Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii | |
Transporturi |
Politica de pret, componenta a marketingului mix
Politica
de plasare
Figura 1. Politica de pret , componenta a marketingului mix
Politica de pret reprezinta stabilirea exacta si cat mai aproape de realitate a preturilor pentru produse si servicii.
1.1. Forme de prezentare a preturilor
Fiind expresia baneasca a valorii sau utilitatii marfurilor, preturile sunt variabile de marketing mix cu cele mai ample implicatii asupra mecanismului de functionare a petei, inclusiv a celei turistice.
Figura 2. Forme de prezentare a preturilor
a) tarif – pretul propriu-zis al serviciilor din turism (de transport, de cazare etc.);
b) taxa – pretul dobandirii unui drept ( folosirea unui spatiu de parcare sau campare) sau pretul unui serviciu special ( cel de invatamant);
c) onorariu – expresia monetara a valorii altor servicii,cum ar fi asistenta juridica sau medicala acordata turistilor;
d) salariu – pretul fortei de munca ocupata in turism;
e) comision – se foloseste pentru a indica pretul serviciilor de intermediere;
f) cotizatie – pretul serviciilor furnizate de o organizatie (gen automobil-club), in schimbul caruia se dobandeste dreptul si avantajele de a face parte din ea;
g) chirie – pretul platit pentru a beneficia de un drept de folosinta (exemplu: o ambarcatiune);
h) dobanda – de fapt, este pretul unui credit;
i) impozit – pretul unui privilegiu;
j) mita – pretul induplecarii unei persoane( a unui receptioner) pentru ai facilita clientului ceva (obtinerea unui loc de cazare);
Desi notiunea de pret o inglobeaza pe cea de tarif, de cele mai multe ori cand se vorbeste despre
preturi – se are in vedere expresia monetara a valorii unor bunuri materiale ( exemplu: bucatele oferite de un restaurant);
tarife – se are in vedere valoarea ( obiectiva sau subiectiva) a unui bun nematerial ( a unui serviciu).
1.2. Particularitatile preturilor si tarifelor practicate in turism
Formare si evolutia preturilor practicate in turism sunt rezultatul actiunii unei multitudini de factori:
Caracterul complex si eterogen al produselor turistice (nu pot fi stocate in vederea unei utilizari ulterioare, orice serviciu nevandut insemnand pierdere care nu mai poate fi acoperita ulterior);
Investitiile turistice sunt intensive in capital fix (peste 90 % );
Calitatea prestatiilor turistice, care depinde de profesionalismul personalului angajat.
1.3. Trasaturi ale formarii si evolutiei preturilor in turism
Figura 3. Trasaturi ale formarii si evolutiei preturilor in turism
In consecinta, preturile produselor turistice se formeaza pe baza mecanismelor pietei, dar si in functie de particularitatile care le marcheaza evolutia in timp si spatiu.Principalele trasaturi ale formarii si evolutiei preturilor in turism sunt:
Exemplu: intr-o statiune pentru practicarea sporturilor de iarna preturile pot inregistra diferente de pana la 40%, in functie de pozitia hotelului fata de partia de schi;
Exemplu: preturile platite de turisti in valuta tarii primitoare pot fi mai mari sau mai mici pentru acelasi produs turistic, in functie de cursul de schimb al valutelor tarii emitatoare fata de valuta tarii primitoare;
Exemplu: s-a constat ca acolo unde gradul de concentrare este mic, deci ne aflam in fata unui numar mare de producatori mici si mijlocii, pentru acelasi produs turistic preturile pot inregistra o gama foarte larga de valori;
Exemplu: pentru aceeasi perioada si produs, preturile pot diferi in functie de motivatia de consum turistic: tarifele de transport in general si cele de transport aerian in special;
Exemplu: in turism pot interveni numeroase intelegeri intre producatori, ceea ce transforma libera concurenta in concuremta dirijata sau chiar in monopol.
Exemplu: existente unor plaje naturale intinse si usor accesibile.
Exemplu: prezenta unor resurse de ape termale ce necesita cheltuieli mici de exploatare, a unei pante montane usor de amenajat pentru schi etc.;
Exemplu: lanturile hoteliere internationale care, prin mijloacele financiare de care dispun, desfasoara o campanie promotionala masiva ce le creeaza o pozitie de monopol in sectorul serviciilor hoteliere si uneori chiar de transport.
Exemplu: in vacanta, turistul este dispus sa cheltuiasca mai mult, invingandu-si anumite bariere restricitve de ordin bugetar.Doreste ca cel putin o data pe an sa se simta bine, sa conume ceea ce ii place, detasandu-se de rigoarea propriu-zisa a preturilor.
Pe termen scurt consumul turistic poate provoca si intretine tensiuni inflationiste.In functie de conditiile locale si nationale, aceste tendinte se pot genraliza si chiar croniciza.Aceasta tendinta este alimentata in randul ei de mai multi factori:
-concentrarea in timp si in spatiu a unei cereri imperioase si masive, confruntata cu o oferta rigida din punct de vedere cantitativ si calitativ;
-in perioadele de sezon turistic, preturile si tarifele serviciilor turistice au tendinta de crestere.La aceasta se adauga faptul ca unele modificari ale preturilor de piata ale unor factori de productie se rasfrang asupra tarifelor serviciilor turistice in sensul cresterii lor;
-caracterul tot mai restrictiv al unor resurse umane, speculatiile cu terenurile favorabile dezvoltarii activitatii turistice, majoreaza tot mai mult costurile de productie;
-intrarile nete de devize de pe urma activitatii turistice sunt inferioare sumelor alocate pentru dezvoltarea acestui sector;
-multe firme turistce sunt nevoite sa platesca salarii mai mari angajatilor lor tocmai caracterului sezonier al ocuparii si raritatii fortei de munca salariate;astfel infatia prin cerere se transforma in inflatie prin costuri.i tarifele serviciilor turistice au tendinta de crestere.La aceasta se adauga se
1.4. Indicele preturilor turistice
Cea mai adecvata forma de reflectare a evolutiei preturilor este cea a indicilor.Indicele preturilor si tarifelor serviciilor turistice incearca sa sintetizeze intr-o valoare unica o gama larga de consum turistic.
Din octombrie 1990 in Romania se calculeaza un indice de preturi de tip Laspeyres:
p= pretul produselor turistice;
q= cantitatea de produse turistice vandute;
1= perioada curenta;
0= perioada de baza ( de referinta).
Figura 4. Avantajele indicelui preturilor in turism
Figura 5. Dezavantajele indicelui preturilor in turism
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate