	Afaceri	Agricultura	Economie	Management	Marketing	Protectia muncii
	Transporturi

Management

Index » business » Management
» STRATEGIE MILITARA versus STRATEGIA AFACERILOR

STRATEGIE MILITARA versus STRATEGIA AFACERILOR

STRATEGIE MILITARA versus STRATEGIA AFACERILOR

Conceptul de strategie nu isi are originea in lexicul economic ci este un concept imprumutat din lexicul militar si din teoria jocurilor. Paralela poate porni din paralela care se face intre un intreprinzator si un comandant militar. Acesta din urma dispune, intr-adevar, de resurse limitate pe care trebuie sa le foloseasca pentru a obtine victoria. Strategia din punct de vedere militar semnifica modalitatea prin care comandantul militar vizeaza obtinerea victoriei care de cele mai multe ori se traduce prin atingerea anumitor obiective considerate strategice, respective care pot influenta rezultatul final al confruntarii. Strategia militara este formulata, cu anumite exceptii (MISES, 1947), ca o modalitate de eliminare a unor forte adverse.

Mises critica pe larg aceasta analogie, incercand sa surprinda si efectele nefaste asupra teoriei economice si a perspectivei privind competitia: carateristica principala a jocurilor este antagonismul dintre doi sau mai multi jucatori sau grupuri de jucatori. In cadrul unei economii de piata, competitia nu implica antagonism in sensul in care este aplicat conflictului ostil dintre interese incompatibile. Competitia, este adevarat, poate uneori sau cel mai adesea evoca pentru competitori acele pasiuni de ura sau rea-intentie pe care le acompaniaza de obicei intentiei de a provoca raul altor oameni. Din aceast punct de vedere, psihologii adeseori confunda lupta si competitia. Dar praxeologia trebuie sa fie constienta de asemenea diferente artificiale si inselatoare dintre competitia catalactica si razboi. Competitorii [de pe piata] tintesc catre excelenta si preeminenta in realizari in cadrul sistemului de cooperare reciproca dintr-o societate termenii militari sunt nepotriviti pentru descrierea activitatilor de afaceri. Este o metafora nepotrivita sa vorbesti de cucerirea pietei. Nu este nici o cucerire in faptul ca o firma ofera produse mai ieftine sau mai bune decat cele ale competitorilor. Doar intr-un sens metaforic se poate vorbi de strategie in domeniul afacerilor.

Este adevarat ca, de multe ori, deciziile intreprinzatorilor sunt luate atat prin raport cat si ca urmare a unor decizii ale concurentilor. Lansarea unui nou produs sau modificarea preturilor la vechile produse sunt astfel de situatii. Ceea ce este de remarcat consta in faptul ca ele nu tintesc "eliminarea" concurentului cat indeosebi diferentierea, respectiv cresterea reputatiei si a recunoasterii din partea consumatorilor. Este procesul natural, dinamic, al ajustarii pietei la conditiile generale si particulare ale pietei produsului respectiv.

Asemanarile strategiilor celor doua domenii sunt legate de caracteristicile de baza, natura si constructia lor formala. Caracteristicile de baza sunt asociate existentei:

unei misiuni, ca scop fundamental si a unor obiective de atins;

unui program de etapizare a unor actiuni pentru atingerea obiectivelor;

unui set de politici ce ghideaza sau limiteaza actiunile;

unui mediu advers, competitional sau conflictual.

Atat in plan militar, cat si in planul afacerilor, strategiile se structureaza pe niveluri, compartimente si arii, asemanarile intre cele doua planuri fiind frapante.

Strategiile eficiente trebuie sa respecte urmatoarele principii (Caplan, 1965):

obiective clare, decisive si tangibile menite sa asigure continuitatea in intervalul de timp aferent strategiei;

concentrarea: intr-o confruntare trebuie asigurata concentrarea unor forte superioare celor ale oponentului, intr-o maniera decisiva la momentul si locul oportun;

surpriza , consta in lovirea inamicului la momentul, in locul si in modul pentru care nu este pregatit;

flexibilitatea de manevra strategia trebuie conceputa astfel incat sa permita flexibilitatea de manevra si alegerea pozitiilor avantajoase;

coordonarea : aceasta apare ca rezultanta a unitatii de comanda cat si pe baza potrivirii intre nazuintele personale si cele ale organizatiei;

ofensiva presupune necesitatea asigurarii initiativei in exploatarea avantajelor proprii si a slabiciunilor oponentului;

securitatea: inseamna asigurarea unui sistem de protectie impotriva surprizelor ce pot sa vina din partea oponentului.

2.1. GANDIRE STRATEGICA

In cazul managementului strategic (BACANU, 1997), competitia trebuie perceputa in termenii concurentei economice. Chiar ideea de opozitie este inlocuita in ultimul timp cu elemente ce sugereaza mai degraba parteneriatul decat competitia.

Formularea strategiei presupune:

Analiza situatiei strategice

Formularea unei strategii impune in prima faza analizarea tuturor actorilor care o pot influenta in prezent sau in perspectiva, factori care pot fi externi si interni spatiului, ramurii economice sau a unei firme. Ei iau adesea caracterul unor variabile de influenta.

Analiza mediului inconjurator

Prin mediul inconjurator (extern) se intelege totalitatea elementelor (factorilor sau variabilelor) din afara organizatiei care afecteaza intr-un fel sau altul domeniul cercetat (turismul de exemplu). Relatia de influenta intre turism si mediul inconjurator este biunivoca.

Pentru analiza cauzelor care afecteaza mediul extern apare dificil de separat influentele provenite din partea turismului, de exemplu, de influentele provenite din cadrul general al mediului. De exemplu, stabilirea masurii in care mediul natural este poluat de turism sau de celelalte activitati economico-sociale din zona considerata. Sau masura in care scaderea incasarilor se datoreaza scaderii calitatii ofertei de turism sau recesiunii generale economice etc..

Problema fundamentala a analizei mediului inconjurator este de a intelege modul in care acesta influenteaza turismul si, lucru mai dificil, modul in care o va face in viitor.

Analiza mediului inconjurator se va axa pe trei directii principale

ca analiza generala;

sub aspect competitional;

analiza contextului de dezvoltare a strategiei

Analiza generala a mediului inconjurator

Mediul inconjurator general cuprinde elementele externe (tendinte si conditionari) care afecteaza in mod relativ uniform un numar mare de ramuri economice si firme, si care au o influenta indirecta asupra domeniului analizat, in speta turismul, in timp ce influenta inversa este nesemnificativa.

Aceste elemente, externe, clasificate pe baza naturii influentei exercitate, pot fi:

factori politico-legali, ce formeaza mediul politico-legal
factori economici, ce formeaza mediul economic
factori socio-culturali, ce formeaza mediul socio-cultural
factori tehnologici, ce formeaza mediul tehnologic.

Mediul politico-legal este constituit din elementele cadrului legal si politic in care opereaza turismul.

Cadrul legal este format din totalitatea legilor si reglementarilor, ca si din elementele sistemului de generare si aplicare a acestora.

Componenta politica este data de sistemul relational creat intre puterea politica personalizata, in special, de guvern si lumea afacerilor din domeniul turismului, de exemplu.

Diferentele de la tara la tara se datoreaza dezvoltarii istorice a unui anumit specific national in domeniu. Perceptia generala este ca guvernele cu orientare de dreapta sunt mai favorabile lumii afacerilor decat cele de stanga.

In ultima vreme, la nivelul unor uniuni de state se constata tendinta de uniformizare a legislatiilor privitoare la domeniul economic. Pasii cei mai importanti in aceasta directie au fost facuti de statele membre in Comunitatea Economica Europeana.

Pe plan intern puterea politica poate sa incurajeze lumea afacerilor din turism:

è prin crearea unui climat de stabilitate generat de corecta si uniforma aplicare a unor reguli valabile pentru toti agentii economici si

è prin cultivarea in interiorul aparatului administrativ, ca si in randurile opiniei publice, a unei perceptii obiective a mecanismului economiei si cel al afacerilor.

In planul relatiilor externe puterea politica poate sa avantajeze afacerile agentilor economici nationali sau interni prin mijloace multiple:

E asigura bariere protectioniste pentru protejarea turismului intern;

E permite asocierea intreprinzatorilor interni pentru obtinerea unor avantaje concurentiale,

E ofera sprijin politic in obtinerea unor contracte de export etc.

Guvernul francez face demersuri politice pentru a incuraja exportul avioanelor Airbus, la fel cum guvernul american promoveaza produsele firmei Boeing.

Ultimii ani au adus ca noutate interventia pentru promovarea contractelor anumitor firme in domenii de interes civil: transporturi, telecomunicatii, echipamente industriale etc. Cativa dintre cei mai uzuali factori ai mediului politico-legal sunt:

Legislatia comerciala

Legislatia privind patentele de inventie

si copyright-ul

Regimul taxelor si impozitelor

Legislatia privind protectia mediului

Reglementarile si dereglementarile

guvernamentale

Reglementarile de import-export

Activitatea lobby-urilor

Activitatea partidelor politice

Nivelul cheltuielilor de aparare

Legislatia muncii

Legislatia antimonopolista

Politica monetara si valutara

Politica bugetara

Politica fiscala

Influenta relatiilor intre marile puteri

economice si/sau politice

Influenta alegerilor locale si/sau generale

Conditiile politice din tarile vecine

Echilibrul puterilor in stat

Relatia sindicate-patronat-guvern

Pozitia puterii politice executiv-legislativ-justitie de incurajare sau descurajare a afacerilor va avea ca efect asumarea, respectiv evitarea unor riscuri de catre un intreprinzator. Cum la ora actuala investitiile necesare in toate domeniile s-au marit, iar timpul de recuperare a acestora tinde sa creasca, un climat care sa ofere garantie este esential.

Mediul economic este generat de elementele sistemului economic in care opereaza o organizatie Determinarea corecta a etapei din ciclul economic in care se afla la un moment dat economia nationala va face posibila ajustarea corespunzatoare a activitatilor unei organizatii, cunoscandu-se relatia care exista in aceasta etapa intre elemente ca: utilizarea fortei de munca, nivelul dobanzilor, veniturile disponibile, inflatia si indicatorii de crestere economica.

Intre ciclul economic mondial si cel al anumitor zone sau state pot sa existe diferente sau decalaje temporare. Chiar daca economia mondiala este in recesiune, economia nationala a unui stat poate sa se afle intr-o conjunctura favorabila. Aceste diferente pot sa existe si in ceea ce priveste anumite sectoare ale economiei. Exista industrii care sunt imune la ciclul lumii afacerilor sau pentru care perioada de boom se suprapune cu perioada depresiunii generale.

Alte manifestari economice majore genereaza efecte notabile la nivelul organizatiei. Inflatia, variatia nivelului dobanzilor si a cursurilor de schimb, penuria anumitor resurse cu efect asupra pretului lor sunt fenomene monitorizate cu mare atentie, datorita influentelor pe care pot sa le exercite.

Mediul socio-cultural este constituit din modelele de comportament individual si de grup ce reflecta atitudini, valori, obiceiuri Unii autori il completeaza cu factori demografici, etnici si alti factori ce reflecta modificarile in amplasarea geografica a populatiei unui stat-emigratie, deplasari din zonele rurale in zone urbane sau deplasare spre o zona preferata intr-un anumit moment datorita posibilitatilor economice sau din alte motive.

Rata inflatiei

Cursurile de schimb valutar

Deficitul (balanta) bugetar(a)

Disponibilitatea creditului

Produsul national brut si alti

indicatori macroeconomici

Modelele de consum ale

populatiei

Rata somajului

Nivelul productivitatii muncii

Tendinte bursiere

Tendinte economice ale marilor

puteri economice

Politica fiscala

Politica economica a organismelor

internationale de interes

Fluctuatia preturilor

Venitul disponibil al familiei

Sistemul de valori al societatii, ca si comportamentul ce motiveaza acest sistem, vor constitui elemente de directionare in dezvoltarea afacerilor. Atitudinea fata de jocurile de noroc sau traficul de stupefiante, modul in care se consuma mancarea, compozitia si marimea familiei, mobilitatea populatiei sunt cativa factori care vor influenta situatia unor industrii si a produselor aferente. De exemplu tendinta de imbunatatire a starii de sanatate a populatiei in tarile dezvoltate a generat inflorirea industriei farmaceutice, a echipamentelor medicale si a retelelor de ocrotire a sanatatii - spitale, sanatorii etc. sau de distributie a medicamentelor - farmacii.

Pe langa acest tip de influenta, relativ focalizata, exista si alte tipuri in care legatura cauza-efect este dificil de urmarit sau exista situatii in care efectele sunt greu de analizat si evaluat. Schimbarea atitudinii copiilor si tinerilor fata de invatamant, in general, sau fata de anumite sectoare de pregatire scolara are consecinte greu de prevazut.

In mod curios numarul analfabetilor este in crestere, marcand dezinteresul pentru scoala intr-un secol in care informatiile transmise intr-un sistem educational institutionalizat constituie o conditie esentiala a reusitei individuale.

Schimbari dramatice se constata in atitudinea fata de munca in tarile dezvoltate din vestul Europei, in special in cazul tinerilor. Cotele ce marcheaza absenteismul sau fluctuatia fortei de munca in industriile prelucratoare ingrijoreaza factorii responsabili. Se prefera muncile in sectorul tertiar, obligand guvernele lor sa accepte tacit muncitori emigranti din Turcia, estul Europei sau Africa, pentru executarea muncilor ingrate refuzate de ei in sectoarele prelucratoare, in mod similar sunt acceptati latino-americanii, in special mexicanii, in S.U.A.

Modificarile demografice contemporane sunt vizibile si numeroase tendinte sunt ingrijoratoare.

In tarile dezvoltate se constata scaderea ratei natalitatii si imbatranirea populatiei. Cresterea rapida a sperantei de viata in unele tari cu performante economice, cum este Japonia, a dus la dezechilibrarea accentuata a proportiei intre varste si aparitia unui segment important al populatiei de varsta a treia. Faptul are consecinte importante in schimbarea stilului de viata, al obiceiurilor si, in final, al mediului de consum.

In S.U.A., scaderea numarului noilor nascuti dupa 1960 a avut efecte dramatice asupra producatorilor de haine pentru copii, de jucarii si de bere. Populatia matura (cei trecuti de 30 ani) a reprezentat in anii 70 un segment in crestere, ce prefera alte bauturi in locul berii ce se adreseaza in special tinerilor. In consecinta investitii uriase in industria berii nu au fost recuperate niciodata. In Romania anilor '90 a aparut un spor natural negativ care va afecta in mod dramatic dezvoltarea si echilibrele economice.

In interiorul granitelor a numeroase state s-a conturat o migratie interna a populatiei in cautarea unor conditii de viata mai bune, in special din punct de vedere economic. In Italia s-a constatat o migratie dinspre sudul agrar spre nordul industrializat, iar in S.U.A. dinspre nord-estul cu climat rece si industrii ajunse la maturitate sau declin, spre sud-vestul cald, reprezentant al erei electronice si maltei tehnologii.

Factorii etici apar asociati cu responsabilitatea sociala a organizatiilor sau a lumii afacerilor. Paralel cu inmultirea cazurilor de coruptie ce afecteaza lumea afacerilor in legatura cu lumea politica, presiunea societatii civile se intensifica in directia introducerii noilor reglementari de natura etica.

Organizatiile cetatenesti, dar si cele reprezentand puterea politica sau juridica, devin mai constiente de rolul pe care trebuie sa-l joace in pastrarea unui climat de corectitudine in statuarea unor reguli de comportament valabile pentru agentii economici.

La nivelul unor firme se formalizeaza asa-numitele "coduri de comportament', menite sa impiedice manifestari ale salariatilor care sa afecteze, chiar si indirect, performantele sau prestigiul firmei.

Tendinta generala spre reglementarea lumii afacerilor se manifesta prin introducerea unor reguli sau chiar a unor acte cu caracter legislativ, care sa evite repetarea unor situatii nedorite, ca de exemplu fraude, mituiri sau trafic de influenta.

O forma deosebita a responsabilitatii sociale o reprezinta preocuparea pentru protectia mediului inconjurator natural, preocupare care prin natura sa inseamna luarea in considerare a unui orizont de timp lung, chiar de zeci de ani. Beneficiarii actuali ai produselor contemporane doresc sa stie ca atunci cand le consuma nu afecteaza viitorul copiilor lor sau prezentul celorlalti consumatori. Grija aceasta incepe cu realizarea conceptului noului produs si se sfarseste cu reciclarea materialelor dupa consumarea acestuia. Modificarea atitudinii opiniei publice in ceea ce priveste aspectele ecologice ale afacerilor a fost rapida si, in multe cazuri, eficienta.

Atitudinea ferma si concentrata a numerosi factori, de la persoane individuale la organizatii guvernamentale, in fond reactia initiala a mediului sociocultural, a dus la remedierea situatiei. Impulsul aparut in mediul socio-cultural a avut repercusiuni in directia dorita in mediul politico-legal.

Mediul tehnologic este constituit din totalitatea elementelor ce definesc tehnologia momentului actual. Tehnologia reprezinta un set de procese prin care o combinatie de resurse oarecare de intrare sunt transformate in produse.

Saltul revolutionar (www.google.ro) in calitatea acestui tip de procese este legat de descoperiri si inovatii cu un impact dramatic asupra organizatiilor: superconductivitatea, microprocesorul, bioingineria, robotica, laserul, fibra optica si multe altele. Dar tehnologia actuala inseamna si imbunatatirea continua a materialelor de baza, a proiectarii, a metodelor sau a sistemelor de gestiune si control.

Capacitatea de a transpune in practica o idee si de a transforma o inventie intr-un produs ce se adreseaza unui public larg a facut ca mediul tehnologic sa fie afectat de un grad inalt de schimbare, in plus impactul unei inovatii se transmite rapid atat pe un spatiu geografic larg, cat si in domenii sau sectoare de activitate foarte diverse. De la descoperirea tranzistorului pana la utilizarea sa au trecut doar trei ani (1948-1951), iar difuzarea sa geografica a acoperit tot globul.

Modificarile tehnologice au un impact notabil asupra conceptiilor privitoare la piata. Noile tehnologii si inovatii ajung atat de rapid in productie, incat genereaza noi produse pentru care cercetarile de marketing nu au sesizat o posibila piata. Se creeaza simultan cu produsul si nevoia pentru consumul sau, producand la nivelul organizatiei o inversare in ordinea de abordare logica a relatiei marketing-productie din ultimele decenii. Altfel spus, nu se produce ceea ce cere piata, ci se produce ceea ce rezulta din exercitarea presiunii schimbarilor tehnologice, urmand ca ulterior sa se genereze piata. Fenomenul poate fi exemplificat in industria computerelor. Aparitia PC-ului a creat o piata imensa a utilizatorilor individuali la nivelul familiei, calculatorul nemaifiind atributul unei organizatii cu posibilitati financiare considerabile. Apoi succesiunea rapida a generatiilor de PC-uri bazate pe microprocesoare 386,486 si Pentium a fost impusa mai degraba de dezvoltarea tehnologiei, decat a cererii unei puteri de calcul superioare la nivelul consumatorului individual.

Daca in practica ultimelor doua decenii deciziile tehnologice au fost prea des delegate nivelurilor ierarhice inferioare, astazi mediul tehnologic impune ca descoperirea si exploatarea oportunitatilor tehnologice sa intre in atentia managementului superior si a celor ce formuleaza strategia organizatiei. Abordarea unor afaceri privite doar prin prisma functiei financiare a condus la esecuri notabile chiar in S.U.A., tara ce s-a impus prin creativitate in domeniul managementului.

Cativa din cei mai importanti factori ce definesc acest mediu:

- Cheltuieli guvernamentale pentru cercetare

- Concentrarea industriei asupra tehnologiei

- Ritmul de aparitie a inventiilor

- Numarul de patente si natura acestora

- Viteza de transfer a tehnologiilor Rata de innoire a produselor

- Rata de inlocuire a echipamentelor

- Rata de inlocuire a capacitatilor de productie

- Calitatea infrastructurii

- Calitatea sistemului de telecomunicatii

- Dotarea tehnica a productiei

- Dotarea cu echipamente de calcul incadrarea cu personal tehnic.

Multimea si natura factorilor ce au fost enumerati in cadrul categoriilor anterior analizate sugereaza trasaturile principale ale mediului inconjurator general

Diversitatea mediului in care opereaza o organizatie este data de multimea
combinatiilor de factori ce pot apare la un moment dat. Firmele care opereaza,
intr-un fel sau altul, in mai multe tari vor resimti mai accentuat aceasta trasatura
a mediului.

Interconectarea factorilor ce actioneaza asupra unei organizatii genereaza rezultate
cu efecte complexe, dificil de atribuit unui anumit factor. Schemele de influentare a
relatiei cauza-efect sunt mai complexe si mai greu de inteles si utilizat.

Cantitatea de informatie ce se cere procesata este in continua crestere.
Majoritatea deciziilor ce se iau au la baza o cantitate importanta de informatie, dar
insuficienta pentru diminuarea gradului de incertitudine a consecintelor.

Dinamicitatea factorilor face ca adevarata problema a managerilor sa nu fie
determinarea situatiei mediului la momentul prezent, ci la un moment viitor.
Dificultatea acestei proiectii este data de viteza de modificare a factorilor si de trasaturile mediului discutate mai sus. Identificarea posibilelor stari viitoare si constructia alternativelor de actiune necesita o abordare structurata si utilizarea unor modele ale mediului inconjurator.

Analiza influentei acestor categorii de factori (DUMITRU, 2004) asupra organizatiei este denumita analiza PEST, dupa initialele principalelor categorii de factori mentionate (Politico-legali, Economici, Socio-culturali,Tehnologici).

Dupa aria geografica a efectelor, factorii pot fi grupati pe mai multe niveluri:

locali

regional la nivelul unui stat

national

regional la nivelul unui continent

international

Pentru statele mari - Rusia, S.U.A., Germania etc., nivelul regional intern este semnificativ pentru ca diferentierile sunt importante.

In Romania, anumite studii de caz ar putea impune considerarea unor diferentieri ce apar, de exemplu, intre Moldova si Muntenia. Pe de alta parte omogenizarea economica si tehnologica a unui grup de state, cum ar fi cele apartinand Uniunii Europene, presupune diferentierea regionala la nivel continental.

Suprapunerea celor doua criterii de divizare analitica - categorii de factori si niveluri ale efectelor, creeaza o matrice dupa cum se fixeaza aria de interes ce trebuie analizata pentru o anumita organizatie.

Deocamdata pentru aproape majoritatea firmelor romanesti este suficient studiul pana la nivel national, cu diferentierea a doua nivele (local, national) sau a trei nivele (local, regional, national), desi pentru majoritatea mediilor, factorii cu influenta regionala sunt aceiasi ca si cei cu influenta nationala. Pentru firmele mari, mediul trebuie studiat si la nivel international. Categoriile interesante de factori vor fi selectionate in functie de tipul de activitate.

Extinderea analizei la niveluri superioare celor ce definesc mediul inconjurator general apropiat (de exemplu, studiul unui nivel continental pentru o firma cu pretentii limitate la nivel national) este menita uneori sa asigure evitarea aparitiei unor surprize cauzate de evenimente din locuri relativ indepartate.

Tabel 1

Categorii de factori Niveluri ale efectelor	Politico-legali	Economici	Socio-culturali	Tehnologici
Local
Regional (stat)
National
Regional (continent)
International

Mai concret analiza PEST consista in cautarea:

legilor de variatie ale factorilor de influenta,

a corelatiilor tip cauza-efect intre acesti factori si parametrii organizatiei, ca si

a modurilor de intercorelare a factorilor.

Desi ideal ar fi sa se stabileasca o legatura cuantificabila pentru majoritatea relatiilor de tipul factor al mediului - parametru al firmei, practic in majoritatea cazurilor nu se pot gasi decat corelatii cantitative bazate pe perceptii sau eventual pe studii empirice. In plus, cautarea unor legaturi cuantificabile ar putea fi prea costisitoare, iar rezultatele s-ar dovedi inutilizabile datorita timpului lung necesar pentru obtinerea lor.

In final, trebuie sa existe o imagine sistematizata a constrangerilor asupra formarii strategiei, constrangeri ce apar datorita mediului inconjurator general.

Metodologia de aplicare a analizei PEST presupune parcurgerea urmatoarelor etape

Se defineste aria de interes ("campul strategic') a organizatiei, in scopul stabilirii
nivelului geografic maximal de analiza a efectelor. Aria de interes poate sa apara
sub forme diferite, fiind asociata zonelor de desfacere a produselor unei firme, dar
nu in mod obligatoriu ca o suprafata continua.

Se diferentiaza un numar de niveluri de analiza - local, regional etc., daca exista
o motivare legata de complexitatea unor medii (categorii de factori) sau o
diversificare a influentelor constatata anterior in practica organizatiei date sau a
alteia similare. Exagerarea numarului de niveluri va complica sinteza finala si va
crea discontinuitati numeroase la trecerea de la un nivel la altul.

Se listeaza pentru diferitele medii (categorii de factori) factorii de influenta posibili,
grupati pe niveluri de analiza. Sunt suficiente 3-4 medii pentru cazurile obisnuite.
Alegerea factorilor se poate face pe baza unor liste existente. Se pot adauga si
alti factori susceptibili de interes in cazuri particulare.

Se selecteaza un numar de factori-cheie pentru fiecare mediu. Orientativ sunt
suficienti 4-7 factori care au influentele cele mai importante. Se selecteaza acei
factori care:

introduc restrictii importante ale activitatii organizatiei;

pot provoca discontinuitati majore ale mediului cu influenta asupra
organizatiei;

au o dinamica ce provoaca modificari notabile ale parametrilor organizatiei.

Se analizeaza legatura intre factorii selectati si parametrii organizatiei, urmarindu-se stabilirea unor corelatii calitative sau, ideal, a unor legaturi de tip determinist.

Se analizeaza posibilele actiuni corelate ale diferitilor factori, evaluandu-se
sensul si modul de variatie a parametrilor organizatiei.

Se completeaza spatiile matricei categorii de factori-niveluri ale efectelor, pentru
a avea o imagine a influentelor mediului inconjurator general. Aceasta imagine
poate sugera ca o anumita diferentiere a nivelelor de analiza sau a subsistemelor
este irelevanta pentru cazul respectiv, in consecinta, se restructureaza in mod
convenabil matricea.

2.2. ANALIZA STRATEGICA

Strategia poate fi formulata si implementata la diferite niveluri ale unei companii:

1. strategia intreprinderii (corporativa): reflecta modul de gestionare a portofoliului de afaceri la nivelul unei firme. Strategia corporativa este procesul prin care firmele decid sectoarele economice in care firma va activa si, evident, delimitarea clara a celor pe care le vor evita. Elaborarea unei strategii de firma inseamna formularea unor principii pe care firma le va aplica la selectionarea tipurilor de sectoare economice in care va activa. Orice firma:

- isi analizeaza periodic portofoliul curent de activitati si decide care dintre ele este cazul sa beneficieze de un volum mai mare, mai mic sau zero de investitii sau chiar, in caz extrem, sa fie abandonate;

- isi elaboreaza strategii de crestere pentru adaugarea de produse sau activitati noi n portofoliu.

2. strategia unitatilor strategice de afaceri: reprezinta strategia utilizata de un compartiment sau divizie, ce participa la realizarea de produse destinate unor segmente diferite de piata;

3. strategia functionala: se aplica la nivelul fiecarui compartiment functional, avand ca principal scop alocarea resurselor necesare. Fiecare firma isi va formula o strategie specifica in domeniul cercetarii si al dezvoltarii, al productiei, al marketingului ca si al finantelor.

4. strategia operationala: reprezinta o prelungire a strategiei functionale la nivelul unitatilor de operare (facilitatilor de productie).