ORGANIZAREA SISTEMULUI SPORTIV NATIONAL

ORGANIZAREA SISTEMULUI SPORTIV NATIONAL

1. Generalitati

Notiunea de "Sistem", ne orienteza (dupa opinia lui Horia Iancu - ANEFS Bucuresti) catre "o grupare de elemente aflate la interactiune reciproca, circumscrise in limitele unor coordonate spatio - temporale, cu proprietatea de a face schimbari informationale pentru reglare si autoreglare, adaptare si dezvoltare".

La aceasta, voi adauga cu indrazneala, propria definitie "o grupare de institutii guvernamentale, administrativ - locale si structuri sportive (cu regimuri juridice definite), organic constituita, pentru practicarea ramurilor sportive reprezentate in competitii si activitati interne si internationale".

Dupa anul 1989, politica dezvoltarii relatiilor cu structurile europene din Uniune, a cunoscut o prioritate justificata. O data cu acceptarea Romaniei in anul 1995 in randul Consiliului Europei, s-a trecut alaturi de alte domenii sociale si la alinierea sportului la politica europeana. Acest aspect s-a materializat pana in prezent la legislatie, finantare, management, dopaj, lupta impotriva violentei, educatie etc.

In conformitate cu art. 21 (1) din Legea Educatiei Fizice si Sportului, sunt considerate structuri sportive:

asociatia spotiva;

cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societati comerciale;

asociatia judeteana pe ramura de sport;

liga profesionista;

federatia sportiva nationala.

Comitetul Olimpic Roman, prin modificarea prevederilor Legii 69/2000, devine institutie de sine statatoare.

In istoria sistemului sportiv national sunt definite cinci perioade, si anume:

Perioada de inceput, activitatea sportiva fiind organizata din initiativa particulara, intre anii 1906-1940.

Perioada caracteristica razboiului mondial1940-1944.

Perioada aflata sub control obstesc (de sorginte comunista), 1944-1989.

Perioada de sustinere guvernamentala1989-2000.

Perioada de sustinere partiala de catre Guvern si de trecere treptata a sustinerii acesteia de catre privat, dupa anul 2001.

Structura sistemului sportiv national

Un sistem sportiv national (si termenul de subsistem poate fi folosit) prin definitie dar si prin mecanismele de functionare, necesita o organizare structurala.

Aceasta organizare, se prezinta astfel:

A. Organizatii Sportive Guvernamentale

- Agentia Nationala pentru Sport, cu:

- 8 Complexe Sportive Nationale

- 3 Institutii publice in subordine - Institutul National de Cercetare pentru Sport, Centrul National de Formare si Perfectionare al Antrenorilor si Muzeul Sportului.

- 42 Directii Judetene de Sport;

- 318 Cluburi Sportive de drept public (pondere mare cele din subordinea MEC si ANS).

B. Organizatii Sportive Neguvernamentale:

- 60 Federatii Sportive Nationale;

- 1 Liga profesionista;

- Comitetul Olimpoc si Sportiv Roman.

In cadrul Federatiilor Sportive, se regasesc:

312 Asociatii judetene pe ramura de sport;

2231 Cluburi Sportive de drept privat;

48 Societati comerciale pe actiuni;

2038 Asociatii sportive fara personalitate juridica.

Comitetul Olimpic si Sportiv Roman, coordoneza direct in colaborare cu Federatiile sportive:

Academia Olimpica Romana;

Centrele olimpice pentru pregatirea juniorilor;

Filialele Academiei Olimpice Romane.

Actualul Sistem (subsistem) Sportiv National, va suferi in mod cert, mai ales in perioada 2007-2015 - modificari si adaptari structurale conforme cu organismele si mecanismele economiei de piata si ale Uniunii Europene.

Federatia Sportiva Nationala

Incercarile si reusitele organizarii unor asocieri pentru practicarea exercitiilor fizice din a doua jumatate a secolului 19, despre aparitia si functionarea unor federatii putem vorbi dupa anul 1900.

De exemplu:

in anul 1912, se organizeaza prima institutie nationala de coordonare a federatiilor, numite "comisiuni". Acestea erau in numar de 10;

in anul 1937, numarul lor a crescut la 22;

in perioada razboiului mondial, activitatea sportiva marcheaza un regres, multe federatii isi inceteaza activitatea, numarul lor reducandu-se la 18 si la sfarsitul anului 1944, la 14;

in perioada comunista, dupa o perioada cand federatiile au fost neglijate in detrimentul unor servicii (GMA, educatiei fizice la sate, etc.) - modelul sovietic fiind copiat intocmai - incepand cu anul 1957 dar mai cu seama dupa 1967 se pune accent pe organizarea unei federatii pe ramura de sport, singurele structuri ce pot asigura performanta sportiva;

dupa anul 1989, dar mai cu seama dupa anul 2000 (aparitia Legii Educatiei Fizice si Sportului) lucrurile se aseaza intr-un fagas normal, federatiile sportive nationale "acopera" intregul spectru al ramurilor sportive.

In prezent, in peisajul institutional al tarii, federatiile sportive nationale au un statut special, inclusiv in folosirea resurselor managementului. Autonomia organizarii si derularii activitatilor specifice, necesita elaborarea unor acte normative si de incidenta interna, fapt ce asigura o maniera legala, corecta, performanta.

Federatia sportiva nationala, structura - definitorie a sistemului sportiv national.

Pentru a argumenta, ca, federatia sportiva nationala reprezinta structura definitorie a sistemului, vom face apel, chiar si numai la prevederile din continutul Legii 69/2000, unde la cap. 5, art. 35 - 41, sunt stipulate urmatoarele:

Federatiile sportive nationale sunt structuri sportive de interes national, constituite prin asocierea cluburilor sportive si asociatiilor judetene - pe ramura de sport;

Federatiile sportive nationale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, autonome, neguvernamentale, apolitice si fara scop lucrativ;

Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii;

Federatiile sportive nationale se pot constitui, in conditiile legii, cu avizul expres al Ministerului Tineretului si Sportului (Agentia Nationala pentru Sport);

Pentru o ramura sportiva, se poate constitui in conditiile legii, o singura federatie sportiva nationala;

Federatiile sportive nationale se organizeaza si functioneaza pe baza statutului propriu, elaborat in conformitate cu prevederile Legii si Statutelor federatiilor internationale;

Modificarea statutelor sau actelor constitutive ale federatiei sportive nationale, sunt supuse procedurilor prevazute de lege, dupa ce s-a obtinut avizul expres al MTS (ANS);

Infiintarea federatiilor sportive nationale sau modificarea statutelor si actelor constitutive ale acestora, fara respectarea dispozitiilor, sunt nule de drept.

Prin Lege, federatiilor sportive nationale le revin atributii principale - care urmaresc dezvoltarea ramurei sportive pe teritoriul tarii, pregatirea sportivilor si participarea acestora in competitii interne si internationale, colaborarea cu ANS si organizmele administratiei locale, cu federatiile internationale si europene etc.

Analizand organizarea Sistemului (subsistemului sportiv) observam ca intre organizatiile guvernamentale, in speta ANS si federatiile sportive sunt relatii de colaborare! Aceleasi relatii in plan orizontal sunt si cu Comitetul Olimpic si Sportiv Roman.

Pentru utilizarea resurselor financiare guvernamentale, ANS directioneaza federatiilor, utilizarea si raportarea acestora se efectueaza printr-un Contract.

Structura federatiilor sportive nationale o reprezentam prin schita alaturata.

Ii revine federatiei, misiunea, nu intotdeauna usoara, datorita si implicarii unor factori din sfere politico-administrative, ca raporturile cu structurile de interes public sau privat sa fie in permanenta marcate de existenta si echitate.

Relatiile federatiei, vor cuprinde parteneri, din sfere de activitate diferite:

cu legile profesioniste;

cu organizatiile administratiei locale;

cu organizatii din subordinea ANS;

cu sponsori;

cu institutii Mass-Media - etc.

In concluzie, federatia sportiva nationala, este structura definitorie pentru subsistemul sportiv datorita actiunilor de coagualre a tuturor factorilor cuprinsi in activitatea unei ramuri de sport, a responsabilitatilor ce-i revin in reprezentarea pe plan international si in "productia" performantei sportive la toate niveluri.