Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Meseria se fura, ingineria se invata.Telecomunicatii, comunicatiile la distanta, Retele de, telefonie, VOIP, TV, satelit




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Marketing


Index » business » Marketing
» Politica de pret, componenta a marketingului mix


Politica de pret, componenta a marketingului mix


Politica de pret, componenta a marketingului mix



Text Box: Cercetarea pieteiText Box: Marketing mix

Politica de plasare



 


Figura 1. Politica de pret , componenta a marketingului mix


Politica de pret reprezinta stabilirea exacta si cat mai aproape de realitate a preturilor pentru produse si servicii.

1.1.  Forme de prezentare a preturilor

Fiind expresia baneasca a valorii sau utilitatii marfurilor, preturile sunt variabile de marketing mix cu cele mai ample implicatii asupra mecanismului de functionare a petei, inclusiv a celei turistice.




Figura 2. Forme de prezentare a preturilor



a)     tarif – pretul propriu-zis al serviciilor din turism (de transport, de cazare etc.);

b)     taxa – pretul dobandirii unui drept ( folosirea unui spatiu de parcare sau campare) sau pretul unui serviciu special ( cel de invatamant);

c)     onorariu – expresia monetara a valorii altor servicii,cum ar fi asistenta juridica sau medicala acordata turistilor;

d)     salariu – pretul fortei de munca ocupata in turism;

e)     comision – se foloseste pentru a indica pretul serviciilor de intermediere;

f)      cotizatie – pretul serviciilor furnizate de o organizatie (gen automobil-club), in schimbul caruia se dobandeste dreptul si avantajele de a face parte din ea;

g)     chirie – pretul platit pentru a beneficia de un drept de folosinta (exemplu: o ambarcatiune);

h)     dobanda – de fapt, este pretul unui credit;

i)      impozit – pretul unui privilegiu;

j)      mita – pretul induplecarii unei persoane( a unui receptioner) pentru ai facilita clientului ceva (obtinerea unui loc de cazare);

Desi notiunea de pret o inglobeaza pe cea de tarif, de cele mai multe ori cand se vorbeste despre

preturi – se are in vedere expresia monetara a valorii unor bunuri materiale ( exemplu: bucatele oferite de un restaurant);

tarife – se are in vedere valoarea ( obiectiva sau subiectiva) a unui bun nematerial ( a unui serviciu).


1.2.  Particularitatile preturilor  si tarifelor practicate in turism


Formare si evolutia preturilor practicate in turism sunt rezultatul actiunii unei multitudini de factori:

Caracterul complex si eterogen al produselor turistice (nu pot fi stocate in vederea unei utilizari ulterioare, orice serviciu nevandut insemnand pierdere care nu mai poate fi acoperita ulterior);

Investitiile turistice sunt intensive in capital fix (peste 90 % );

Calitatea prestatiilor turistice, care depinde de profesionalismul personalului angajat.




1.3.  Trasaturi ale formarii si evolutiei preturilor in turism



Figura 3. Trasaturi ale formarii si evolutiei preturilor in turism


In consecinta, preturile produselor turistice se formeaza pe baza mecanismelor pietei, dar si in functie de particularitatile care le marcheaza evolutia in timp si spatiu.Principalele trasaturi ale formarii si evolutiei preturilor in turism sunt:

  1. De la inceput constatam existenta unui evantai foarte larg al preturilor pentru unul si acelasi produs turistic:
    • Caracterul sezonier al consumului turistic determina o nuantare puternica a preturilor in functie de momentul conumului (exemplu:uneori diferenta intre preturile practicate in sezon turistic fata de cele din extrasezon poate ajunge la 30-40%);
    • Localizaarea ofertei in raport cu elementul de atractie turistica atrage diferentieri ale preturilor tot atat de puternice ca siu cele impuse de sezonalitate.

Exemplu: intr-o statiune pentru practicarea sporturilor de iarna preturile pot inregistra  diferente de pana la 40%, in functie de pozitia hotelului fata de partia de schi;

    • Un factor important al diferentierii preturilor in teritoriu este raportul de schimb valutar;

Exemplu: preturile platite de turisti in valuta tarii primitoare pot fi mai mari sau mai mici pentru acelasi produs turistic, in functie de cursul de schimb al valutelor tarii emitatoare fata de valuta tarii primitoare;


    • Un alt factor il reprezinta gradul de concentrare a productiei

Exemplu: s-a constat ca acolo unde gradul de concentrare este mic, deci ne aflam in fata unui numar mare de producatori mici si mijlocii, pentru acelasi produs turistic preturile pot inregistra o gama foarte larga de valori;

    • Diferentieri apreciabile ale preturilor serviciilor turistice se pot face si in functie de tipul consumatorului de turism  

Exemplu: pentru aceeasi perioada si produs, preturile pot diferi in functie de motivatia de consum turistic: tarifele de transport in general si cele de transport aerian in special;

  1. In cazul serviciilor turistice inregistram, uneori, o evolutie relativ independenta de raportul cerere-oferta:
    • Piata turistica este opaca, adica dificil de apreciat spontan pe planul relatiei cerere-oferta, atat de consumator, cat si de producator.

Exemplu: in turism pot interveni numeroase intelegeri intre producatori, ceea ce transforma libera concurenta in concuremta dirijata sau chiar in monopol.

    • Exploatarea unor resurse financiare turistice se pot realiza in conditii mai avantajoase, implicand cheltuieli mai mici.Diferentele ce se creeaza pe aceasta cale permit unor producatori obtinerea unei rente diferentiale

Exemplu: existente unor plaje naturale intinse si usor accesibile.

Exemplu: prezenta unor resurse de ape termale ce necesita cheltuieli mici de exploatare, a unei pante montane usor de amenajat pentru schi etc.;

    • Un producator de servicii turistice obtine o renta de monpol, cu conecinte asupra nivelului preturilor de vanzare

Exemplu: lanturile hoteliere internationale care, prin mijloacele financiare de care dispun, desfasoara o campanie promotionala masiva ce le creeaza o pozitie de monopol in sectorul serviciilor hoteliere si uneori chiar de transport.

    • Reglementari ale statului (directe sau indirecte) in materie de preturi  turistice, micsorand si mai mult dependenta fata de factorii pietei, in primul rand cererea si oferta.
  1. In turism, de multe ori, actioneaza si efectul limitat al preturilor asupra consumului
    • In decizia de cumparare a turistului variabila pret poate sa aiba influenta moderata, slaba sau iinexitenta.

Exemplu: in vacanta, turistul este dispus sa cheltuiasca mai mult, invingandu-si anumite bariere restricitve de ordin bugetar.Doreste ca cel putin o data pe an sa se simta bine, sa conume ceea ce ii place, detasandu-se de rigoarea propriu-zisa a preturilor.

  1. Una dintre cele mai importante trasaturi ale preturilor si tarifelor la servicii turistice consta in tendinta lor de manifestare inflationista:

Pe termen scurt consumul turistic poate provoca si intretine tensiuni inflationiste.In functie de conditiile locale si nationale, aceste tendinte se pot genraliza si chiar croniciza.Aceasta tendinta este alimentata  in randul ei de mai multi factori:

-concentrarea in timp si in spatiu a unei cereri imperioase si masive, confruntata cu o oferta rigida din punct de vedere cantitativ si calitativ;

-in perioadele de sezon turistic, preturile si tarifele serviciilor turistice au tendinta de crestere.La aceasta se adauga faptul ca unele modificari ale preturilor de piata ale unor factori de productie se rasfrang asupra tarifelor serviciilor turistice in sensul cresterii lor;

-caracterul tot mai restrictiv al unor resurse umane, speculatiile cu terenurile favorabile dezvoltarii activitatii turistice, majoreaza tot mai mult costurile de productie;

-intrarile nete de devize de pe urma activitatii turistice sunt inferioare sumelor alocate pentru dezvoltarea acestui sector;

-multe firme turistce sunt nevoite sa platesca salarii mai mari angajatilor lor tocmai caracterului sezonier al ocuparii si raritatii fortei de munca salariate;astfel infatia prin cerere se transforma in inflatie prin costuri.i tarifele serviciilor turistice au tendinta de crestere.La aceasta se adauga se

  1. In unele cazuri, produsul turistic nu este usor identificabil.De multe ori el contine insine o gama intreaga de alte servicii.Prestatorii acestor servicii nu au intotdeauna legatura intre ei.De aici decurg unele dificultati de stabilire a pretului produsului final.
  2. Spre deosebire de toate celelalte situatii cand marfa este deplasata catre consumator, in turism consumatorul este acela care se deplaseaza catre locul unde se presteaza serviciul turistic.Din aceasta cauza el nu poate examina produsul inainte de a-l achizitiona, ci il plateste mai intai si dupa aceea vede daca el a corespuns sau nu dorintelor sale.

1.4. Indicele preturilor turistice

Cea mai adecvata forma de reflectare a evolutiei preturilor este cea a indicilor.Indicele preturilor si tarifelor serviciilor turistice incearca sa sintetizeze intr-o valoare unica o gama larga de consum turistic.

Din octombrie 1990 in Romania se calculeaza un indice de preturi de tip Laspeyres:


p= pretul produselor turistice;

q= cantitatea de produse turistice vandute;

1= perioada curenta;

0= perioada de baza ( de referinta).


Figura 4. Avantajele indicelui preturilor in turism



Figura 5. Dezavantajele indicelui preturilor in turism







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate