arhitectura informationala. Schema generala a proiectului de informatizare a unitatii economico-sociale este prezentata in figura 1.1. Ea contine urmatoarele paliere de informatizare: nivelul unitatii economico-sociale; nivelul domeniilor de activitate; nivelul aplicatiilor informatice. Obtinerea unui sistem informatic performant este rezultanta unei serii convergente de actiuni energice de realizare a tuturor componentelor proiectului, la un anumit standard de calitate. Neglijarea unora dintre aceste componente putind conduce la esecul intregului demers de informatizare a unitatii si de irosire a resurselor materiale , umane si financiare alocate pentru atingerea acestui scop.

1.3. Obiectivale si oportunitatea proiectului

Obiectivele proiectului director de informatizare a unitatii sunt urmatoarele:

-identificarea , analiza si prezentarea sistemului informational existent, a studiilor si proiectelor in derulare, inclusiv a mijloacelor de prelucrare automata a datelor si de comunicatii existente in unitatea analizata;

-estimarea evolutiei cerintelor informationale si identificarea componentelor invariante ale sistemului obiect in vederea stabilirii structurii si compozitiei bazelor de dete ale viitorului sistem de prelucrare si transmitere automata a datelor;

-precizarea unei solutii de informatizare a unitatii si stabilirea prioritatilor;

-selectarea tehnologiilor informatice cele mai adecvate specificului sistemului analizat si stabilirea platformei hardware si software de baza si aplicativ a unitatii in concordanta cu normele si standardele europene;

-precizarea solutiilor de principiu privind comunicatia interna (in cadrul intreprinderii) si de schimb de informatii cu mediul exterior unitatii;

-elaborarea planului de dezvoltare a sistemului informatic,(studii proiecte si produse program), cat si a esalonarii realizarii acestora pe un orizont de timp rezonabil in functie de resursele financiare disponibiIe:

-estimarea bugetelor de cheltuieli necesare pentru procurarea, instalarea, intretinerea de echipamente si software, realizarea, punerea in ,functiune, exploatarea si intretinerea

aplicatiilor informatice propuse;

-asigurarea compatibilitatii solutiilor tehnice cu standardele nationale si europene privind arhitectura sistemelor deschise si interconectate, cu alte sisteme informatice similare din ramura de activitate, existente in tara si strainatate.

1.4. Finalitati urmarite prin finalizarea Proiectului director

In elaborarea Proiectului director de informatizare a unitatii economico-sociale se urmareste materializarea unor principii de abordare a lucrarilor de realizare a sisternului informatic dupa cum urmeaza:

-sistemul informatic sa fie un sistem deschis, descentralizat si distribuit, care sa asigure culegerea si stocarea datelor acolo unde ele apar si sa permita prelucrarea acestora si comunicarea rezultatelor conform unui grafic, sau la cerere, celor interesati;

-schema generala de abordare a procesului de informatizare sa fie de tip top-down si sa cuprinda nivelele: unitate, domenii de activitate, aplicatii informatice;

-fondurile solicitate pentru realizare sa fie disponibile conform unui grafic de esalonare a

realizarii componentelor sistemului informatic;

-sistemul de comunicare a datelor si informatiilor, in cadrul echipei de realizare si intre echipa si conducerea unitatii, sa fie fiexibil si sa permita o informare corecta si in timp util asupra avansului lucrarilor de realizare a aplicatiilor;

-reactiile decidentilor si utilizatorilor referitoare la informatizarea unitatii sa fie favorabile atat in etapa de realizare cat si in etapa de exploatare a sistemului ;

-echipa de realizare a Proiectului director trebuie sa fie o echipa mixta formata din specialisti in sisteme informatice si utilizatori din sistemul obiect. Factorii de decizie din sistemul obiect fac parte din Comitetul director al proiectului fiind principalii beneficiari.

In viata intreprinderii asistam in ultimul timp la o adevarata explozie a sistemului informational. In scopul fluidizarii fluxurilor informationale si asigurarii accesului la informatii in timp util, impactul noilor tehnologii informatice asupra unitatilor economico-sociale, dictata 'de frica de a pierde pasul', genereaza un lant de reactii deosebit de importante. Dincolo de discutiile sterile , intregul cortegiu de confuzii si exagerarii se datoreaza unei intelegeri inguste a fenomenului. Informatizarea se percepe de regula ca o actiune superspecializata, orientata in directia rezolvarii vechilor probleme cu noile mijloace. In cadrul acestei actiuni efortului de restructurare a sistemului informational existent i se acorda un roI foarte modest, iar interrelatia om -calculator la nivelul personalului din unitate nu i se acorda de regula nici o importanta si de aceea procesul de lnformatizare este uneori perceput ca un proces generator de virtuale eforturi insurmontabile puse In calea conducerii unitatii. Pentru estomparea acestor neajunsuri, cauzate de procesul de informatizare a unitatii, conducerea unitatii are nevoie de un instrument de coordonarea lucrarilor de realizare a sistemului informatic care sa furnizeze raspunsuri precise la intrebari de forma:

-Ce componente ale sistemului informational urmeaza sa se informatizeze?

-Care sunt implicatiile unitatii ( necesar de personal, amenajari de spatii, resurse, costuri, durate) pentru realizarea fiecarei componente a sistemului informatic?

-Care este graficul de executie a acestor componente in corelatie cu fondurile disponibile, alocate acestui proiect?

Proiectul director va contine raspunsul la astfel de intrebari si se constituie intr-un instrument de orientare pe sinuosul drum de informatizare a unitatii, drum ce urmeaza e fii parcurs intr-o perioda de 2-3 ani. Proiectul director nu se suprapune proiectelor tehnice de aplicatii , el este, cu alte cuvinte, un glosar de proiecte de aplicatii informatice impreuna cu informatiile necesare pentru lansarea si coordonarea lucrarilor de transpunere in practica a lucrarilor de realizare , implemantare si exploatare a tuturor componentelor sistemului informatic al unitatii.

Fig.1.1.Schema generala a procesului deinformatizare a unitatii economico-sociale

Capitolul 2

ANALIZA SI PREZENTAREA SISTEMULUI EXISTENT

Prin informatizarea unitatii economico-sociale intelegem procesul de patrundere/utilizare a noilor tehnologii informatice in gama larga de activitati specifice din organizatie, proces in care initierea inforrnatica si computeriala la nivelul utilizatorului, insusirea cunostintelor din disciplinele de profil informatic, structurarea si pregatirea sistemului inforrnational in vederea utilizarii noilor tehnologii, informatizarea gestiunii unitatii, informatizarea unor operatii din procesul tehnologic, reprezinta numai cateva din elementele de baza ale acestui complex de actiuni. Realizarea Sistemului Informatic al unitatii presupune parcurgerea urmatoarelor etape: elaborarea Proiectului director, elaborarea proiectului logic (specificatii de proiectare) si a proiectului tehnic al aplicatiilor informatice, realizarea produselor program prevazute, implementarea acestora (prototip), lucrari de exploatare si intretinere curenta (produs operational).

Elaborarea Proiectului director presupune stabilirea concordantei dintre obiectivele strategice ale organizatiei si cerintele informationale ale conducerii. ln acest sens se face o analiza globala a sltuatiei exlstente. Cu ajutorul metodei scenariilor se imparte sistemul informational al unitatii in domenii de activitate si se definesc aplicatiile informatice din aceste domenii. In urma efortului de elaborare a Proiectului director este necesar sa rezulte: definirea domeniilor locale ale, sistemului informatic si a arhitecturii acestora; un plan detaliat al aplicatiilor informatice care urmeaza a fi realizate; strategii privind personalul necesar (specialisti si utilizatori) si a pregatirii acestuia; strategia suportului tehnic ( configurarea platformei de echipamente, a software de baza si aplicativ); o planificarea a dezvoltarii aplicatiilor informatice pentru fiecare domeniu local; strategia de implementare a intregului sistem in calendarul de lucru stabilit.

Din motive de simplificare a expunerii in aceasta sectiune a lucrarii se va prezenta continutul cadru al Proiectului director de informatizare. Actiunile de elaborare a Proiectului director vor fi prezentate, in partea a doua a lucrarii, prin exemplificare pe un studiu de caz. Acest studiu de caz isi propune sa prezinte un Proiect director de informatizare si tehnologia de elaborare a acestuia pentru o unitate economica, numita generic 'MONDIAL S.A.', unitate ce isi desfasoara activitatea in ramura constructiilor de masini si are o vechime de peste 10 ani. Studiul de caz permite prezentarea unor situatii concrete (formulari de teme) si analiza comparata a solutiilor propuse rentru solutionare. Aceasta metoda activa de instruire este deosebit de productiva in prezentarea si solutionarea unor situatii concrete si de aceea este foarte des intilnita in literatura de specialitate.

Sistemul informational-decizional reprezinta un ansamblu structurat de elemente intercorelate functional ( decizii, informatii, fluxuri informationale, oameni, mijloace, tehnici si tehnologii, proceduri etc.) pentru furnizarea de informatii necesare conducerii si sistemului condus dintr-o unitate economico -sociala. Analiza acestui sistem se va orienta, in primul rand, in directia identificarii principalelor fluxuri informationale si a realizarii unui bilant al punctelor critice al sistemului informational existent si va cuprinde descrierea succinta a utilitatii, in care se va insista pe:

-Rolul si pozitia unitatii in sistemul economico-social national:( Parghii de actiune si reglare; Factori de context determinanti);

-Rolul si pozitia unitatii in ramura de activitate: ( Parghii de

actiune si reglare; Factori de context determinanti);

-Rolul si pozitia unitatii in contextul cooperarii internationale.

Instrumentarul utilizat pentru analiza si sinteza sistemului informational actual si modul de prezentare a acestuia se va expune in cele ce urmeaza.

2.1Tehnici utilizate in studiul, analiza si prezentarea sistemului

Analiza structurii sistemului informational-decizional al unei unitati economico -sociale este orientata pe conceptul de 'domeniu' de activitate. Conceptul de 'domeniu' este utilizat

pentru a decupa aria de investigatie in cadrul Proiectului director. Domeniul este vazut ca un ansamblu de procese informational -decizionale care utilizeaza in comun colectii de informatii si are un schimb bine definit de date si informatii cu alte domenii. In cadrul Proiectului director de informatizare a unitatii decuparea initiala a ariei de investigare in domenii se va realiza la nivelul functiilor intreprinderii. Astfel activitatile de sistem informational-decizional din aceste unitati economice au fost grupate in cinci domenii, la care s-a adaugat domeniuln administratiei centrale, dupa cum urmeaza:

D1:DOMENIUL CERCETARE -DEZVOLTARE;

D2:DOMENIUL COMERCIAL;

D3:DOMENIUL PRODUCTIE;

D4:DOMENIUL PERSONAL -SALARIZARE:

D5:DOMENIUL FINANCIAR -CONTABIL;

D6:DOMENIUL ADMINISTRATIE CENTRALA.

Identificarea acestor domenii a fost facuta si in ideea de a asigura viitorului sistem informatic independenta fata de structurile organizatorice concrete pentru a preveni doua mari categorii de riscuri si anume: reluarea elaborarii sistemului informatic, determinate de eventualele modificari organizatorice ce vor apare pe parcurs; rigidizarea structurii organizatorice actuale prin implementarea sistemului informatic.

a). Schemele principalelor fluxuri informationale pe domenii

Instrumentul specific de investigare si de prezentare a starii sistemului obiect actual este SCHEMA PRINCIPALELOR FLUXURI INFORMATIONALE elaborata pentru fiecare domeniu de activitate. In cadrul elaborarii schemelor de flux informational se au in vedere fluxurile informationale considerate necesare indeplinirii functiilor specifice domeniilor si/sau sub-domeniilor. Pentru fiecare compartiment analizat se idcntifica urmatoarele componente: principalele functiuni indeplinite; colectiile de informatii: legaturile informationale cu celelalte compartimente interne ale unitatii si cu mediul exterior.

Referitor la reprezentarea graficii a schemelor de flux se fac urmatoarele precizari:

-o schema nu trateaza toate fluxurile informationale in detaliu, ci numai principalele fluxuri specifice ale sub-domeniului analizat;

-conducerea unitatii este pozitionata intotdeuna in dreptunghiul de deasupra dreptunghiului central din schema de flux informational;

-drepunghiul din centrul schemei contine compartimentul (directia/serviciul) care prin functiunile indeplinite este cel mai implicat in sub-domeniul de activitate;

-in partea stanga a schemei sunt evidentiati agentii externi unitatii, cu care compartimentul respectiv are conexiuni informationale -primire sau furnizare de informatii- sub diferite forme (documente, mesaje, etc.);

-in partea dreapta sunt evidentiate compartimentele din unitatea economica cu care compartimentul coopereaza in cadrul sub-domeniului analizat prin primirea/furnizarea de informatii pe diferiti suporti informationali;

-fluxurile informationale sunt notate prin mnemonice si linii de legatura;

-intrarile in compartimentul central sunt precizate prin mnemonicele pozitionate deasupra liniei de legatura si alipite furnizorului de la care provin;

-iesirile din compartimentul central sunt precizate prin mnemonicele pozitionate sub linia de legatura si alipite agentului/compartimentului de destinatie;

-sub compartimentul din centrul schemei sunt mentionate principalele sale functiuni si colectii de date necesare pentru realizare acestor functiuni;

-in subsolul schemei, in legenda, sunt precizate semnificatiile mnemonicelor. Se recomanda ca mnemonicele sa fie scrise in ordine alfabetica pentru o identificare rapida a documentelor din schemele de flux informationale ale intreprinderii.

ln cadrul sistemului informational al unitatii circula sau sunt stocate mari volume de date. Aceste colectii de date nu sunt amorfe, ele sunt structurate conform unor cerinte (

criterii) predefinite si in cadrul acestora in functie de valoarea lor informationala. Pentru analiza aprofundata a domeniilor stabilite se va elabora cate o schema de flux informational pentru fiecare domeniu in parte (vezi schemele de flux informational din anexa numarul 1 impreuna cu principalele documente de intrare -iesire).

In cadrul elaborarii schemelor de flux informational se au in vedere pentru fiecare compartiment analizat: principalele functiuni indeplinite; colectiile de informatii; legaturile informationale cu celelalte compartimente interne ale unitatii si cu mediul extern. Schemele de flux informational au rolul de a prezenta aspectele functionale ale activitatilor din sistemul existent si de a preciza colectiile de date impreuna cu mecanismele de generare, actualizare, prelucrare, stocare si comunicare a acestora..

b) evaluarea domeniilor

O evaluare estimativa initiala a domeniilor analizate din cadrul unitatii este ilustrata in tabelul nr. 2.1. In acest tabel se evidentiaza ponderea principalelor tipuri de procese informational-deçizionale pe domenii. La intocmirea açestui tabel trebuie sa analizeze si sa se estimeze ponderile, atat in ceea ce priveste situatia actuala cat si perspectiva evolutiei activitati!or sistemului obiect, in conformitate cu obiectivele si functiunile acestuia.

PROCESE INFORMATIONAL-DECIZIONALE

Tabelul nr. 2.1.

LEGENDA: Cifrele din tabel au umtatoarea semnificatie:

1 = pondere foarte mica;

3 = pondere medie;

5 = pondere foarte mare

2 = pondere mica:

4 = pondere mare;

c) Principalele colectii de informatii

Pornind de la informatiile obtinute din analiza principalelor fluxuri informationale (vezi schemele de flux informational din anexa 1) si de la evaluarea domeniilor analizate (tabelul numarul 2.1) rezulta ca fiind necesare, pentru un bun management al unitatii, urmatoarele categorii de colectii de informatii selectate si prezentate in tabelul 2.2.

PRINCIPALELE COLECTII DE DATE SI INFORMATII ALE INTREPRINDERII

Tabelul nr. 2.2

Legenda: a=utilizator principal;

b=utilizator frecvent;

c=utilizator ocazional.

Aceste categorii de colectii de informatii pot fi grupate in doua grupe principale si anume: sectiuni ale bancii de date ale unitatii; colectii de date si informatii locale, specifice activitatii din compartimente. In plus fata de aceste categorii de date , pe masura construirii de noi banci de date de interes national in conformitate cu conceptia generala de informatizare a tarii, unitatea economica urmeaza sa aiba acces la urmatoarele tipuri de date si informatii: nomenclatoare unitare generale, registrul permanent al populatiei, registrul permanent al agentilor economici si sociali, dictionarul datelor administrative, banca de date juridica so altele in functie de evolutia solicitarilor informationale.

2.2. Dotarea actuala cu resurse informatice

Pentru a cunoaste nivelul dotarii actuale cu resurse informatice se efectueaza o inventariere impreuna cu o evaluare a starii tehnice a mijloacelor de tehnica de calcul, a aplicatiilor informatice si a software-lui de baza si aplicativ. Aceasta evaluare evidentiaza gradul de dotare al unitatii cu echipamente si tehnologii informatice pentru culegerea, prelucrarea, transmiterea, stocarea datelor si stabileste gradul de utilizare a dotarii existente in cadrul activitatilor specifice sistemului informational actual precum si gradul de uzura morala si fizica a fiecarui echipament din dotare.

Se verifica concordanta intre dinamica volumului de informatii vehiculate in sistemul existent si capacitatea maxima de prelucrare a echipamentelor electronice existente in unitate. Pe langa evaluarea echipamentelor de tehnica de calcul se efectueaza si o evaluare a personalului, aceasta constind in studierea gradului de utilizare a timpului de lucru pe compartimente si structura personalului pe profesii si niveluri de specializare in concordanta cu exigentele impuse de functionarea sistemului existent.

2.3. Restrictii si cerinte

Proiectul director de informatizare va respecta cerintele globale impuse prin cadrul legislativ existent. Acest proiect va defini schema generala de informatizare a activitatilor unitatii, cu precizarea domeniilor si aplicatiilor informatice, cu estimarea eforturilor de realizare a acestora, exprimate prin elemente de durate, necesar de resurse si costuri, precum si a calendarului de realizare, implementare si dare in exploatare a aplicatiilor. Urmare a introducerii noului sistem informatic interrelatiei om -calculator la nivelul personalului din unitate i se va acorda o atentie deosebita pentru a se putea depasii complexul de sistem complicat, complexul de sistematizare si orientare in noul context si nu in ultimul rand complexul socio-profesional provenit din introducerea noilor tehnologii. Deoarece intreprinderea analizata nu dispune in prezent de un sistem informatic se propune o informatizare progresiva a activitatilor din unitate pornind de la activitatile de baza, cu incadrarea acestor lucrari in bugetele de cheltuieli alocate, o implementare si dare in exploatare a aplicatiilor informatice pe masura elaborarii lor.

Capitolul 3

PRECIZAREA OPTIUNILOR SOLUTIILOR DE INFORMATIZARE

In mai mult de 30 de ani de eforturi inovative in informatica de gestiune s-au acumulat o varietate mare de aplicatii informatice de gestiune a datelor si o bogata experienta in exploatarea acestora. Aceste acumulàri creaza un cadru favorabil patrunderii mai accentuate a tehnologiilor informatice in tot mai multe societati comerciale si o reducere spectaculoasa a timpului si costurilor de realizare si implementare a sistemelor informatice. Desigur ca nu orice unitate economico -sociala este pregatita pentru informatizare. Structurarea sistemului informational actual, pregatirea personalului din compartimente in vederea utilizarii noilor tehnologii ale informatiei, procesele tehnologice existente, structura organizatorica sunt doar cateva elemente ale vectorului de conditii prin care se poate aprecia daca prin informatizare se pot obtine efectele scontate. Daca nu exista un anumit grad de dezvoltare a unitatii, experienta acumulata pana in prezent arata ca eforturile umane, materiale si financiare pentru realizarea sistemului informatic nu sunt incununate de succes. Orientarea actuala in elaborarea Proiectelor directoare de informatizare este aceea de a proiecta si realiza sisteme informatice deschise, descentralizate si distribuite, cu un suport tehnic de tip client-server si sisteme performante de transmisie a datelor si informatiilor. Tinind seama de organizarea interna si de stadiul de dezvoltare a unitatii economice se poate opta pentru realizarea unui astfel de sistem, aliniat la standardele europene actuale.

Optiunile prezentate in continuare s-au facut in raport cu conceptul de sistem deschis (OSI -Open System Integration) si reprezinta posibilitatea analizei mai multor criterii de selectie , analiza si comparatie dupa cum urmeaza:

-capacitatea de a include in sistem rezultatele evolutiei tehnologiei informatiei;

-necesitatea de a nu fi tributari unor firme producatoare de echipamente si programe;

-existenta unor referinte in domeniu de activitate cu eficienta demonstrata;

-existenta unor norme metodologice si standarde internationale care reglemeteaza interfata dintre componentele sistemului si tehnologia de realizare;

-o mai judicioasa organizare a efortului de proiectare si realizare a componentelor sistemului informatic al unitatii economico-sociale.

Incadrarea in standardele existente in prezent si utilizate pentru sisteme informatice similare , impune fixarea unor optiuni denproiectare prezentate in cele ce urmeaza.

3.1. Standarde si recomandari tehnice generale

Standardele si recomandarile tehnice, exitente pe plan intern si european, asigura omogenitatea tehnologiilor informatice (in special al suportului hardware si al software-lui de baza), comunicarea in cadrul sistemului si cu alte sisteme similare din mediul extern. Solutia de informatizare propusa va asigura realizarea conceptului de interoperabilitate care reprezinta schimbul de informatii intre doua sau mai multe sisteme precum si cooperarea pentru asigurarea unor sarcini partajate. Incadrarea in standardele existente se refera atat la suportul hardware (platforma echipamente) cat si la platforma produselor program. In acest sens inainte de elaborarea solutiilor de informatizare trebuie sa se selecteze optiunile privind: caracteristicile tehnice ale echipamentelor, conectivitatea, tipuri de lucrari si servicii solicitate retelei de teletransmisie, securitatea datelor, portabilitatea (sisteme de operare), limbaje de programare utilizate, produse program destinate pentru birotica, grafica pe calculator, tabele de calcul, sisteme de gestiune a bazelor de date, suporturile de informatii (benzi magneitice, discuri flexibile, tehnici de inregistrare magnetica), metode de proiectare si realizare produse program.

Pornind de la obiectivale stabilite, de la rezultatele analizei situatiei actuale in unitatea economica, in urma consultarii factorilor decidenti din unitate, echipa de elaborare a Proiectului director de informatizare, va selecta optiunile tehnice generale pentru stabilirea solutiei de informatizare, optiuni care sunt precizate in tabelul nr. 3.1.

STANDARDE SI RECOMANDARI TEHNICE PRINCIPALE UTILIZATE IN REALIZAREA SISTEMILUI INFORMATIC

Tabel nr. 3.1

3.2. Arhitectura sistemului informatic

Arhitectura viitorului sistem informatic al unitatii trebuie saa fie conforma cu recomandarile Comisiei Comunitatii Europene de Standarde si Norme ale Sistemelor Informatice.

In arhitectura sistemului se disting urmatoarele nivele:

-nivelul 1-arhitectura organizationala care va contine domeniile de activitate, memoria centrala si centrul de telecomunicatii al sistemului;

-nive!ul 2 -arhitectura tehnica care cuprinde posturile de lucru, tipul de echipament, retelele de calculatoare, sistemele de teletransmisie date si informatii si softul de baza;

-nivelul 3 -arhitectura aplicatiilor care va contine produse program achizitionate si proiecte proprii de dezvoltare software necesare pentru atingerea obiectivelor propuse;

-nivelul 4 -arhitectura informationala ce consta din baze de date, fluxuri de informatii si proceduri de lucru manuale si automate.

3.3. Structurile functionale

Orientarile principale in domeniul structurilor unitatii economice deriva din regulamentul de organizare si functionare si din Regulamentul de organizare interna. Se urmareste cautarea unor solutii flexibile de structurare organizatorica in corelatie cu factorii invarianti din principalele domenii locale (sub-sisteme rezultate in urma analizei domeniilor sistemului informational actual. In acest sens au fost identificate un numar de domenii locale (sub -sisteme) ale intreprinderii, domenii locale care urmeaza sa fie informatizate, asa cum s-a hotarat in urma ultimei intalniri a Comitetului director al proiectului de informatizare.

Dintre domeniile locale selectate nu pot lipsi:

SI: CERCETARE -DEZVOLTARE;

S2: PREGATIREA TEHNICA MATERIALA;

S3: PREGATIREA TEHNICA A FABRICATIEI;

S4: PLANIFICAREA LANSAREA SI URMARIREA PRODUCTIEI;

S5: COMERCIAL (APROVIZIONARE -DESFACERE);

S6: PERSONAL -RETRIBUIRE;

S7: FINANCIAR -CONTABILITATE;

58: ADMINISTRATIA CENTRALA.

Fig.3.1. Arhitectura sistemului informatii

In cadrul acestor sub-sisteme, previzibile a avea un caracter invariant, structurile organizatorice pot evolua in functie de obiectivele si cerintele fiecarei perioade.

3.4. Personalul de specialitate si utilizatorii

Odata cu trecerea la realizarea. implementarea si darea in exploatare a noului sistem se prevad urmatoarele orientari de baza: constituirea Comitetului director de informatizare cu atributiuni de coordonare si urmarire a dezvoltarii si intretinerii sistemului informatic ce se va realiza: constituirea grupului de informaticieni cu atributii in intretinerea si dezvoltarea suportului hardware, software de baza si aplicativ, pentru asigurarea functionarii in conditii normalwe a retelei de comunicatii in interiorul si in exteriorul sistemului; formarea personalului cu sarcini pe posturile de lucru ale sistemului(utilizatorii), care sa utilizeze tehnica de calcul in activitatile curente.

Principalele categorii de personal implicate in realizarea si exploatarea sistemului informatic sunt:analisti programatori;ingineri de sistem; administratori de baze de date;analisti programatori ajutori;operatori date; utilizatori din sistemul existent. Organizarea activitatii de informatizare vizeaza si aspecte privind specializarea personalului in conformitate cu fluxul tehnologic al prelucrariiautomate a datelor. Aceasta specializare va fi axata pe insusirea modului de exploatare al tehnologiilor informatice (sisteme de operare, sisteme de transmisie date,sisteme de gestiune baze de date,case-uri, limbaje de programare, produse program orientate pe aplicatii, etc.). Componenta de educatie permanenta in noile tehnologii informatice trebuie de asemenea sa fie in atentia Comitetului director de informatizare, pentru a se putea face fata ritmului ametitor al noutatilor tehnologice dintr-un domeniu de activitate in care perioada de injumatatire a cunostintelor este mai mica de doi ani.

3.5.Prioritati de abordare

Complexitatea sistemului obiect conduce la o esalonare pe o durata de circa 2 la 3 ani a efortului de realizare a sistemului informatic. Durata este stabilita tinind cont de dorinta de realizare cat mai rapida, exprimata de compartimente si conducerea unitatii pentru a putea indeplinii functiunile specifice la un nivel calitativ corespunzator. In acest sens orientarea generala privind prioritatile este urmatoarea: angajarea de specialisti in informatica si formarea de utilizatori ai noilor tehnologii informatice din cadrul personalului existent in unitate; dotarea cu tehnica de calcul si echipamente de teletransmisie date; lansarea in exploatare experimentala pe masura realizarii aplicatiilor informatice; abordarea (cu prioritate) a unor proiecte privind bazele de date locale si centrale; stabilirea unui graf PERT de esalonare a lucrarilor de realizare a sistemului informatic.

3.6. Structura costurilor

Costurile pentru informatizarea unitatii au o structura standardizata si se refera la: costuri soft de baza; costuri anuale privind asigurarea proiectarii si darii in exploatare esalonata a aplicatiilor sistemului; costuri anuale privind exploatarea sistemului; costuri cu personalul( salarii si cursuri de perfectionare );

3.7. Functionarea sistemului informatic

Obiectivul central al informatizarii unitatii economice consta in furnizarea de date exacte si in timp util compatimentelor interesate, adica sporirea nivelului de comunicare intre structuri si reducerea drastica a timpului de reactie fata de cererile mediului intern si/sau extern al sistemului analizat. In vederea pregatirii contextului de lucru si pentru asigurarea cadrului organizatoric si managerial, care sa permita o functionare eficienta a noului sistem, se propune: clasificarea documentelor din punct de vedere al continutului si al circuitelor informationale; stabilirea unor proceduri de lucru interne la nivelul compartimentelor; efectuarea majoritatii prelucrarilor de catre utilizatorii finali; asigurarea administrarii memoriei comune de catre un numar restrans de persoane de specialitate impreuna cu persoane ale compartimentelor; asigurarea fiabilitatii sistemului memoriei comune si a centrului de telecomunicatii.

Capitolul 4

SCENARIU FLEXIBIL DE INFORMATIZARE

Solutia conceptuala propusa pentru informatizarea unitatii are la baza optiunile selectate si prezentate anterior. Informatizarea unitatii in conditiile actuale conduce la schimbarea statutului informaticianulu; daca pana acum el reprezenta punctul obligatoriu de tranzit intre o aplicatie si realizarea ei informatica, de acum incolo utilizatorii devin capabili sa realizeze de exemplu prin facilitatile oferite de procesoarele de texte, tabelele de calcul, sistemele de gestiune a bazelor de date, grafica elementara -programe relativ simple, dar adaptate unei probleme precise si accentul este pus mai mult pe capacitatile profesionale ale autorilor, decat pe cunostintele lor de informatica . Impactul acestei evolutii asupra personalului unitatii economico -sociale nu a intarziat: initierea in informatica devine necesara si obligatorie pentru un numar din ce in ce mai mare de profesii, in timp ce tot mai multi oameni care se ocupau cu prelucrarea datelor devin someri sau trebuie sa se recalifice. Aceste reactii impun ca in cadrul arhitecturii sistemului informatic sa se evidentieze mai multe nivele distincte, fiecare nivel avind o structura si un continut propriu. Aceste nivele ale arhitecturii conceptuale a sistemului informatic care au fost prezentate in fig.3.1 vor fi detaliate in cele ce urmeaza.

4.1. Arhitectura organizationala

Din punct de vedere organizational sistemul este compus dintr-un centru de telecomunicatii, o memorie comuna si mai multe sub-sisteme (domenii locale) interconectate printr-o retea. Pentru explorarea sistemului informatic va exista un personal de specialitate si utilizatorii din sistemul obiect actual, incadrat in structura organizatorica actuala, dar cu atributiuni specifice mentionate si in regulamentul de organizare si functionare al intreprinderii ( vezi organigrama intreprinderii ).

Centrul de telecomunicatii reprezinta o componenta cu caracter organizatoric si functional, constituit ca si o poarta de intrare in sistem. Acest centru asigura interfata informationala a sistemului informatic cu exteriorul pentru lucrarile de generare, actualizare si interogare a bazelor de date din sistemul obiect. Sistemul memoriei comune este o componenta cu caracter organizatoric si functional care furnizeaza servicii tuturor utilizatorilor din domeniile locale. Aceasta componenta, dotata cu resurse informatice corespunzatoare, asigura urmatoarele functiuni: colecteaza, administreaza, prelucreaza, stocheaza si transmite informatii celor interesati, in functie de criteriile de lucru prestabilite. Subsistemul (domeniul local) se constituie ca o componenta organizationala a sistemului, caracterizat printr-o structura unitara a relatiilor de Iucru intre membrii domeniului. Subsistemul contine posturi de lucru locale, o retea locala de comunicare intre posturile de lucru, sistemul local de administrare a bazei de date si a retelei de comunicatii precum si programele aplicative locale impreuna cu. colectiile locale de date.

Pornind de la optiunea realizarii unui sistem informatic distribuit, arhitectura organizationala va permite departajarea prelucrarilor distribuite ( realizate local de catre utilizatori la posturile de lucru din cadrul flecarui compartiment) de prelucrarile centralizate. In fig.4.1 se propune o structura organizationala in care fiecare bloc evidentiat are o serie de functiuni proprii de indeplinit in concordanta cu regulamentul de organizare si functionare actualizat al intreprinderii.

4.1.1. Centrul de telecomunicatii

Centrul de teletransmisie date si informatii al sistemului are urmatoarele functiuni:

-asigura schimbul de informatii in interiorul si exteriorul sistemului prin dispecerizarea cailor de comunicatii, administrarea informatiilor de control, gestiunea protocoalelor de comunicatii, conversii de coduri si/sau formate;

-asigura serviciispecifice de tipul transfer de fisiere, mesagerii electronice, acces la bazele de date la distanta conform unor protocoale de protectie a datelor.

Centrul de teletransmisie va evolua in directia realizarii unor activitati de teleprelucrare complexa, pe masura extinderii gamei si caracteristicilor specifice ale serviciilor implementate. Sistemul de echipamente al centrului de teletransmisie trebuie sa asigure flexibilitate, fiabilitate, duplicare informatii si capacitati de a dirija un trafic interactiv. Informatiile primite de acest centru din interiorul si exteriorul sistemului informatic sunt: informatii de transmis(continuturi informationale organizate sub forma de fisiere), informatii auxiliare privind destinatia, conditiile de transfer, confidelitate.

Colectiile proprii de informatii ale centrului de comunicatii constau din repertoare de identificare corespondenti, caracteristici linii de comunicatie, statistici proprii. Informatiile produse de centrul de comunicatii sunt: informatii receptionate ce se livreaza sub-sistemelor, statistici si informatii de control pentru urmarirea activitatii de comunicatii.

4.1.2.Sistemul memoriei comune

Acest sistem are ca principale functiuni asigurarea organizarii si administrarii bazelor de date accesate de mai multe domenii locale. Numarul si complexitatea bazelor de date si a serviciilor oferite vor evolua in timp, pe masura cresterii gradului de informatizare. In consecinta trebuie sa se asigure de la bun inceput o structura flexibila a bazei de date, avind in vedere printre altele, posibilitatea adaugarii ulterioare de noi tabele in baza de date, precum si de noi legaturi intre cele existente, in functie de natura si evolutia cererilor.

	Foruri superioare/Agenti economici

		MEMORIA COMUNA Banca de date a sistemului

Fig. 4.1 Structura organizationala a sistemului informatic

4.1.3 Domeniile locale si aplicatiile informatice

Urmare a concluziilor desprinse din analiza sistemului actual si din aprofundarea continutului "Studiului de restructurare ", in cadrul sistemululi informational al unitatii au fost identificate un numar de sub-sisteme (domenii locale) care urmeaza a fi informatizate si vor constitui nucleul viitorului sistem informatic. Pentru fiecare dintre acestea se vor specifica: functiunile principale, informatiile produse, informatiile stocate si administrate, informatiile primite din afara sub-sistemului, proiectele propuse (detalierile sunt prezentate in studiul de caz).

4.2 Arhitectura tehnica (de tip client-server)

Arhitectura tehnica propusa pentru acest sistem informatic(fig.4.2.) defineste tipologia posturilor de lucru ce vor deservi diversii utilizatori din sistem precum si serverul memoriei comune(FILE SERVER) si serverul de comunicatii (COMMUNICA TION SERVER) , interconectate in cadrul unei retele. Arhitetura tehnica este corelata cu arhitectura organizationala a sistemului, acoperind toate sub-sistemele.l La definirea ei s-au avut in vedere urmatoarele principii: respectarea standardelor referitoare la interconectare, interoperabilitate si portabilitate pentru tehnologii informatice existente in

Comunitatea Europeana; posibilitati de integrare a noilor tipuri de echipamente si produse program pe masura evolutiei tehnologiilor informatice; ierarhizarea functionala si asigurarea coerentei fluxului de informatii; asigurarea coerentei intre subsisteme reducerea factorilor de risc in raport cu schimbarile in structura oganizatorica; asigurarea protectiei sistemului si confidentialitatii informatiilor.

Arhitectura tehnica, de tip client-server, a sistemului informatic al unitatii, contine urmatoarele tipuri de posturi de lucru care vor functiona in compartimentele unitatii:

-POSTURI DE LUCRU DE TIP B (birotica), destinate activitatilor de secretariat, ofera servicii de: birotica,posta electronica, imprimare rapoarte, consultare baze de date ,consultare agenda.Serviciile oferite de un post de lucru sunt precizate sintetic in fig. 4.2;

-POSTURI DE LUCRU DE TIP C ( colectare date), destinat activitatilor de introducere/preluare de volume de informatii furnizeaza servicii de: colectare date, validare si prelucrare date, prelucrare documente, interogare/actualizare baze de date,transmisie date;

-POSTURI DE LUCRU DE TIP D ( diseminare /decizie),destinate activitatilor de editare texte, documente, rapoarte, corespondente, informatica manageriala. Acest tip de post de lucru furnizeaza servicii de: procesare text, imprimare , difuzare, interogare/actualizare baza de date, transmisie date;

-POSTURI DE LUCRU DE TIP U ( utilizator) care asigura exploatarea curenta a aplicatiilor si asigura servicii de interogare/actualizare baza de date, informatii documentare, relucrari de date proprii, imprimare rapoarte.

-Serverele asigura servicii pentru: administrarea datetor comune sistemului, administrarea comunicatiitor,posta electronica, transfer fisiere, interogari baza de date externe prin intermediul serverului de comunicatii, imprimari tabele.

Interactiunea client-server functioneaza pe baza de protocoale de comunicatii. In functie de tipul cererii, volumul de informatii vehiculate si de capacitatea serverului se stabileste numarul maxim de clienti ( posturi de lucru) ce pot fi serviti la un moment dat. Fisele descriptive ale acestor posturi de lucru vor fi prezentate in cadrul solutiei de informatizare acolo unde va fi precizata si platforma hardware si software de baza, pentru noul sistem informatic. Posturile de lucru vor fi distribuite in sistemul obiect actual. Numarul de bucati din fiecare tip de post de lucru va fi dimensionat in functie de volumul informatiilor, frecventa si urgenta de solicitare a informatiei variabile care trebuie preluata pe suport magnetic si de timpul maxim de raspuns solicitat pentru principalele cereri de informatii. Atributul de sistem deschis al arhitechlrii tehnice asigura posibilitatea ca de la acelasi terminal sa se poata lucra cu resursele locale ale postului de lucru, cu resursele retelei LAN instalate in domeniul local al organizatiei, sau cu resursele retelei disponibile la nivelul unitatii economice.

4.3. Arhitectura de aplicatii (mediul client-server)

Mediul suportului aplicatiilor din sistemul informatic este definit pentru fiecare din cele doua nivele ale arhitecturii tehnice si va contine:

PENTRU NIVEL SERVER:

-sisteme de operare multitasking si multiutilizator;

-produse program pentru asigurarea functiilor de baza in mediul de retea locala;

-protocol de retea;

-sistem de gestiune a bazelor de date de volume mari de informatii si cu

posibilitati de integrare a procesoarelor de texte, tabele, grafice si eventual

imagini;

PENTRU NIVEL CLIENTI (POSTURI DE LUCRU):

-sistem de operare monoutilizator: MS-DOS

-interfata grafica: Windows NT;

-procesor de texte: Word for Windows;

-procesor de date tabelare: EXCELL;

-programe de grafica si design: COREL;

-sistem de gestiune baza de date tip client: dBASE, FOXPRO;

-sistem de birotica: MICROSOFT; protocol de retea: TPC/IP.

Serviciile oferite de postul de lucru sunt prezentate in fig 4.4

Tipologia de aplicatii din cadrul acestui sistem informatic consta din: aplicatii de birotica; aplicatii de administrare; informati, metainformatii, retea si sistem de comunicatii; aplicatii de sustinere si asistare a activitatilor specifice din cadrul unitatii. Structura fluxului informational in cadrul aplicatiilor est prezentata in fig. 4.3.

Fig. 4.3. Arhitectura de aplicatii

4.4 Arhitectura informationala (baze de date si aplicatii)

Acest sistem deschis contine bazele de date si aplicatiile informatice, destinate diversilor utilizatori, pentru furnizarea de servicii privind prelucrarea informatiilor (receptare date, trecerea lor pe suport magnetic, prelucrarea, transmiterea, stocarea informatiilor), administrarea bazelor de date si resurselor sistemului, dezvoltarea si intretinerea programelor de aplicatii si de gestiune.

Arhitectura, a carei structura organizationala, tehnica si de aplicatii a fost prezentata anterior, evidentiaza fluxurile de informatii, impreuna cu modul lor de comunicare -cooperare intre diferitii utilizatori. Comunicarea poate fi facuta prin date, mesaje sau aplicatii distribuite. In cadrul sistemului informatic al unitatii au fost departajate posturile destinate exploatarii aplicatiilor de cele destinate dezvoltarii si testarii de programe de aplicatii ( fig. 4.5).

Fig. 4.6. Arhitectura informationala a sistemului informatic

Capitolul 5

SOLUTIA DE INFORMATIZARE A SISTEMULUI OBIECT

Solutia conceptuala a sistemului informatic a scos in evidenta facilitatile si punctele sensibile ale acestuia. Pentru a stavili cresterea alarmanta a numarului de persoane care se ocupa cu asa zisa 'birocratie' a intreprinderii, societatile dezvoltate au recurs la facilitatile oferite de informatica. Pe plan mondial cea mai avansata societate din punct de vedere tehnologic este si cea mai birocratica, pentru ca fara' gestiunea datelor aferente proceselor de productie nu se poate trai'. Insa aceasta 'birocratie' este transparenta pentru orice membru al acelei societatii, prin faptul ca sarcinile de ' gestiune a datelor' au fost preluate de catre tehnologiile informatice, acest lucru conducind la acele cresteri spectaculoase de productivitate si de avans tehnologic.

Solutia de informatizare, care reprezinta strategia de informatizare a activitatilor din unitatea analizata, contine o imbinarea armonioasa a elementelor de arhitectura definite in solutia conceptuala a noului sistem informatic si concluziile desprinse in urma analizei si bilantului sistemului obiect privi gradul de informatizare existent (proiecte aflate in diverse stadii de realizare, proiecte propuse, interconditionari intre proiecte si prioritati solicitate de catre Comitetul director al proiectului). In cele ce urmeaza se prezinta solutia de informatizare sub forma unui scenariu flexibil structurat pe domenii, acestea defalcate pe domenii locale ( subdomenii), iar in cadrul lor pe aplicatii informatice. Pentru elaborarea acestei solutii de informatizare a unitatii este necesar sa se efectueze, intr-un mod de abordare de tip top-down, urmatoarele actiuni:

-stabilirea listei de aplicatii informatice structurate pe domenii locale (sub-

sisteme) de activitate, estimarea numarului si tipurilor de posturi de lucru ,

prioritati pe aplicatii;

-intocmirea fiselor descriptive ale proiectelor de aplicatii. Aceste fise descriptive

vor constituii punctul de start al proiectelor logice si tehnice al acestor aplicatii;

-estimarea efortului, resurselor si duratelor de realizare a sussistemelor

implementare);

-construirea grafului retea pentru realizarea noului proiect informatic si calculul

tabelului de termene (stabilirea calendarului lucrarilor in functie de prioritati);

-configurarea platformei hardware (suportul tehnic al sistemului informatic

propus);

-precizarea continutului platformei software de uz general;

Pentru identificarea componentelor noului sistem informatic (sistem structurat pe domenii, subsisteme si aplicatii) se va utiliza un cod cu structura, format din 4 caractere numerice prezentata in figura 5.1.

I I I I

codul aplicatii informatice

codul subsistemului

codul sistemului informatic

fig.5.1.

5.1.Lista aplicatiilor informatice structurata pe domenii locale

Lista acestor componente va fi prezentata in ordinea domeniilor locale, sub forma unor tabele, in care identificam structura noului sistem si necesarul de posturi de lucru.

Estimarea necesarului de posturi de lucru se va face pentru etapa de exploatare si va fi elaborata in conceptia accesului la capacitatile de lucru si nu posturi de lucru dedicate exclusiv aplicatiei. Prioritatile vor fi stabilite in concordanta cu derularea proiectului.

Domeniul:CERCETARE-DEZVOLTARE

Cod domeniu:D1

Nota

1. Din analiza sistemului existent s-au retinut cerintele prioritare privitoare la: realizarea si actualizarea pe suport magnetic a nomenclatoarelor generale ale intreprinderii;actualizarea acestor nomenclatoare cu informatiile privitoare la asimilarea de produse noi si modernizarea tehnologiilor de fabricatie existente in unitate.

2. Accesul la posturile de lucru a fost dimensionat in functie de volumul si urgenta lucrarilor. Aplicatiile informatice propuse nu utilizeaza integral capacitatea unui post de lucru ( ele solicita de regula la maxim posturile de lucru, pe perioade scurte de timp) si din acest motiv pe aceleasi capacitati de lucru pot rula mai muIte aplicatii conform unui grafic stabilit.

5.2. Fisele descriptive ale proiectelor de aplicatii

Detaliile tehnice ale scenariului de informatizare sunt prezentate pentru fiecare aplicatie informatica prin FISE DESCRIPTIVE ale proiectelor de aplicatii. Aceste fise descriptive au urmatorul continut informational: date de identificare a proiectului, descrierea aplicatiei, aria de cuprindere, corelarea cu alte proiecte, faze-durate-efort de realizare. In cadrul proiectului director de informatizare se vor prezenta fisele descriptive ale proiectelor de aplicatii in ordinea sub-sistemelor enumerate anterior. Referitor la aceste fise descriptive se fac umatoarele mentiuni: efortuI de realizare a etapelor si fazelor de executie este exprimat in ore/om conventionale; (ore/om echivalente functiei ' referent de specialitate') iar durata de realizare se calculeaza prin formula:

Efort (luni/om)

Durata (luni)=-------- ----- ------ -

Numar A-P*170 ore/luna

FISA DESCRIPTIVA a proiectelor de aplicatii va constitui punctul de plecare in analiza , proiectarea si realizarea aplicatiilor informatice ale sistemului. Fisele descriptive ale posturilor de lucru vor contine informatiile tehnice definitorii ale acestuia si vor avea urmatorul continut: (Configuratiile propuse sunt corelate cu cerintele prezentate in studiuI de caz ).

FISA DESCRIPTIVA

TIP: Post de lucru CLIENT-B.

Asigura urmatoarele servicii:

-birotica;

-posta electronica;

-imprimare rapoarte;

-interogare/actualizare baza de date;

-consultare agenda;

Configuratie hardware propusa:

-PC AT 386 cu:

-CPU 80836 DX/33MHz

-RAM8MB

-FDD 3.5 (1.44MB) + 5.25 (1.2 MB)

-HDD 120 MB

-Monitor 14 SVGA

-I/O ( 1 paralel/ 2 serial)

-Tastatura 101 taste

-Mouse 3 butoane

-Adaptor retea (ETHERNET)

-Imprimanta matriciala 9 ace (24) format A4

-adaptor telefax/telefon ( optional)

Soft necesar:

-MS-DOS V 5.00/ MS-DOS 6.00

-WINDOWS 3.1

-Procesoare de text (WORD)

-Programe agenda (IXL)

-SGBD: ORACLE, PARADOX, DBASE IV(tip Workstation)

-EXCEL ( tabele de calcul);

FISA DESCRIPTIVA

TIP: Post lucru CLIENT-C

Proiectat pentru urmatoarele servicii:

-colectare date

-prelucrare date

-prelucrare documente

-interogare/actualizare baza de date

Configuratie hardware propusa:

-PC AT 386 / PC AT 486

-CPU 30386 DX + 80387/33 MHz SAU 80486/33 50MHz

-RAM 8 MB

-FDD 3.5 (1.44MB) + 5.25 (1.2 MB)

-HDD 120 MB

-Monitor 14 SVGA -adaptor SVGA -1 MB RAM

-I/O ( 1 paralel/ 2 serial)

-Tastatura 101 taste

-Mouse 3 butoane

-Adaptor retea (ETHERNET)

-Imprimanta matriciala 9 ace format A:3

-adaptor telefax/telefon ( optional)

-scanner format A3

-UPS

Soft necesar:

-MS-DOS V 5.00/ MS-DOS 6.00

-WINDOWS 3.1

-Procesoare de text (WORD)

-SGBD: ORACLE, PARADOX, DBASE IV(tip Workstation)

-EXCEL ( tabele de calcul);

-Procesoare de imagine( Desktop Painter);

FISA DESCRIPTIVA

TIP: Post lucru CLIENT-D

Proiectat pentru urmatoarele servicii:

-imprimarea si difuzarea datelor (documente, rapoarte, corespondenta)

-interogare/actualizare baza de date

Configuratie hardware propusa:

-PC AT 386 SX/80386 Dx/33 MHz

-RAM 8 MB

-FDD 3.5 (1.44MB) + 5.25 (1.2 MB)

-HDD 80 MB

-Monitor 14 SVGA -adaptor SVGA -1 MB RAM

-I/O ( 1 paralel/ 2 serial)

-Tastatura 101 taste

-Mouse 3 butoane

-Adaptor retea (ETHERNET)

-Imprimanta matriciala 24 ace format A:3

-Ink jet printer

-Laser printer (optional)

-adaptor telefax/telefon ( optional)

Soft necesar:

-MS-DOS V 5.00/ MS-DOS 6.00

-WINDOWS 3.1

-Procesoare de text (WORD)

-SGBD: ORACLE, PARADOX, DBASE IV(tip Workstation)

-Set de drivere de imprimanta.

FISA DESCRIPTIVA

TIP: Post lucru CLIENT-U

Proiectat pentru urmatoarele servicii:

-exploatare curenta aplicatii.

-interogare/actualizare baza de date.

Configuratie hardware propusa:

-PC AT 3861 PC AT 486 cu:

-RAM 8 MB

-FDD 3.5 (1.44MB) + 5.25 (1.2 MB)

-HDD 120 MB

-Monitor 14 SVGA -adaptor SVGA -1 MB RAM

-I/O ( 1 Paralel/ 2 serial)

-Tastatura 101 taste

-Mouse 3 butoane

-Adaptor retea (ETHERNET)

-Adaptor telefax/telefon ( optional)

Soft necesar:

-MS-DOS V 5.00/ MS-DOS 6.00

-WINDOWS 3.1

-Procesoare de text (WORD)

-SGBD : ORACLE, PARADOX, DBASE IV ( tip

Workstation)

FISA DESCRIPTIVA

TIP: SERVER BAZE DE DATE

Proiectat pentru urmatoarele servicii:

-file server dedicat in realizarea sarcinilor administratorului bazei de date

Configuratie hardware propusa:

-PC AT 486 cu:

-RAM 32 MB

-FDD 3.5 (1.44MB) + 5.25 (1.2 MB)

-HDD 1 GB

-Monitor 14 SVGA

-I/O ( 1 Paralel/ 2 serial)

-Tastatura 101 taste

-Mouse 3 butoane

-Adaptor retea (ETHERNET)/ nr.trunchiuri LAN

-Adaptor telefax/telefon

-UPS

Soft necesar:

-UNIX

-TCP/IP+NFS

-MS-DOS V 5.00/ MS-DOS 6.00

-WINDOWS 3.1

-LAN SGBD : ORACLE, PARADOX, DBASE IV

-Software backup/recover (systos)

FISA DESCRIPTIVA

TIP: SERVER COMUNICATII

Proiectat pentru urmatoarele servicii:

-mesagerie electronica

-server de acces

-gateway

-prelucrari de date de uz general

-interogare/actualizare baze de date

Configuratie hardware propusa:

-PC AT 486 cu:

-CPU 80486 DX2 66 MHz

-RAM 32 MB

-FDD 3.5 (1.44MB) + 5.25 (1.2 MB)

-HDD 1 GB

-dual cu mirroring

-Monitor 14 SVGA

-I/O ( 1 paralel/2 serial)

-Tastatura 101 taste

-Adaptor retea (ETHERNET)/ 1 nr. trunchiuri LAN

-Adaptor telefax/telex

-Placa X25

-MODEM-uri

-UPS

Soft necesar:

-UNIX

-Sistem de operare retea

-WINDOWS 3.1

-LAN SGBD : ORACLE, PARADOX, DBASE IV

-Software de comunicatii.

5.3. Configurarea Platformei Hardware si Software, suport al Sistemului Informatic

Pentru exploatarea acestui sistem informatic cornplex intreprinderea va avea nevoie de un suport hardware si software bazat pe o retea de microcalculatoare (si/sau mainframe). Configurarea acestei retele se face pe baza estimarilor din fisele descriptive ale aplicatiilor informatice unde s-au precizat tipurile de posturi de lucru si capacitatile de calcul ( exprimate in numar de posturi de lucru solicitate). Reamintim faptul ca la nivelul aplicatiilor au fost precizate accesul la posturile de lucru si nu posturi de lucru dedicate integral aplicatiei. Aceasta precizare este importanta atunci cand se stabileste configurarea platformei de lucru cu o dotare tehnica echilibrata la un cost total minim.

Dimensionarea retelei trebuie facuta in functie de cerintele de implementare a unei structuri care sa asigure o functionare normala a sistemului in timp real. Reteaua va asigura :

-realizarea unui sistem informatic deschis care sa permita integrarea in timp atat a

facilitatilor oferite de sistemele de operare existente (MS-DOS, WINDOWS,

UNIX), de retelele locale cat si conectare la retele din afara unitatii;

-implementarea unui anasamblu de functiuni si mecanisme privind: functiuni de

supervizare si control on-line a starii sistemului si activitatii acestuia; mecanisme

de gestionare si afisare a evenimentelor; dispozitive de detectare a anomaliilor,

instrumente pentru instalare si configurare; aplicatii de gestiuni performante;

mecanisme de lucru in retea a produselor program aplicatii de gestiune a

utilizatorilor; gestiunea drepturilor de acces si de securitate a datelor.

Arhitectura sistemului de management a retelei va fi de tip modular respectind conceptele DME si OSF utilizate in realizarea sistemelor informatice. Acest subsistem va contine nivelele de baza ale modelului ISO ceea ce va permite integrarea pe parcurs a noilor facilitati oferite de un domeniu cu o evolutie extrem de rapida.

Mijloacele de comunicare vor asigura cateva principii de baza in utilizarea facilitatilor oferite de reteaua telefonica existenta, (caracteristici tehnice modeste); utilizarea facilitatilor oferite de retelele locale; realizarea unor servicii de mesagerii interpersonale; schimb de documentatii; comunicare de fisiere.

Pentru exploatarea sistemului informatic se propune configuratia de echipamente care va avea o structura asemanatoare cu cea descrisa in studiul de caz.

5.4 Estimarea efortului si duratelor de realizare a subsistemelor

Estimarea efortului si duratei de realizare a aplictiilor din cadrul unui sub-sistem se face pe baza datelor cuprinse in fisele descriptive ale aplicatiilor informatice. Datele agregate la nivelul subsistemelor vor fi centralizate in cadrul unui tabel care va avea urmatorul continut informational: codul subsisternului; numele subsistemului; etapele de realizare si anume: proiectare logica (PL), proiectare tehnica (PT), realizare programe (PR), implementare (lM); efortul de realizare exprimat in ore conventionale/om; resurse umane (numar analisti-programatori si numar utilizatori); durate de realizare (exprlmata in zile, saptamani,luni/om).

Observatii:

a). Conceptul de ora conventionala a fost introdus ca unitate de masura in estimarea efortului activitatilor cu specific informatic. Ora conventionala este ora fizica a unui analist -programator debutant. Trecerea de la ora conventionala la ora fizica se face in momentul lansarii lucrarilor, iar conversia din ore conventionate in ore fizice se face pe baza de coeficienti care semnifica, raportul dintre salariu orar al unei persoane fizice raportat la salariul orar al unui analist -prograrnator debutant;

b). Durata de realizare din acest tabel se calculeaza cu ajutorul formulei:

Ef

D=----------

R*Nr

unde:

D = durata exprirnata in zile, saptamani sau luni;

Ef= efortul de realizare exprimat in ore conventionale/om;

R = resurse umane (numar de analisti -programatori debutanti);

Nr = numar de ore conventionale pe unitatea de timp dorita (saptamana sau luna).

In cele ce urmeaza se prezinta structura tabelului centralizator al estimarii efortului de realizare a componentelor sistemului informatic,

OBSERVATII:

Dezvoltarea spectaculoasa a tehnologiilor informatiei face dificila stabilirea platformei hardware si software a viitorului sistem informatic. Criteriile de selectie a unor echipamente existente pe piata si configurarea acestei platforme, in conformitate cu optiunile selectate pentru solutia de informatizare, sunt din cele mai sofisticate si se refera la: satisfacerea cerintelor informationale ale unitatii economico-sociale prin prelucrari distribuite sau prin concentrarea puterii de calcul intr-un singur loc; estimarea evolutiei cerintelor informationale si a modului de satisfacere a acestora cu echipamentele anvizajate la aceasta etapa; experienta de utilizare a tehnologiilor informatice in unitate; cerintele impuse sistemului de comunicatii de date si informatii; asigurarea compatibilitatii cu sisteme existente; criterii de cost/performanta etc;

Pentru configurarea platformei hardware a memoriei centrale si a serverului de comunicatii pot fi luate in calcul mai multe variante dupa cum urmeaza:a)retea locala cu FILE SERVER si SERVER DE COMUNICATII puternice; b)main frame de tipIBM AS/400. c) main frame de tip RISC/6000 etc.

Eforturile de realizare ale unui sistem viabil si modern de telefoane celulare si retele de calculatoare face posibil ca cea mai mare parte a unitatilor economice sa poata beneficia de aceste servicii, primind astfel o sansa in plus in lupta pentru supravietuire si afirmare.

Cu titlul de exemplu amintim ca arhivele de brevete devin astazi accesibile prin reteaua INTERNET si pe aceasta cale accesul la aceste adevarate tezaure de informatii tehnologice este disponibil in mod liber si gratuit. Evolutia preturilor in domeniul tehnologiei informatiei arata ca tehnologiil cea mai moderna este si cea mai ieftina din punct de vedere cost/performanta.

Tabelul nr.5.12.

CapitoluI 6

MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Aspectele umane si organizatorice legate de formarea echipei de realizare, planificarea realista a lucrarilor, transpunerea in practica a planului, comunicatiile, realizarea unui bilant intr-o optica constructiva, utilizarea experientei acumulata pe parcurs, constituie componente ale MANAGEMENTULUI PROIETULUI. Managerul proiectului trebuie sa invete sa intervina (nici prea des, nici prea rar) atunci cand este nevoie. Printre calitatile de baza ale unui manager modern de proiect se pot enumera: competenta tehnica, modul de comunicare, perseverenta, arta negocierii, disponibilitatea, creativitatea, vigilenta, responsabilitatea, energia necesara si nu in ultimul rand sa stie sa sustina motivatia proiectului in cadrul actiunilor ce se desfasoara pe tot parcursul elaborarii si realizarii proiectului. Managerul proiectului trebuie sa fie persoana care crede ce spune si spune ce crede si trebuie sa conduca proiectul pe un drum la capatul caruia se afla succesul. Comunicarea informatiilor legate de proiect trebuie sa fie subordonata unor reguli de comunicare simple sintetizate prin urmatoarele atribute: claritate, realism, diferentiere, mesaj usor de memorat, mobilizator, durabil in timp.

6.1. Coordonarea proiectului

In cadrul general al problemelor de coordonare a proiectelor complexe analistii disting doua aspecte: primu] aspect se refera la CUNOASTEREA PROBLEMEI si al doilea la actiunile ce se intreprind pe linia IDENTIFICARII DE SOLUTII. In literatura de specialitate se acorda o deosebita atentie corelatiei dintre data de incheiere a unui proiect complex si momentele de incepere a activitatilor din care se compune proiectul. In cadrul acestui tip de probleme, numite probleme de coordonare, se cer sa se precizeze, cu un anumit grad de detaliere si de precizie urmatoarete componente:

-un ansamblu bine definit de activitati care trebuiesc efectuate pentru realizarea proiectului propus ( se cere descompunerea proiectului in activitati componente si stabilirea listei de activitati asociate proiectului);

-precizarea succesiunii logice si tehnologice a activitatilor din lista (in ansamblul succesiunii de activitati pot exista activitati care nu au precedenta, aceste activitati fiind asa numitele, activitati de start ale proiectului).

Se presupune ca in faza initiala (de definire a proiectului) sunt disponibile resurse suficiente pentru executarea lucrarilor necesare, urmind ca in faza de elaborare a proiectului sa se analizeze problema restrictiilor impuse de resursele existente si de costul total al intregului proiect. Aceste consideratii sunt specifice proiectelor mari din diverse domenii de activitate ( constructii, intretinere si reparatii instalatii complexe, asamblare produse mari) inclusiv pentru proiectele de sistem informatic. Modelele economico -matematice existente in acest domeniu analizeaza si dau raspunsul la urmatoarele intrebari complexe:

-cum sa fie planificata executia activitatilor daca exista o planificare a intregului proiect cum sa fie urmarite si masurate realizarile lucrarilor din cadrul proiectului pe masura scurgerii timpului ( identificarea activitatilor care se afla 'in grafic' si celor care sunt intarziate sau se afla in devans);

-daca se poate reduce timpul de executie a unora dintre activitati sau al tuturor, marind costul, cum trebuie planificate activitatile in asa fel incat sa se minimizeze timpul de executare a proiectului la un cost total dat.

6.2. Metode, tehnici si instrumente utilizate

Metodele de planificare si urmarire a lucrarilor complexe se bazeaza pe calcule matematice care fac posibila o programare optim-echilibrata a relatiei TIMP-COST cu asigurarea continuitatii in timp a activitatilor proiectului si a unui consum minim de resurse. In cadrulacestor metode mentionam: Analiza drumului critic (Critical Path Method- CPM), metoda PERT (Program Evaluation and Review Techniques), metoda potentialelor (Metro Pothential Method-MPM) si altele. Aceste metode se bazeaza pe conceptul de graf retea si pe algoritmi de calcul specifici pentru analiza de timp, analiza de resurse si analiza de costuri.

Pentru realizarea planificarii unui proiect cu ajutorul acestor metode se porneste de la descompunerea proiectului in operatii componente si in evenimente care marchiaza inceputul si sfarsitul unei operatii. Pentru aceasta se cere sa se stabileasca, pentru versiunea initiala a proiectului, urmatoarele categorii de date:

-lista operatiilor (activitatilor)implicate in proiect;

-secventa in care aceste activitati trebuie sa se execute;

-activitatile care se pot executa in paralel;

Rezultatele oferite de aceste metode de planificare si control in retea sunt:

-imaginea grafica a proiectului, numita reteaua de activitati sau graful retea;

-calendarul de desfasurare a activitatilor proiectului;

-clasificarea activitatilor dupa importanta lor conform regulei 20/80. Conform

acestei reguli activitatile proiectului se impart in doua clase: Clasa A de activitati

contine 20% din totalul de activitati care insumeaza 80% din intreaga valoare a

proiectului (deci activitatile cele mai importante din proiect), iar clasa B celelalte

activitati. Urmare a acestei clasificari apar activitatile critice (clasa A) si

activitatile necritice (clasa B), adica activitati care au rezerva (marja) de timp.

Analiza de timp, analiza de resurse, analiza de cost si procedurile de actualizare

performanta a datelor primare sunt principalele capitole ale acestor metode de

coordonare (de planificare si control in retea a proiectelor).

Pe baza duratelor alocate fiecarei activitati din proiect aceste metode calculeaza datele de start cel mai devreme (T_{E j}) pentru toate evenimentele din retea, prin compararea datelor de timp asociate drumurilor care leaga evenimentul initial P₀ cu evenimentul P_j .

Formula de calcul utilizata este:

T_{E j} =max(a t_ij) (6.1)

(0,j) i

unde t_ij reprezinta duratele de timp asociate arcelor ce se gasesc pe un drum care leaga evenimentu1 initial P₀ cu evenimentul P_j. Data de start cel mai devreme se calculeaza deci prin ca1culul duratelor asociate fiecarui drum care leaga P₀ cu P_i si apoi alegerea duratei maxime din aceste drumuri. Data de start cel mai devreme al evenimentului final P_n din reteaua de activitati se numeste durata critica a proiectului. Drumul ce1 mai lung care leaga evenimentul initial cu evenimentul final se numeste DRUMUL CRITIC si se traseaza in proiect cu sageata dubla. Durata critica a proiectului poate fi atinsa pe mai multe drumuri care leaga evenimentul initial cu evenimentul final (drumul critic multiplu).

Datele de terminare cel mai tarziu (T_{L j} ) a evenimentului P_j se calculeaza prin identificarea tuturor drumurilor care leaga evenimentul final P_n cu evenimentul P_j cu ajutorul formulei:

T_{L j} =min (T _{E n}-at_ij ) (6.2)

^{(n,j) i}

unde arcele se iau in sens invers orientarii lor, adica prin parcurgerea retelei de activitati de la evenimentu1 P_n spre P_{n ,} P_{j-1 ,} P _{1 ,} P_{0 .}

Deci data de terminare cel mai tarziu a evenimentului P_j se calculeaza prin obtinerea expresiilor ( T_{E j}-t_ij) pe toate drumurile (P_n ,P_j) , si alegerea duratei minime dintre aceste valori numerice.

Rezerva libera de timp (R_LT) -asociata activitatii P_i P_j -este timpul maxim admis cu care o activitate poate fi decalata fara a afecta data de terminare a oricarei activitati, in situatia in care ambele activitati, precedenta si succedenta, se presupun ca incep fiecare in momentul de start cel mai devreme. Formula de calcul este ( notatiile sunt cele de mai sus):

R_{LT (i,j)}=T_Ej -( T_Ei+t_ij) (6.3)

Rezerva totala (R_TT) -este timpul maxim admis cu care o activitate poate fi decalata fara sa se afecteze data de terminare a intregului proiect. Aceasta se calculeaza considerind ca toate activitatile precedente incep la data de start cel mai devreme si toate activitatile succedente sunt considerate la data de terminare cel mai tarziu. Formula de calcul este:

R_{TT (i,j)}= T_Lj -( T_Ei+t_ij) (6.4)

Rezerva independenta (R_IT) -este cantitatea de timp maxima admisibila cu care poate fi marita durata operatiei (PiPj), sau poate fi intarziata inceperea ei, in conditiile cand toate activitatile (Pk,Pi) ce ies din evenimentul Pj incep la data T_Ej. Folosirea in cadrul activitatii (Pi,Pi) a rezervei sale independente nu are nici o influenta asupra rezervelor altor operatii.

Formula de calcul utilizata este:

R _IT= max (0, T_Ej -( T_Li+t_ij)) (6.5)

Activitatile necritice au rezerve de timp, adica permit

decalarea termenelor lor de incepere permitind astfel sa se manavreze liber resursele interne ale proiectului pe seama maririi duratei de indeplinire. Acest instrument de punere in evidenta a rezervelor interne ale proiectului reprezinta un punct forte al metodelor de planificare si control in retea.

Controlul proiectului

Dupa ce proiectul a intrat in faza de executie,controlul avansului lucrarilor este asigurat printr-un sistem de raportare a activitatilor incheiate. Daca unele activitati vor avea o durata mai mare sau mai mica decat estimarile initiale, iar alte activitati nu au fost suficient de clar definite, la intervale fixe reteaua de activitati impreuna cu intreaga informatie trebuie actualizata, reanalizata si recalculata programarea activitatilor, luind in calcul toate modificarile survenite. Aceste metode permit evidentierea drumului critic al proiectului, analiza de timp (calendarul lucrarilor), analiza de resurse si analiza de cost prin utilizarea unor algoritmi de calcul performanti care vor fi prezentati in continuare.

6.2.1. Optimizarea costurilor

Modelele descrise (CPM, PERT, MPM) permit ca unele sau toate activitatile retelei sa fie executate in diverse variante de timp cu costuri corespunzatoare. De exemplu:

In mod normal se presupune ca relatia cost -durata este liniara intre intensitatea normala si intensitatea maxima. Obiectivul urmarit de metodele mai sus mentionate este ca prin selectarea duratelor si costurilor corespunzatoare ale activitatilor sa se minimizeze costul total al activitatilor pentru o duratil de proiect data. (vezi fig. 6.1.)

Cost

Cost total= cost+ regie

Cost de regie

Costuri de asociatie activ

Durata proiectului

Fig. 6.1.Costurile proiectului

Solutia problemei de reducere a duratei proiectului(uneori specificindu-se durata totala solicitata pentru finalizarea proiectului) in conditiile unui cost minim posibil este elementara daca se doreste ca durata proiectului sa fie egala sau mai mare decat durata asociata celui mai apropiat drum de drumul critic. In acest caz se calculeaza pentru toate activitatile de pe drumul critic varianta de cost (cu ajutorul formulei 6.6), reducerea duratelor de cost facindu-se in ordinea crescatoare a variatiei de cost a activitatilor pana ce drumul critic a fost scurtat la durata dorita.

Cost de urgenta-Cost normal

Variatia de cost=-------- ----- ------ ----- ----- ----- (6.6)

Durata normala-Durata de urgenta

Totusi cand se doreste ca durata proiectului sa fie mai mica decat drumul imediat urmator dupa drumul critic, este necesar ca scurtarea sa fie ata t a drumului critic cat si a drumurilor subcritice corespunzatoare. Acum rezolvarea problemei devine considerabil mai dificila si este nevoie de o procedura sistematica care sa realizeze obiectivul de optimizare a costului. O astfel de procedura a fost data de Siemens. In continuare se prezinta pe un exemplu algoritmul lui Siemens pentru optimizarea costurilor de realizare a unui proiect. Sa consideram proiectul a carei retea este data in figura 6.2. impreuna cu duratele activitatilor inscrise.

8 20

8 11

6 12

Fig.6.2.

Din calcul rezulta ca durata totala a proiectului este de 38 de zile (drumul critic 0-1-2-3-4). Se doreste scurtarea proiectului la 22 de zile in conditiile unui cost minim. Variatiile de cost si reducerile maxime de timp sunt:

Tabelul nr.6.1.

Algoritmul consta din aplicarea urmatoarelor etape:

a)      determinarea tuturor drumurilor din retea care trebuie sa fie scurtate pentru a

se realiza durata dorita de realizare a proiectului.

Sunt sase drumuri in retea. Lungimea drumurilor si duratele minime cu care

trebuie sa fie scurtate sunt:

Tabelul nr.6.2.

b) Se scrie o matrice de timp-cost astfel ca fiecare rand sa reprezinte o activitate,

fiecare coloana sa reprezinte un drum din retea care trebuie scurtat. Doua coloane

aditionate sunt folosite, una pentru inregistrarea variatiei de cost pentru fiecare

activitate si a doua coloana pentru timpul maxim posibil cu care poate fi scurtata

fiecare activitate. Ultima linie din matrice reprezinta durata minima cu care

diversele drumuri trebuie scurtate pentru ca proiectul sa se realizeze la data dorita.

In fiecare coloana activitatile barate nu sunt incluse in drumul inscris in acea

coloana.

c) Se scrie variatia de cost efectiva pentru fiecare activitate in coloanele

corespunzatoare ale matricei din tabelul nr.6.3. Variatia de cost efectiva este variatia de cost actuala a fiecarei activitati impartita la numarul de drumuri inadecvate care include aceasta activitate.

Tabelul nr.6.3.

d) Se alege drumul care cere reducerea cea mai mare de timp si din acest drum

activitatea cu variatia de cost efectiva cea mai mica, alegerea limitindu-se la acele

activitati ale drumului care mai pot fi scurtate. In cazul in care aceasta selectare nu

conduce la o solutie unica se alege activitatea care este comuna la cele mai multe

drumuri si daca nedeterminarea inca mai exista se alege activitatea care permite

reducerea cea mai mare la variatia de cost efectiva. Se scade cea mai mare durata

posibila cu care aceasta activitate poate fi scurtata din fiecare drum care contine

aceasta activitate. Aceasta durata de timp care se scade se calculeaza ca fiind cea

mai mica durata dintre cererea curenta solicitata de fiecare drum care contine

activitatea selectata si durata de timp cu care mai poate fi scurtata aceasta

activitate.

e) Se repeta pasii c) si d) pana cand toate drumurile au fost scurtate corespunzator

(vezi tabelul nr.6.4.).

Tbelul nr.6.4.

f) Unele drumuri pot deveni in urma aplicarii acestui algoritm excesiv scurtate. Adeseori aceasta este numai o coincidenta provenita din structura grafului retea

fara sa implice o reducere propriu zisa a costului total. In alte cazuri insa, acest

lucru poate sa conduca la o reducere a costului total prin analizarea numai a

activitatilor care sunt comune drumurilor excesiv scurtate.

In exemplul de mai sus numai drumul 0-1-2-4 a fost excesiv scurtat. Acest lucru este o coincidenta provenita din scurtarea drumului 0-1-2-3-4 si nu este posibila o imbunatatire a solutiei.

6.2.2.Alocarea resurselor

Resursele solicitate pentru realizarea proiectului sunt de regula in cantitati limitate si constau din forta de munca si diverse tipuri de masini. O activitate, pentru a se putea realiza are nevoie din fiecare tip de resursa un numar de unitati. Analiza de resurse presupune facuta analiza de timp in care s-au calculat toate datele caracteristice pentru fiecare activitate si fiecare eveniment. Cea mai simpla analiza de resurse consta intr-un calcul simplu de necesar de resurse rezultat pentru realizarea proiectului. Acest tip de analiza se numeste agregare de resurse.

Metodele mai complexe isi propun sa stabileasca acea planificare a activitatilor care sa consume zilnic o cantitate prestabilita din fiecare resursa sau tip de resurse. Aceste metode cauta sa realizeze fie o nivelare de resurse in ipoteza alungirii duratei totale a proiectului fie o variatie a nivelului de resurse in limite date. In primul caz se spune ca avem metode de limitari de resurse, in cazul al-doilea avem metode de nivelari de resurse. Rezultatul aplicarii acestor metode pe retele de activitati sunt aratate in figura 6.3. in care in patrate sunt trecute datele de start cel mai devreme si de terminare cel mai tarziu pentru fiecare activitate si nivelul resursei prin numarul inscris pe sageti.

2

2 2

2 3 4 3

2

2 3 2

Fig.6.3.Retea de activitati cu necesar de resurse

In figura 6.4, figura 6.5, figurs 6.6 sunt exemplificate cele trei tipuri de analize de resurse. In aceste analize se iau in considerare pentru inceput activitatile de pe drumul critic si apoi celelalte.

Unitati-Resurse

7

4-5