Cercetare experimentala - aspecte ale psihomotricitatii opilului anteprescolar cu indromul down

CERCETARE EXPERIMENTALA - ASPECTE ALE PSIHOMOTRICITATII OPILULUI ANTEPRESCOLAR CU INDROMUL DOWN

CAPITOLUL IV - DESIGNUL

CERCETARII.

OBIECTIVELE CERCETARII.

Obiectivele cercetarii sunt:

Obiective generale - teoretice si metodologice:

Obiectivul general care a ghidat cercetarea este: studierea relatiei control postural - nivel de cunoastere a conduitelor si structurilor perceptiv motrice la copiii anteprescolari cu sindromul Down.

Obiectivele aplicative:

alcatuirea unor studii relevante de caz din cadrul esantionului copiilor cu

sindrom Down in scopul proiectarii unei interventii recuperatorii timpurii.

extragerea unor concluzii cu caracter general pornind de la rezultatele

obtinute.

conceperea unei metodologii unitare care sa evalueze specificitatea problemelor psihomotorii ale copiilor cu sindrom Down.

conceperea unui program kinetoterapeutic aplicat in sprijinul observarii particularitatilor, progreselor si rezultatelor in functie de gradul de afectare a sindromului Down a fiecarui copil in parte.

2. IPOTEZA CERCETARII:

Ipoteza cercetarii ce s-a urmarit a fi verificata este urmatoarea:

Se presupune ca la copilul anteprescolar cu sindrom Down exista o corelatie pozitiva intre intensitatea stimularii reactiilor posturale (mare, medie, mica) si numarul (mare, mediu, mic) al conduitelor perceptive - motrice functionale sau functionalizate.

LOTUL PENTRU CERCETARE.

Lotul pentru cercetare a fost alcatuit din 10 subiecti - copii anteprescolari cu sindrom Down.

Copiii selectati in cadrul lotului pentru cercetare provin din Centrul de interventie timpurie pentru copiii cu sindrom Down din cadrul Asociatiei "Up Down" din Bucuresti.

Varstele copiilor sunt cuprinse intre 11 luni si 37 de luni, cu o medie de 25 de luni.

S-a avut in vedere ca numarul de fete sa fie relativ egal cu cel de baieti - 4 fete si 6 baieti, si ca mediile de provenienta sa fie diferite.

METODOLOGIA CERCETARII.

Probele acestei cercetari au fost administrate pe de o parte pentru studierea schemelor de miscare ale anteprescolarilor cu sindrom Down, iar pe de alta parte pentru aprecierea reusitei integrarii conduitelor perceptiv motrice in vederea identificarii psihomotricitatii acestora.

In scopul prezentei cercetari s-au aplicat urmatoarele probe:

1. Fisa de observatie.

Fisa de observatie a urmarit adunarea unor date cu caracter general despre subiectul respectiv, pe baza ei realizandu-se:

stabilirea numarului de baieti/fete.

decelarea varstei subiectilor (care a contat foarte mult pentru grilele de corectare a probelor).

Modelul Fisei de observatie:

Numele subiectului - initialele

Varsta -

Sexul - M / F

Date familiale - familie monoparentala / familie biparentala / absenta familiei.

Diagnostic medical (nastere, sarcina, antecedente patologice): cum a

decurs sarcina, nasterea; prezenta / absenta unor boli cronice.

Specificul psihomotricitatii: prezentaabsenta schemelor

psihomotrice.

Observatiile facute pe timpul testarii in functie de etapele

parcurse:

surprinde fenomene, atitudini, comportamente in mediul lor

natural de manifestare.

copilul manifesta atentie/neatentie.

doreste/nu doreste sa coopereze pentru reusita testarii.

cooperea optima cu examinatorul.

intelegerea mesajului transmis de acesta, detalii despre

progresele facute.

Metoda interviului pe baza ghidului de interviu cu parintii.

Ghidul de interviu cu parintii contine 5 intrebari la care parintii sunt solicitati sa raspunda. Durata totala a probei este de 40 de minute.

Intrebarile au fost alese intentionat pentru a urmari influenta mediului familial asupra copilului cu sindrom Down in functie de atitudini si participarea parintilor la dezvoltarea psihomotrica.

Interviul este mai mult decat o proba intrebare/raspuns deoarece ofera posibilitate parintilor sa isi exteriorizeze sentimentele pozitive sau negative, sa relateze intr-o poveste experientele personale.

Ghidul de interviu a fost aplicat individual unuia dintre parinti sau cuplului, in paralel cu sedinta kinetoterapeutica a copilului, in incinta Centrului de recuperare.

Nu am intampinat dificultati la aplicarea probei deoarece majoritatea parintilor au fost incantati de colaborare, vizibil dornici sa povesteasca fiecare intamplare sau schimbare survenita in comportamentul copiilor, dar mai ales modul in care au transformat intr-o bucurie "partile" bune ale sindromului Down.

Proba de dezvoltare motorie ( Peabody Developmental Motor Scale - PDMS-2). Traducere si adaptare personala.

Aceasta proba este munca adunata in mai mult de un deceniu a autoarelor M. Rhonda Folio si Rebecca R. Fewell. A doua editie a acestui instrument de evaluare a fost imbunatatita datorita noilor cercetari in domeniu si a feet-back-ului primit din partea celor care le-au folosit. Aceasta proba permite atat o evaluare profunda si pregatire in domeniu, cat si o remediere a aptitudinilor motricitatii fine si grosiere a copiilor cu sindrom Down de la nastere la 5 ani.

Proba include 5 subteste (reflexe, pozitionare in sezut -stationare- si locomotie pentru stabilirea motricitatii grosiere, apucare si integrare vizual- motorie pentru stabilirea motricitatii fine). Aceste subteste masoara cu incredere abilitatile motorii, dupa ce au fost aplicate pe 2003 copii. Noul model al testului inregistreaza pe grila de cotare raspunsuri in concordanta cu posibilitatile copiilor, notate cu 0, 1, 2. Cea mai mica valoare se acorda miscarilor gresite in raport cu itemul respectiv, iar cea mai mare valoare se acorda miscarilor corecte in raport cu itemul respectiv. Se face suma raspunsurilor afland astfel scorurile brute la fiecare aplicare.

Subteste:

Reflexe: aceste subteste de 8 itemi masoara abilitatea copilului de reactionare automata la evenimentele aparute in mediu. Deoarece reflexele sunt interiorizate in jurul varstei de 12 ani, acest subtest este alcatuit de la nastere pana la 11 luni.

Stationare: acest subtest are 30 de itemi pana la varsta de 5 ani, dar relevant pentru cercetare sunt doar 19 itemi pana la 36 de luni. Acesta masoara abilitatea copilului de sustinere a propriului corp prin propriul centru de gravitate si retinere a echilibrului.

Locomotie: acest subtest este alcatuit din 89 de itemi pana la varsta de 5 ani dar relevant pentru aceasta cercetare sunt doar cei 65 pana la 36 de luni. Masoara abilitatea copilului de a se deplasa dintr-un loc in altul prin tarare, mers, alergare, saritura si saritura inainte.

Apucare: Acest subtest de 26 de itemi pana la varsta de 5 ani, si 21 de itemi pana la varsta de referinta a acestei lucrari, masoara abilitatea copilului de a-si folosi mainile. Incepe cu abilitatea de tinere a unui obiect cu o singura mana si progreseaza spre actiuni ce includ folosirea controlului degetelor de la ambele maini.

Integrarea vizual - motorie: Acest subtest de 72 de itemi stabiliti pana la varsta de 5 ani si 56 de itemi pana la varsta de 3 ani, masoara abilitatile copilului de a-si folosi perceptia vizuala pentru a indeplini taskuri complexe de coordonare ochi - mana, cum ar fi intinderea bratului si apucarea obiectului, construirea cu cuburi si copierea desenelor.

Proba a fost administrata copiilor de 3 ori: la prima aplicare s-a urmarit evidentierea particularitatilor copiilor cu sindrom Down inaintea monitorizarii in programul cercetarii, a doua aplicare a urmarit progresele copiilor dupa doua luni de lucru in acest program, iar a treia aplicare a dezvaluit impactul pe care l-a avut programul asupra fiecarui copil.

Proba a fost aplicata individual in cadrul sedintelor de kinetoterapie unde nu am intampinat probleme sau dificultati in aplicare.

Chestionar pentru determinarea conduitelor si structurilor perceptiv - motrice.

Acest chestionar este compus din 9 itemi, intrebari si afirmatii ce urmaresc obtinerea unor rezultate in cadrul interiorizarii schemei corporale, a lateralitatii, spatialitatii si marimii, in paralel cu progresele motrice facute in cadrul programului kinetoterapeutic.

Chestionarul a fost aplicat in 3 etape, notandu-se progresele si rezultatele finale.

In aceasta proba sunt implicate cateva instrumente necesare:

pentru stabilirea schemei corporale s-a folosit o plansa de joc unde puteau fi usor identificate membrele superioare, inferioare si capul.

pentru stabilirea lateralitatii examinatorul a indicat prin semnale sonore provenite de la 2 instrumente muzicale diferite, mana dreapta si mana stanga.

pentru determinarea spatialitatii s-a elaborat un joc de lumini care directionau privirea copilului sus sau jos.

pentru posibilitatea contactului direct cu obiectele mari sau mici s-au folosit doua mingii (mare, mica) de culori diferite pentru a atrage atentia asupra fiecareia in parte.

Odata cu realizarea unei probe, aceasta se cota pozitiv si primea nota 1, nerecunoasterea conduitei cerute se cota negativ si era notata cu nota 0.

Durata de lucru se estimeaza in jurul duratei de 20 de minute, iar in acesta cercetare aplicarea a fost facuta individual, fara probleme.

Pasii probei se pot observa si din pozele atasate.

STUDIU DE CAZ

Subiect 1.

Initiale nume: S.L.

Varsta: 21 luni

Sex: F

Diagnostic medical: Sindrom Down, cariotip.

Date familiale: S.L. provine dintr-o familie monoparentala destramata in urma divortului. Programul comun al mamei cu ea se reduce la cateva ore seara, dupa servici si la asistarea orelor de kinetoterapie de 3 ori pe saptamana. Ca activitate recreativa in weekend, mama alege parcul sau centrele de joaca, intalniri cu alti parinti cu copii cu sindrom Down, dar niciodata cu rudele. Mama motiveaza aceasta alegere datorita reactiilor stanjenitoare ale rudelor. Stimularea motorie lipseste in afara orelor de la centrul de recuperare. Indatoririle mamei sunt impartite cu bona care se ocupa de igiena personala si alimentatia lui S.L.

Diagnostic medical: Sindrom Down.

Specificul psihomotricitatii:

din punct de vedere al reflexelor, S.L. raspunde pozitiv tratamentului.

in decubit dorsal, membrele inferioare sunt relativ pasive "in pozitie de broasca", iar membrele superioare sunt unite in dreptul pieptului, strans lipite de piept, deoarece nu pot invinge forta gravitationala.

in decubit ventral se sprijina pe coate simetric dar nu isi tine capul sus.

isi extinde genunchii in mod regulat, dar foarte rar soldurile.

atunci cand isi ridica de la podea unul dintre brate pentru a se intinde creste extensia spatelui pana cand pelvisul si genunchii flexati se ridica de la podea.

S.L. poate apuca si strange degetul examinatorului sau materialele usoare caracterizand o motricitate fina slaba.

apucarea se face cu toata incheietura.

lipsa integrarii vizual motorie face ca miscarile mainilor sa nu se intersecteze la o linie de mijloc .

nu are insusite nici una din insusirile si conduitele motrice.

OBSERVATII: Copilul se incadreaza, conform varstei, in limitele diferitelor particularitati specifice sindromului Down.

STUDIU DE CAZ

Initiale Nume: S.L.

Varsta: 23 luni

Sex: F

Date familiale: S.L. provine dintr-o familie monoparentala destramata in urma divortului. Programul comun al mamei cu ea se reduce la cateva ore seara, dupa servici si la asistarea orelor de kinetoterapie de 3 ori pe saptamana. Ca activitate recreativa in weekend, mama alege parcul sau centrele de joaca, intalniri cu alti parinti cu copii cu sindrom Down, dar niciodata cu rudele. Mama motiveaza aceasta alegere datorita reactiilor stanjenitoare ale rudelor. Stimularea motorie lipseste in afara orelor de la centrul de recuperare. Indatoririle mamei sunt impartite cu bona care se ocupa de igiena personala si alimentatia lui S.L.

Diagnostic medical: Sindrom Down, cariotip.

Specificul psihomotricitatii:

datorita continuarii tratamentului, S.L. poate prevenii caderea intr-o parte si inainte, reuseste sa se echilibreze si sa stea nesprijinita pentru cateva secunde.

rostogolirea se face doar intr-o parte cu mana opusa depasind linia de mijloc; la intoarcere foloseste picioarele si mainile pentru a pivota corpul 90 de grade doar intr-o parte.

apuca ambele picioare si le aduce la gura.

ridica capul si stomacul impingand in maini, mentinandu-si greutatea pe palme si genunchi; merge dabuselea.

incearca sa se ridice dar cade si incearca sa se tarasca reusind in cele din urma pe o distanta foarte mica.

cu ajutorul motricitatii fine imbunatatite din aceasta perioada, apuca jucaria cu degetul mic si palma, si foloseste miscari orientate.

isi priveste mainile pentru o perioada mai lunga de timp, aceasta descoperire ii imbunatateste relatia vizual motorie.

poate observa denivelarile si partile lipsa in cadrul jocului in care incearca sa se implice.

apuca coarda; bate din palme.

in continuare nu poate raspunde la niciuna dintre probele administrate pentru recunoasterea schemei corporale, spatialitatii, lateralitatii, sau marimii.

OBSERVATII: Progresele nu sunt semnificative datorita hipotoniei, dar cu ajutorul sedintelor de masaj, posturile se vor inbunataitii.

STUDIU DE CAZ

Initiale Nume: S.L.

Varsta: 25 luni

Sex: F

Date familiale: S.L. provine dintr-o familie monoparentala destramata in urma divortului. Programul comun al mamei cu ea se reduce la cateva ore seara, dupa servici si la asistarea orelor de kinetoterapie de 3 ori pe saptamana. Ca activitate recreativa in weekend, mama alege parcul sau centrele de joaca, intalniri cu alti parinti cu copii cu sindrom Down, dar niciodata cu rudele. Mama motiveaza aceasta alegere datorita reactiilor stanjenitoare ale rudelor. Stimularea motorie lipseste in afara orelor de la centrul de recuperare. Indatoririle mamei sunt impartite cu bona care se ocupa de igiena personala si alimentatia lui S.L.

Diagnostic medical: Sindrom Down, cariotip.

Specificul psihomotricitatii:

in cazul lui S.L. programul kinetoterapeutic s-a concluzionat cu rezultate pozitive in toate ariile motricitatii.

reflexele s-au imbunatatit in proportie de 90% prin perfectionarea reactiilor de protectie si indreptarea trunchiului si capului.

in doar 4 luni de program intens, s-a insusit pozitia sezut, mentinerea greutatii corporale pe membre si stabilizarea posturii simetrice.

avanseaza acum folosind mainile prin tarare inainte dabuselea, folosind mana si piciorul opus.

in comparatie cu etapele anterioare, rezultatele se observa in motricitatea fina prin apucarea si tragerea atei unei jucarii pentru a o optine manipularea hartiei si modul de apucare al cubului (degetul mare si primele doua degete, cu spatiu mare intre cub si palma).

aduce biluta cu degetele in palma folosind miscari rapide.

pentru coordonarea vizual motorie, urmarirea totala a traiectoriei unei jucarii, jocul cu cuburile si incercarile de inlaturare a obiectelor mici au insemnat un progres decisiv, cotat ca rezultat al programului kinetoterapeutic.

schemele psihomotrice nu au inregistrat nici de data asta nici un progres.

OBSERVATII Intensitatea programului si modul de aplicare a ajutat la ridicarea nivelului motricitatii, dar si corectarii unor posturi gresit dezvoltate.

STUDIU DE CAZ

Subiect 2.

Initiale nume: C.A

Varsta: 36 luni

Sex: F

Date familiale: A. este singurul copil al familiei. In ciuda atitudinii negativiste a parintilor, referitor la conditia sa, el este foarte bine ingrijit. Desi timpul petrecut cu el se reduce la cateva ore pe zi, pentru stimularea motorie cu care sunt insarcinati acasa parintii, acasa mama ii acorda ceva mai multa atentie. In acest timp ea marturiseste ca ar dorii sa se joace cu el, dar nu stie modul exact de abordare. Relatia cu tatal este simplificata de acesta se reduce la cumpararea de jucarii, haine, etc. Nu ies in parc sau alte locuri publice, datorita comportamentului agresiv al copilului

Diagnostic medical: Desi sarcina a decurs fara probleme si nasterea a fost normala (in conditiile in care mama nu a beneficiat de asistenta medicala in perioada nasterii), a fost diagnosticat cu sindromul down, trisonia 21.

Specificul psihomotricitatii:

reflexele, reactia de protectie si indreptare, asa cum reiese dupa prima examinare, se incadreaza in parametrii specifici psihomotricitatii copilului cu sindrom Down de 36 luni.

rotatia capului este flexibila, ridicand si intorcand capul in mod natural, cu un unghi de 45 de grade intre barbie si piept, spate si spatele capului.

indreapta trunchiul si il stabilizeaza in functie de cerinte cu ajutor pentru echilibrare in ridicare din decubit dorsal.

dereglarea armoniei corporale cu predispozitie spre partea dreapta se datoreaza nivelului controlului postural scazut si face ca in miscare corpul sa fie pivotat de aceasta directie.

balansul miscarii indica dezechilibrul posturii, in mers folosind pasi alternativi pentru o distanta mica dupa care se opreste sau se prabuseste.

particularitatile motricitatii fine construiesc specificitatea copilului cu sindrom Down deoarece desi reflexul de apucare si tinere (cu toata incheietura) este dezvoltat, acesta nu este prezent mai mult de cateva minute.

C.A. urmareste obiectele in miscare si extinde partial ambele brate pentru prindere, poate lovi cu putere, deschide o carte dupa mai multe incercari si reuseste cu greu sa deschida foarfeca pentru a taia.

schema corporala, lateralitatea si structura perceptiv motrica asa cum reiese din probele administrate, arata un nivel scazut al psihomotricitatii, C.A. reuseste sa recunoasca pozitionarea capului si sa deosebeasca marimile.

OBSERVATII: Copilul se incadreaza, conform varstei, in limitele diferitelor particularitati specifice sindromului Down.

STUDIU DE CAZ

Initiale nume: C.A

Varsta: 36 luni

Sex: F

Date familiale: A. este singurul copil al familiei. In ciuda atitudinii negativiste a parintilor, referitor la conditia sa, el este foarte bine ingrijit. Desi timpul petrecut cu el se reduce la cateva ore pe zi, pentru stimularea motorie cu care sunt insarcinati acasa parintii, mama ii acorda ceva mai multa atentie. In acest timp ea marturiseste ca ar dorii sa se joace cu el, dar nu stie modul exact de abordare. Relatia cu tatal este simplificata de acesta se reduce la cumpararea de jucarii, haine, etc. Nu ies in parc sau alte locuri publice, datorita comportamentului agresiv al copilului

Diagnostic medical: Desi sarcina a decurs fara probleme si nasterea a fost normala (in conditiile in care mama nu a beneficiat de asistenta medicala in perioada nasterii), a fost diagnosticat cu sindromul down, trisonia 21.

Specificul psihomotricitatii:

pe parcursul programului kinetoterapeutic s-au observat progrese substantiale pe linie psihomotorie si vizual motorie, cu imbunatatiri ale reflexelor.

avanseaza spre mentinerea echilibrului stand intr-un picior pentru cateva secunde, spre un mai bun suport pe antebrat si extinderea bratului cu balansul greutatii pe ambele parti.

progresul se remarca si in abilitatea de a urca si cobori scarile "dabuselea", si in ortotstatism.

in comparatie cu exminarea antecedenta, copilul plaseaza un picior pe linie, incercand progresiv sa il plaseze si pe celalalt.

sare inainte si in sus cu piciorul drept "conducator".

motricitatea fina progreseaza prin apucarea bilutelor de jucarie cu degetul mare si aratator, iar cubul cu degetul mare si primele doua degete (spatiu mare intre cub si palma).

integrarea visual motorie se coteaza satisfacator prin observarea si inghiontirea gaurilor in jocul cu cuisoarele, indepartarea unui cuisor, a capacului de la sticla, si plasarea cuburilor in cana.

datorita spiritului explorator dezvoltat C.A. a reusit sa deschida si sa intoarca o carte atras de culorile acesteia.

datorita relatiei intre aparitia reactiilor posturale si nivelul de cunoastere a segmentelor corporale, C.A. a raspuns pozitiv la aplicarea probei pentru identificarea capului, membrelor superioare si inferioare.

OBSERVATII: Ii este greu sa accepte unele dintre miscari dar si le interiorizeaza in cele din urma prin repetitii insotite de o atitudine cooperanta.

STUDIU DE CAZ

Initiale nume: C.A

Varsta: 36 luni

Sex: F

Date familiale: A. este singurul copil al familiei. In ciuda atitudinii negativiste a parintilor, referitor la conditia sa, el este foarte bine ingrijit. Desi timpul petrecut cu el se reduce la cateva ore pe zi, pentru stimularea motorie cu care sunt insarcinati acasa parintii, acasa mama ii acorda ceva mai multa atentie. In acest timp ea marturiseste ca ar dorii sa se joace cu el, dar nu stie modul exact de abordare. Relatia cu tatal este simplificata de acesta se reduce la cumpararea de jucarii, haine, etc. Nu ies in parc sau alte locuri publice, datorita comportamentului agresiv al copilului

Diagnostic medical: Desi sarcina a decurs fara probleme si nasterea a fost normala (in conditiile in care mama nu a beneficiat de asistenta medicala in perioada nasterii), a fost diagnosticat cu sindromul down, trisonia 21.

Diagnostic medical: Desi sacina a decurs fara probleme si nasterea a fost normala (in

conditiile in care mama nu a beneficiat de asistenta medicala in perioada nasterii), a

fost diagnosticat cu sindromul down, trisonia 21.

Specificul psihomotricitatii:

progresele psihomotrice ale lui C.A. sustin tipologia miscarilor la copilul anteprescolar cu sindromul Down, iar rezultatele programului evidentiaza imbunatatirea motricitatii fine si grosiere.

ca urmari pozitive ale acestui program putem enumera: ingenuncherea si mentinerea echilibrului intr-un picior, aplecarea in pozitie sezut fara sa cada, trecerea de la mersul pe o baza larga de suport si mainile indepartate de corp la o baza ingusta de suport cu o poarta intre calcai si degete.

s-a mai realizat saritura inainte sau in sus, urcare si coborare scari, si mersul pe linie care indica o dezvoltare a reactiilor posturale si o crestere a hipotoniei.

feetbeack-ul integralitatii vizual motorii s-a realizat prin perceperea celui de-al doilea cub, transferul acestuia dintr-o mana in alta, scoaterea cuisoarelor din gauri, plasarea acestora inapoi, potrivirea formelor si construirea imaginilor dupa un model dat.

motricitatea fina a ajutat la interiorizarea schemelor perceptiv motrice in urma exersarii apucarii bilutelor de jucarie, a cuburilor sau a cuisoarelor, astfel se remarca rezultate vizibile in recunoasterea lateralitatii marimii si schemei corporale.

OBSERVATII: Intensitatea programului si modul de aplicare a ajutat la ridicarea nivelului motricitatii, dar si corectarii unor posturi gresit dezvoltate.

STUDIU DE CAZ

Subiect 3.

Initiale nume: M. P.

Varsta: 37 luni

Sex: M

Date familiale: M.P. este primul copil al cuplului. Parintii sunt foarte dezamagiti de faptul ca planurile si asteptarile cu privire la intemeierea unei familii normale si sanatoase au esuat. Din cauza reactiilor negative primate inca de la nastere din partea persoanelor din jurul lor, au decis sa ascunda adevarul cu privire la diagnosticul copilului, apeland pentru suport si consiliere doar la persoanele direct implicate in caz (medici si specialisti). Ambii parinti sunt interesati de evolutia copilului, ingrijirea si stimularea motorie suplimentara. Programul de loasire cu P. implica activitati recreative si joc in cercuri restranse de persoane. Deoarece parintii inteleg ca aceasta atitudine nu este cea mai potrivita, sunt foarte increzatori in programul de traininng la care participa saptamanal pentru o reconsiliere a optiunilor date.

Diagnostic medical: Complicatii ale inimii cu insuficienta nitrala de gradul 4, sindrom Down.

Specificul psihomotricitatii:

reflexele ca si multe din miscari sunt influentate de nivelul ridicat al hipotoniei; reflexul de mers este format conform tiparelor, cu pasi mici alternativi mai mult pe loc si cu baza mare de sustinere.

datorita problemelor de extindere totala a bratelor nu este posibila o rostogolire corecta de pe spate pe burta, mai intai cu soldurile, apoi cu stomacul si umerii.

aceste probleme se resimt si in motricitatea fina prin eliberarea timpurie a jucariei, tinerea si manipularea acesteia.

se observa probleme in integrarea vizual motorie, nereusind sa aduca mainile, picioarele, sau obiectele la o linie de mijloc, cel mult in apropierea acesteia.

cu maximum de efort pastreaza in maini doua cuburi, indeparteaza o soseta, deschide o carte cu pagini groase si manipuleaza formele dar nu le insereaza in tablita de joc.

combinarea schemelor de locomotie ii permite urcarea a doua, trei trepte, cu ambele picioare pe o treapta si coborarea acestora cu ajutorul unei suprafete stabile.

OBSERVATII: Copilul se incadreaza, conform varstei, in limitele diferitelor particularitati specifice sindromului Down.

STUDIU DE CAZ

Initiale nume: M. P.

Varsta: 39 luni

Sex: M

Date familiale: M.P. este primul copil al cuplului. Parintii sunt foarte dezamagiti de faptul ca planurile si asteptarile cu privire la intemeierea unei familii normale si sanatoase au esuat. Din cauza reactiilor negative primate inca de la nastere din partea persoanelor din jurul lor, au decis sa ascunda adevarul cu privire la diagnosticul copilului, apeland pentru suport si consiliere doar la persoanele direct implicate in caz (medici si specialisti). Ambii parinti sunt interesati de evolutia copilului, ingrijirea si stimularea motorie suplimentara. Programul de loasire cu P. implica activitati recreative si joc in cercuri restranse de persoane. Deoarece parintii inteleg ca aceasta atitudine nu este cea mai potrivita, sunt foarte increzatori in programul de traininng la care participa saptamanal pentru o reconsiliere a optiunilor date.

Diagnostic medical: Complicatii ale inimii cu insuficienta nitrala de gradul 4, sindrom Down.

Specificul psihomotricitatii:

progresele concluzionate la sfarsitul celei de-a doua examinari sunt satisfacatoare in cazul lui M.P.

reflexele s-au imbunatatit prin consolidarea reactiilor de protectie.

datorita echilibrului poate sta intr-un picior, in genunchi, si pentru cateva secunde pe varfuri.

o importanta caracteristica a avansarii motorii este accelerarea ritmului de actionare cu independenta in majoritatea miscarilor (mers cu spatele, sarituri in inaltime si lungime).

s-a pus foarte mare accent pe executarea corecta a sarcinilor ce implica motricitatea fina, astfel extinderea bratului faciliteaza apucarea cubului, bilutelor de jucarie si marker-ului.

coordonarea mana ochi inseamna in aceasta etapa urmarirea jucariei prin linia de mijloc si introducerea unei margele pe snur.

nu poate diferentia partile corpului, mana dreapta de cea stanga, mingea mare de cea mica sau directia sus jos.

OBSERVATII: Ritmul de lucru in timpul orelor de kinetoterapie este relativ lent dar cu rezultate bune pentru miscare in general.

STUDIU DE CAZ

Initiale nume: M. P.

Varsta: 41 luni

Sex: M

Date familiale: M.P. este primul copil al cuplului. Parintii sunt foarte dezamagiti de faptul ca planurile si asteptarile cu privire la intemeierea unei familii normale si sanatoase au esuat. Din cauza reactiilor negative primate inca de la nastere din partea persoanelor din jurul lor, au decis sa ascunda adevarul cu privire la diagnosticul copilului, apeland pentru suport si consiliere doar la persoanele direct implicate in caz (medici si specialisti). Ambii parinti sunt interesati de evolutia copilului, ingrijirea si stimularea motorie suplimentara. Programul de loasire cu P. implica activitati recreative si joc in cercuri restranse de persoane. Deoarece parintii inteleg ca aceasta atitudine nu este cea mai potrivita, sunt foarte increzatori in programul de traininng la care participa saptamanal pentru o reconsiliere a optiunilor date.

Diagnostic medical: Complicatii ale inimii cu insuficienta nitrala de gradul 4, sindrom Down.

Specificul psihomotricitatii:

la aproape 4 luni de la inceperea programului, cu ajutor din partea parintilor, prin continuarea lucrului si acasa, M.P. a progresat in motricitatea grosiera si fina, si pe tot planul psihomotricitatii.

cele mai importante progrese sunt: extinderea totala a bratului, indreptarea spatelui, mentinerea echilibrului in rostogolire, in ridicare.

pe langa reflexe si stationare, a progresat si in pozitiile de miscare, cum ar fi: extinderea trunchiului, impingerea inainte cu ajutorul antebratului, eliberarea partiala de suport, pasirea dar nu cu pasi alternativi si grabirea pasilor.

si-a perfectionat coborarea si urcarea catorva trepte, saritura in lungime si in inaltime.

la inceputul programului M.P avea nevoie de indrumare repetata pentru a atinge bilutele de jucarie iar la sfarsit le manevreaza cu usurinta, scotandu-le sau introducandu-le in cana sau sticla dupa indepartarea capacului.

se descurca sa tina doua cuburi sau marker-ul ceea ce denota o imbunatatire a motricitatii fine.

ca rezultat al progreselor facute in accelerarea miscarilor, integrarea vizual motorie inseamna acum, pe langa indepartarea si inserarea cuisoarelor corect, si plasarea a doua forme corect, in jocul cu figurinele.

traseaza dupa model, doua linii aproximativ orizontale sau verticale, poate inchide cercul 70% si construieste din patru cuburi un perete cu spatiu intre acestea, aceasta insemnand rezultatul unei bune coordonari ochi, mana.

desi progresele in randul motricitatii sunt mari, nu si-a insusit nici o conduita perceptiv motrica.

OBSERVATII: Intensitatea programului si modul de aplicare a ajutat la ridicarea nivelului motricitatii, dar si corectarii unor posturi gresit dezvoltate.

STUDIU DE CAZ

Subiect 4

Initiale nume: S.M.

Varsta: 35 luni

Sex: M

Date familiale: S.M. provine dintr-o familie monoparentala. Este ingrijit de tata in urma decesului mamei, datorita complicatiilor la nastere. Tatal este un parinte iubitor ce se ingrijeste exclusiv de S.M., participand la lectiile de kinetoterapie, ajutand prin continuarea exercitiilor acasa, evolutia copilului datorandu-se in mare parte si acestui aspect. Pentru aprofundarea conditiilor lui S.M., tatal urmeaza sa se inscrie la facutatea de psihologie, frecventand in prezent cursuri de ingrijire si traininng pentru copiii cu sindrom Down. Impreuna petrec foarte mult timp, aceasta insemnand participarea la activitatile recreative in comunitate, program de loasire comun, joc, igiena personala si alimentatie. Progresele si reusitele se datoreaza atitudinii pozitive a tatalui transmisa la toate persoanele ce vin in contact su S.M.

Diagnostic medical: Sindrom Down, mozaic(96% sindrom Down, 6% celule normale)

Specificul psihomotricitatii:

particularitatile lui S.M. ce reies din testarea initiala, sunt particularitati generale ale copilului cu sindrom Down, dar si specifice conform fiecarui caz in parte.

baza larga de suport si mainile indepartate de corp in timpul mersului datorita tensiunii musculare minimalizeaza potentialul activitatilor; in genunchi nu-si poate mentine echilibrul, nu poate sta intr-un picior sau pe varfuri.

observarea pozitiilor decubit dorsal, ventral si sezand cu sprijin indica o hipotonie vizibila.

reactia Landau si reactia Moro dezvaluie informatii despre incapacitatea armonizarii posturii .

posibiltatile locomotorii se opresc la pasirea alternativa fara suport, urcare scari , coborare scari, mers.

nivelul scazut de dezvoltare al motricitatii fine nu-i permite sa tina jucaria, cubul mai putin de 15 secunde sau sa o miste conform indicatiilor.

datorita problemelor de vedere, multe din activitatile ce necesita o coordonare ochi mana sunt greu de efectuat pentru el; nu poate urmarii traiectoria unui obiect, fixand ochii pe acel obiect mai putin de trei secunde.

manifesta interes pentru propriile maini pe care le impreuneaza odata cu degetele, dar nu misca bratele in interiorul liniei de mijloc in timp ce se intinde dupa jucarie.

daca sunt plasate foarte aproape reuseate sa scoata cuisoarele dar nu le poate pune la loc.

ca particularitate a anteprescolarului cu sindrom Down, lipsa atentiei face dificila copierea sarcinilor demonstrative, in cazul lui S.M. insiruirea margelelor, construirea unui tren din cuburi si taierea cu foarfeca.

capacitatile intelectuale nu-i permit inca inchiderea cercului sau trasarea liniilor orizontale/verticale.

S.M. nu isi recunoaste schema corporala, nu are notiuni spatiale, nu poate deosebii marimi.

STUDIU DE CAZ

Initiale nume: S.M.

Varsta: 37 luni

Sex: M

Date familiale: S.M. provine dintr-o familie monoparentala. Este ingrijit de tata in urma decesului mamei, datorita complicatiilor la nastere. Tatal este un parinte iubitor ce se ingrijeste exclusiv de S.M., participand la lectiile de kinetoterapie, ajutand prin continuarea exercitiilor acasa, evolutia copilului datorandu-se in mare parte si acestui aspect. Pentru aprofundarea conditiilor lui S.M., tatal urmeaza sa se inscrie la facutatea de psihologie, frecventand in prezent cursuri de ingrijire si traininng pentru copiii cu sindrom Down. Impreuna petrec foarte mult timp, aceasta insemnand participarea la activitatile recreative in comunitate, program de loasire comun, joc, igiena personala si alimentatie. Progresele si reusitele se datoreaza atitudinii pozitive a tatalui transmisa la toate persoanele ce vin in contact su S.M.

Diagnostic medical: Sindrom Down, mozaic(96% sindrom Down, 6% celule normale)

Specificul psihomotricitatii:

in cazul lui S.M. psihomotricitatea inregistraza o evolutie remarcabila, cele doua luni de program l-au propulsat intr-o noua arie a motricitatii grosiere si fine.

si-a imbunatatit echilibrul, intoarcerea in pozitia initiala dupa apucarea jucariei si in mod special exercitiile stationale cum ar fi mentinerea echilibrului in timp ce priveste jucaria din ingenunchere.

reuseste sa mearga cu o baza ingusta de suport, sa urce dabuselea o treapta, sa coboare scarile asistat chiar si cu spatele (o treapta), sa prinda viteza la mers si sa isi mentina echilibrul pentru doua secunde pe linie cu degetele piciorului din spate putin indepartate de cel din fata.

odata cu implementarea acestor aptitudini motrice, a venit si saritura in inaltime (2 cm), si in lungime (10-15 cm), cu un picior "conducator".

motricitatea fina inseamna pentru S.M. apucare, tinere, miscare obiect dar si manipularea mai multor cuburi, hartiei, bilutelor de jucarie.

in integrarea vizual motorie, problemele de vedere au ingreunat evolutia dar el urmareste jucaria pe aproape tot parcursul traiectoriei, intinde bratul cu directie.

putem vorbii de finalitatea actiunii la apucarea si tragerea coardei pentru optinerea jucariei.

S.M. a progresat si in ceea ce priveste recunoasterea propriului corp, in dezvoltarea lateralitatii si a conduitelor spatiale.

OBSERVATII Toate progresele se datoreaza cooperari si stransei relatii intre kinetoterapeut si copil, acesta din urma aplicand cerintele conform explicatiilor.

STUDIU DE CAZ

Initiale nume: S.M.

Varsta: 39 luni

Sex: M

Date familiale: S.M. provine dintr-o familie monoparentala. Este ingrijit de tata in urma decesului mamei, datorita complicatiilor la nastere. Tatal este un parinte iubitor ce se ingrijeste exclusiv de S.M., participand la lectiile de kinetoterapie, ajutand prin continuarea exercitiilor acasa, evolutia copilului datorandu-se in mare parte si acestui aspect. Pentru aprofundarea conditiilor lui S.M., tatal urmeaza sa se inscrie la facutatea de psihologie, frecventand in prezent cursuri de ingrijire si traininng pentru copiii cu sindrom Down. Impreuna petrec foarte mult timp, aceasta insemnand participarea la activitatile recreative in comunitate, program de loasire comun, joc, igiena personala si alimentatie. Progresele si reusitele se datoreaza atitudinii pozitive a tatalui transmisa la toate persoanele ce vin in contact su S.M.

Diagnostic medical: Sindrom Down, mozaic(96% sindrom Down, 6% celule normale)

Specificul psihomotricitatii:

la sfarsitul programului kinetoterapeutic, conform testelor aplicate se poate stabilii ca S.M. a primit punctaj maxim in exercitiile de miscare, stationale, in locomotie si pentru manipularea obiectelor.

in comparatie cu nivelul de incepere al programului, el isi stabilizeaza simetria corpului, poate extinde bratul pentru a apuca jucaria prin linia de mijloc si se poate rostogolii in ambele parti corect.

printre altele se poate aseza fara sa se prabuseasca, da drumul obiectului stabil pentru a inainta in ortostatism doi trei pasi, pe scari in urcare si coborare cateva trepte.

membrele inferioare au trecut de la o hipotomie vizibila la un tonus moderat lovind mingea cu piciorul, pasind automat alternativ pe o distanta relativ mica.

pentru exercitiile de motricitate fina si integrare vizual motorie, ritmul de lucru s-a intensificat, un mare avantaj fiind rabdarea de care a dat dovada S.M.

inserarea corecta a doua forme in joc, precum si amestecarea in cana cu lingura si lovirea acesteia cu miscari orizontale sau verticale aidoma demonstratiei concluzioneaza prima jumatate a rezultatelor.

in cea de-a doua jumatate s-a reusit cu succes insiruirea margelelor pe snur si inchiderea cercului in proportie de 70%.

repetarea tuturor miscarilor include verbalizarea schemei corporale, lateralitatii si marimilor, fapt ce l-a ajutat pe S.M. sa recunoasca membrele inferioare si posterioare, mingea mare si cea mica, mana dreapta si mana stanga.

OBSERVATII: Intensitatea programului si modul de aplicare a ajutat la ridicarea nivelului motricitatii, dar si corectarii unor posturi gresit dezvoltate.

STUDIU DE CAZ

Subiect 5

Initiale nume: P.C.

Varsta: 22 luni

Sex: M

Date familiale: Parintii au acceptat cu greu interogarea fara o explicatie bine conturata. Ceea ce trebuia sa fie un dialog de 40 de minute s-a rezumat la cateva raspunsuri da sau nu, din care am concluzionat cateva date. P.C. este al patrulea si ultimul copil al familiei. Parintii nu au un venit lunar stabil, singura sursa financiara sigura fiind alocatia copiilor. Dintre parinti, de ingrijirea copiilor se ocupa mama atunci cand nu lucreaza sau ocazional rudele apropiate, tatal considerand ca nu aceasta este sarcina lui. Jocul nu este mentionat ca activitate de relationare a parintilor cu copilul cu sindrom Down. P.C. nu este introdus in activitatile recreative ale familiei beneficiind din acest punct de vedere de o atitudine de respingere din partea aesteia. Indrumati de o persoana specializata in domeniu, apropiata familiei, au optat pentru inceperea cursurilor de kinetoterapie.

Diagnostic medical: Sindrom Down.

Specificul psihomotricitatii:

in urma stimularii s-a constatat ca odata cu miscarea membrelor inferioare si superioare se activeaza, partial si in limitele particularitatilor copiilor cu sindrom Down, reactiile de protectie si indreptare.

protectia si indreptarea capului si trunchiului se face in functie de gradul co-contractiilor, in cazul lui P.C. acestea ingreunand intoarcerea capului din decubit ventral, mentinerea spatelui drept in pozitie de sezut sau echilibrarea in pozitie de sezut.

miscarea la copilul cu sindrom Down depinde de corectitudinea indoirii membrelor, nivelul de rezistenta al greutatii, extinderea trunchiului sau rostogolirea; in cazul lui P.C. datorita neputintei motorii ce vine odata cu nivelul controlului postural redus, s-au dezvoltat scheme gresite de impingere inainte, ridicare umeri si solduri sau tarare.

nu se poate concentra pentru urmarirea traiectoriei jucariei iar in apucare nu sunt folosite degetele.

motricitatea fina se reduce la prinderea obiectelor mari in pumn, pentru siguranta sau lovirea canii cu miscari verticale dar niciodata corespunzator indicatiilor.

incercarile de deschidere a cartii au fost repetate dar maximum de reusita a constat in intoarcerea de pe o parte pe alta cu ambele maini.

nu isi insuseste nicio conduita psihomotrica.

OBSERVATII: Copilul se incadreaza, conform varstei, in limitele diferitelor particularitati specifice sindromului Down.

STUDIU DE CAZ

Initiale nume: P.C.

Varsta: 24 ani

Sex: M

Date familiale: Parintii au acceptat cu greu interogarea fara o explicatie bine conturata. Ceea ce trebuia sa fie un dialog de 40 de minute s-a rezumat la cateva raspunsuri da sau nu, din care am concluzionat cateva date. P.C. este al patrulea si ultimul copil al familiei. Parintii nu au un venit lunar stabil, singura sursa financiara sigura fiind alocatia copiilor. Dintre parinti, de ingrijirea copiilor se ocupa mama atunci cand nu lucreaza sau ocazional rudele apropiate, tatal considerand ca nu aceasta este sarcina lui. Jocul nu este mentionat ca activitate de relationare a parintilor cu copilul cu sindrom Down. P.C. nu este introdus in activitatile recreative ale familiei beneficiind din acest punct de vedere de o atitudine de respingere din partea aesteia. Indrumati de o persoana specializata in domeniu, apropiata familiei, au optat pentru inceperea cursurilor de kinetoterapie.

Diagnostic medical: Sindrom Down.

Specificul motricitatii:

la conturarea tabloului progreselor, trebuie sa notam aportul reflexelor care s-au imbunatatit in proportie de 60%.

echilibrarea capului si trunchiului urca un nivel pana la dorinta de ridicare insotita de incercari si apucarea scaunului pentru ridicare.

datorita chiar si micilor progrese copilul imbratiseaza noi aptitudini, cum ar fi tragerea jucariei de ata dar si un mai mare interes pentru joc, tinand jucaria 20 de secunde, miscand in jur de 15 grade inainte si inapoi.

reticient la jocul cu cuburile dar captivat de bilutele colorate achizitioneaza unul cu miscari rapide cu degetele impingand in palma.

nu este in totalitate atent la miscarile jucariei dar fata de perioada antecedenta urmareste una, doua secunde pana la mijlocul distantei sau intr-o singura directie.

isi scoate o soseta asa cum poate indeparta un cuisor de pe placheta de joc, bucurandu-se batand din palme.

imitand examinatorul se preface ca mesteca in cana observandu-se astfel progresul in miscarea mainii si mentinerea unui unghi constant al bratului.

OBSERVATII: Dezvoltarea a parcurs un drum anevoios datorita lipsei de stimulare in afara minutelor din cadrul cursului kinetoterapeutic si datorita mediului familial nefavorabil. La fiecare sedinta s-a incercat marirea timpului de lucru pentru educarea spre finalitatea actiunii. Lipsa de afectivitate si maniera in care parintii raspundeau nevoilor sale se revarsa intr-o agresivitate daunatoare lectiilor.

STUDIU DE CAZ

Initiale nume: P.C.

Varsta: 26 luni

Sex: M

Date familiale: Parintii au acceptat cu greu interogarea fara o explicatie bine conturata. Ceea ce trebuia sa fie un dialog de 40 de minute s-a rezumat la cateva raspunsuri da sau nu, din care am concluzionat cateva date. P.C. este al patrulea si ultimul copil al familiei. Parintii nu au un venit lunar stabil, singura sursa financiara sigura fiind alocatia copiilor. Dintre parinti, de ingrijirea copiilor se ocupa mama atunci cand nu lucreaza sau ocazional rudele apropiate, tatal considerand ca nu aceasta este sarcina lui. Jocul nu este mentionat ca activitate de relationare a parintilor cu copilul cu sindrom Down. P.C. nu este introdus in activitatile recreative ale familiei beneficiind din acest punct de vedere de o atitudine de respingere din partea aesteia. Indrumati de o persoana specializata in domeniu, apropiata familiei, au optat pentru inceperea cursurilor de kinetoterapie.

Diagnostic medical: Sindrom Down.

Specificul motricitatii:

reflexele impreuna cu majoritatea exercitiilor de pozitionare a capului sau trunchiului s-au apropiat de tiparele motrice varstei sale, datorita programului, acesta corectandu-se relativ usor in comparatie cu motricitatea fina sau locomotia.

penru concluzionarea rezultatelor pana la acest punc in dezvoltarea lui P.C. putem enumera urmatoarele scheme de miscare: impingerea in brate si picioare ce a facilitat mersul dabuselea si pivotarea, minim de initiativa in ridicare si rostogolire corecta in urma stabilirii unei concordante intre elementele corpului.

spucarea si eliberarea, miscarea, manipularea, tinerea si tragerea obiectelor mici sau medii a progresat foarte mult de la absenta completa la un nivel promitator in continua crestere.

datorita faptului ca apucarea nu se facea nici cu toata incheietura nici cu ultimele doua degete si palma, corectarea s-a desfasurat usor.

de la interactiunea greoaie cu cuburile sau jucaria cu ata, s-a progresat in a treia examinare spre tragerea atei pentru optinerea jucariei si apucarea cubului cu degetul mare si palma cu spatiu intre palma si cub.

baza integrarii vizual motorie este apucarea si manipularea obiectelor, coordonarea buna intre ochi si actiunile intreprinse, are ca dovada dorinta de prindere a celui de al doilea cub si impulsuri ale necesitatii de transferare a primului cub in cealalta mana.

inghiontirea cu degetul in gaurile ramase in urma scoaterii cuisoarelor de pe tabla de joc, scoate doua cuisoare, observarea bilutelor in sticla.

nu-si insuseste nicio schema perceptiv motrica.

OBSERVATII: Intensitatea programului si modul de aplicare a ajutat la ridicarea nivelului motricitatii, dar si corectarii unor posturi gresit dezvoltate.

STUDIU DE CAZ

Subiect 6

Initiale nume: M.R.

Varsta: 32 luni

Sex: F

Date familiale: Este al doilea din cei doi copii ai familiei. Primul copil este normal fara probleme de dezvoltare. La nastere mama avea 38 de ani iar tatal 30. Mama are 8 clase + scoala profesionala (in prezent casnica), iar tatal a fost somer si in prezent este liber profesionist. Regimul de viata este ordonat, echilibrat, mama este o buna gospodina, devotata copiilor si interesata de reusita lor. Referitor la atitudinea mamei fata de copilul cu sindom Down, aceasta este una de invingatoare, gandind pozitiv si avand o foarte mare incredere in programul kinetoterapeutic. Mama isi petrece tot timpul cu copiii dar in special cu M.R. pe care il ingrijeste foarte bine, cu care se joaca acasa sau in parc. M.R. este bine integrat in familie, pozitia sa in cadrul activitatilor familiale fiind bine determinate participand la toate evenimentele de loaisire. Mama participa la toate sedintele aratandu-se intesata, punand tot timpul intrebari si ajutand la executarea miscarilor. Acasa se continua cu succes stimularea motorie de mai multe ori pe zi.

Diagnostic medical: Sindromul Down, malformatie congenitala, hidrocefalie.

Specificul motricitatii:

in motricitatea grosiera reflexele se insusesc greu, simtindu-se absenta reactiilor de protectie, dar mai important, subliniindu-se ca si particularitate, este incorectitudinea raspunsurilor la reactia Landau.

nu-si poate stabiliza truchiul mai mult de cateva minute la un unghi mai mic de 30 de grade, iar datorita nivelului scazut al co-contractiilor din decubit dorsal nu-si poate indeplinii sarcinile.

miscarile membrelor sunt rare, momentele de inactivitate alternand cu cele de mobilitate, acesta fiind un aspect tipic al anteprescolarului cu sindrom Down.

datorita lipsei de armonie si coordonare intre partile si pozitiile corpului este extrem de dificila extinderea trunchiului dar si suportarea greutatii pe antebrat, in cazul lui M.R. dar si general.

dezvaltarea sa motrica in acest stadiu ajunge la varsta de 6 luni.

avand un grad ridicat de hipotonie, in motricitatea fina bifeaza doar cateva aspecte cum ar fi: indoirea degetelor in jurul obiectului si in strangerea pumnului, zgarierea materialului.

ractioneaza la aparitia in campul vizual al jucariei dar nu o urmareste intorcand capul mai putin de 10 grade.

nu raspunde afirmativ la nici una din intrebarile probei originale.

OBSERVATII: Copilul se incadreaza, conform varstei, in limitele diferitelor particularitati specifice sindromului Down.

STUDIU DE CAZ

Initiale nume: M.R.

Varsta: 34 luni

Sex: F

Date familiale: Este al doilea din cei doi copii ai familiei. Primul copil este normal fara probleme de dezvoltare. La nastere mama avea 38 de ani iar tatal 30. Mama are 8 clase + scoala profesionala (in prezent casnica), iar tatal a fost somer si in prezent este liber profesionist. Regimul de viata este ordonat, echilibrat, mama este o buna gospodina, devotata copiilor si interesata de reusita lor. Referitor la atitudinea mamei fata de copilul cu sindom Down, aceasta este una de invingatoare, gandind pozitiv si avand o foarte mare incredere in programul kinetoterapeutic. Mama isi petrece tot timpul cu copiii dar in special cu M.R. pe care il ingrijeste foarte bine, cu care se joaca acasa sau in parc. M.R. este bine integrat in familie, pozitia sa in cadrul activitatilor familiale fiind bine determinate participand la toate evenimentele de loaisire. Mama participa la toate sedintele aratandu-se intesata, punand tot timpul intrebari si ajutand la executarea miscarilor. Acasa se continua cu succes stimularea motorie de mai multe ori pe zi.

Diagnostic medical: Sindromul Down, malformatie congenitala, hidrocefalie

Specificul motricitatii:

la a doua aplicare a testelor in luna decembrie s-au constatat unele progrese.

elevarea reflexelor datorita insuflarii reactiilor corecte.

compozitia de sezut specifica, cu mainile pe suprafata sau pe genunchi, isi poate mentine echilibrul 10 secunde.

ii lipseste echilibrul necesar apucarii jucariei din pozitia sezut.

miscarile membrelor superioare si inferioare nu sunt alternative, miscandu-se pe rand, iar in pozitie verticala se poate observa un progres semnificativ in mentinerea greutatii cu genunchii indoiti si degetele atingand suprafata sau cateodata cu talpa plata pe suprafata pentru 2-3 secunde.

apare initiativa de rostogolire.

scaderea hipotomiei prin masaj si-a adus aportul si la imbunatatirea motricitatii fine, exercitii ca eliberarea jucariei, apucarea atei sau apucarea cubului (cu degetul mic si palma), premiind progresele lui M.R.

misca jucaria la linia de mijloc in dreptul pieptului.

isi recunoaste membrele si mingea mare datorita coloritului puternic.

OBSERVATII: Pentru ca motricitatea este mai deficitara decat planul psihic, exercitiile de vizualizare a obiectelor si gestionarea lor conform indicatiilor, su avut un mare success in progresele lui M.R.

STUDIU DE CAZ

Initiale nume: M.R.

Varsta: 36 luni

Sex: F

Date familiale: Este al doilea din cei doi copii ai familiei. Primul copil este normal fara probleme de dezvoltare. La nastere mama avea 38 de ani iar tatal 30. Mama are 8 clase + scoala profesionala (in prezent casnica), iar tatal a fost somer si in prezent este liber profesionist. Regimul de viata este ordonat, echilibrat, mama este o buna gospodina, devotata copiilor si interesata de reusita lor. Referitor la atitudinea mamei fata de copilul cu sindom Down, aceasta este una de invingatoare, gandind pozitiv si avand o foarte mare incredere in programul kinetoterapeutic. Mama isi petrece tot timpul cu copiii dar in special cu M.R. pe care il ingrijeste foarte bine, cu care se joaca acasa sau in parc. M.R. este bine integrat in familie, pozitia sa in cadrul activitatilor familiale fiind bine determinate participand la toate evenimentele de loaisire. Mama participa la toate sedintele aratandu-se intesata, punand tot timpul intrebari si ajutand la executarea miscarilor. Acasa se continua cu succes stimularea motorie de mai multe ori pe zi.

Diagnostic medical: Sindromul Down, malformatie congenitala, hidrocefalie

Specificul motricitatii:

in reactia de protectie inainte, extinde mainile cu palmele sprijinite de suprafata, atenuindu-si caderea inainte sau intr-o parte.

ridica capul drept 3 secunde si il intoarce cu obrazul atingand suprafata in directia sunetului auzit.

isi tine trunchiul la un unghi de 30 de grade de podea pentru 5 minute.

are initiativa sa se ridice din sezut pentru a apuca jucaria, cateodata reusind sa revina la pozitia initiala ajutat, fara sa-si mentina echilibrul.

ridica mainile si picioarele impreuna incet, cu miscari lente pentru a fi luat in brate, sau ajutat de un obiect stabil se ridica din decubit dorsal in sezut.

se rostogoleste printr-o schema partial corecta de pe spate pe stomac si porneste in tarare cu suport pe genunchi si palme.

se poate tari chiar peste picioarele examinatorului cu putin ajutor.

rezultatele motricitatii fine sunt in concordanta cu integrarea vizual motorie pentru ca in intinderea mainilor spre obiect se mobilizeaza si pentru prinderea acestuia.

folosirea frecventa a cuvintelor "mana dreapta", "mana stanga" si repetarea jocurilor din proba administrata pentru recunoasterea acestora, au facut ca M.R. sa le separa ca notiune, aceeasi metoda aplicandu-se si pentru spatialitate si marime.

OBSERVATII: Intensitatea programului si modul de aplicare a ajutat la ridicarea nivelului motricitatii, dar si corectarii unor posturi gresit dezvoltate.

STUDIU DE CAZ

Subiect 7

Initiale nume: N.T.

Varsta: 11 luni

Sex: F

Date familiale: Pozitia sociala a familiei este una avantajoasa, prin urmare nu exista probleme financiare. Ambii parinti au studii superioare si s-au documentat in detaliu despre ce inseamna sindromul Down. N.T. este singurul copil al familiei, acesta fiind unul dintre motivele supraprotejarii din partea mamei. Ambii parinti obisnuiesc sa isi petreaca timpul liber, dezvoltand activitati cu sau pentru N.T. in weekend si mai putin in cursul saptamanii cand aceasta este ingrijita de bunica. Atitudinea bunicii se bazeaza pe judecata si credintele parintilor intr-o viata normala pentru copilul lor.

Diagnostic medical: Nascut prematur, sindrom Down.

Specificul motricitatii:

singurul reflex prezent, este reflexul de pozitionare in care nu misca mainile si picioarele ca rezultat al intoarcerii capului de catre examinator.

reactia Landau, dar mai ales reactia Moro ce apare la nou nascuti, sunt intarziate.

gatul nu are o flexibilitate constanta, il controleaza pentru cateva secunde, dar in pozitie sezut, cade posterior.

nu poate controla pozitia trunchiului, stabilizarea in sezut fiind imposibila.

miscarile sunt fara scop, fara un efect anume, fiind subordonate reflexelor tonice primitive de postura.

OBSERVATII: N.T este permanent purtat pe brate datorita fragilitatii sale dar si din cauza protectiei exagerate din partea parintilor. Acorda preferential atentie sunetelor inalte si feminine, sunete ce au calitatea, rata si ritmul batailor cardiace cu care s-a obisnuit in uter si care o pot calma. Reactioneaza la mimica si deoarece este atenta la sunete gangureste la auzul vocilor.

STUDIU DE CAZ

Initiale nume: N.T.

Varsta: 13 luni

Sex: F

Date familiale: Pozitia sociala a familiei este una avantajoasa, prin urmare nu exista probleme financiare. Ambii parinti au studii superioare si s-au documentat in detaliu despre ce inseamna sindromul Down. N.T. este singurul copil al familiei, acesta fiind unul dintre motivele supraprotejarii din partea mamei. Ambii parinti obisnuiesc sa isi petreaca timpul liber, dezvoltand activitati cu sau pentru N.T. in weekend si mai putin in cursul saptamanii cand aceasta este ingrijita de bunica. Atitudinea bunicii se bazeaza pe judecata si credintele parintilor intr-o viata normala pentru copilul lor.

Diagnostic medical: Nascut prematur, sindrom Down

Specificul motricitatii:

datorita prezentei la cursurile din cadrul programului, au aparut reflexele Moro si Landau, dar si reflexul de mers si reactia de protectie.

intarirea muschilor gatului prin masaj, mareste timpul de sustinere si mobilitatea capului pana la 8 secunde.

tinuta de solduri in pozitie de sezut, nu arcuieste spatele imediat.

culcata pe spate, apuca stimulul si-l trage pe partea stanga datorita diferentei de tonus intre stanga si dreapta (ocazional deschide ambele palme).

relatia intre subiect si diferiti stimuli se imbunatateste spre finalul perioadei de lucru, dar starile provocate de acesta osciland de la un pol la altul ( zambeste si apuca jucaria sau plange si o elibereaza).

are capacitatea de a urmarii stimulul, si isi muta ocazional privirea de la un stimul la altul; urmareste obiecte in miscare.

aflandu-se totusi la o varsta frageda nu poate participa la jocurile de ordonare interioara a schemei corporale, lateralitate, spatialitate sau marimi si prin urmare nici la finalul celor 2 luni de colaborare nu poate numii nici una dintre ele.

OBSERVATII: Inceperea programului de timpuriu a fost un pas extrem de important, iar progresele si implementarile facute in acest stadiu sunt lente dar permanente.

STUDIU DE CAZ

Initiale nume: N.T.

Varsta: 15 luni

Sex: F

Date familiale: Pozitia sociala a familiei este una avantajoasa, prin urmare nu exista probleme financiare. Ambii parinti au studii superioare si s-au documentat in detaliu despre ce inseamna sindromul Down. N.T. este singurul copil al familiei, acesta fiind unul dintre motivele supraprotejarii din partea mamei. Ambii parinti obisnuiesc sa isi petreaca timpul liber, dezvoltand activitati cu sau pentru N.T. in weekend si mai putin in cursul saptamanii cand aceasta este ingrijita de bunica. Atitudinea bunicii se bazeaza pe judecata si credintele parintilor intr-o viata normala pentru copilul lor.

Diagnostic medical: Nascut prematur, sindrom Down

Specificul motricitatii:

in scara de motricitate grosiera N.T. masoara un grad mai ridicat al refelxelor, pozitiei capului si trunchiului dar si a miscarilor efectuate de membrele inferioare si superioare (extindere, flexare, impingere).

stabilizarea este infiltrata in pozitiile de suport pe antebrat si rezistenta greutatii.

rezultatele nu sunt general substantiale dar se subliniaza importanta si necesitatea unui ritm de lucru alert pe toate planurile psihomotricitatii la copiii anteprescolari cu sindrom Down si in particular la N.T.

motricitatea fina se pregateste pentru un progres in urmatoarele luni de program, debutand cu succes in cele 4 luni urmarite in aceasta lucrare, iar in comparatie cu prima examinare se poate spune ca membrele superioare au dezvoltat o putere de prindere si o miscare continua inainte si inapoi.

in urma conexiunilor la nivelul psihicului, copilul incepe sa isi priveasca mainile din ce in ce mai mult, si sa isi descopere picioarele pe care le apuca fara sa le duca la gura.

simte gaurile lasate in urma scoaterii cuisoarelor si isi directioneaza constant mana catre ele, vizualizand cu interes miscarile kinetoterapeutului.

aplicarea probelor de recunoastere a schemei corporale, a lateralitatii, spatialitatii si marimii, nu au adus dupa ele un succes in insusirea conduitelor perceptiv motrice.

OBSERVATII: Intensitatea programului si modul de aplicare a ajutat la ridicarea nivelului motricitatii, dar si corectarii unor posturi gresit dezvoltate.

STUDIU DE CAZ

Subiect 8

Initiale nume: P.G.

Varsta: 30 luni

Sex: F

Date familiale: Familia este alcatuita din 5 membrii, parintii cu educatie si profesie foarte buna si alti doi frati mai mari care frecventeaza liceul. Copilul cu sindrom Down din aceasta familie este imbratisat de parinti dar relatia cu fratii mai mari intampina probleme de acceptare. Pentru ca aparitia lui P.G. in familie a fost neasteptata si a intervenit intr-un moment dificil in viata celorlati copii (adolescenta), parintii joaca in aceasta situatie un rol de tampon intre cele doua tabere. Timpul pe care parintii il petrec cu P.G. in scopul intaririi relatiei prin joc sau activitati recreative este foarte scurt. Singurele iesiri in comunitate pentru adaptarea sociala a copilului cu sindromul Down se reduce la zilele de wekend si zilele de participare la cursurile kinetoterapeutice. Pentru ca nu le permite timpul parintii nu se ocupa de continuarea stimularii motorie si acasa, cu toate ca sunt activi pe parcursul sedintelor

Diagnostic medical: Sindrom Down.

Specificul motricitatii:

pentru ca linia reflexelor se coteaza pana la varsta de 10 luni si pentru ca P.G. lucreaza in acest program de mai bine de 7 luni, el si-a insusit reflexele cu succes.

pentru ca reflexul de mers se afla in aria particularitatilor copilului cu sindrom Dowun, pasirea si mersul sunt greoaie, cu mainile indepartate de corp, cel mai des cu un picior conducator.

miscarile bazinului in timpul mersului sunt directionate pe partea dreapta.

pozitia bratului in intindere se opreste la 120 de grade iar datorita problemelor de coloana nu isi poate aduce picioarele la gura, nici alternativ, nici impreuna.

echilibrarea in pozitie de sezut nu este constanta, sprijinindu-se ocazional de picioare, iar in ortostatism rezista cateva secunde fara suport.

pivotarea corpului pentru rostogolire se face intotdeauna pe partea dreapta.

se deplaseaza 4-5 pasi tinut de mana, urca o treapta dabuselea si nu alearga.

ridica si intoarce capul urmarind jucaria pe care o apuca, o tine si o elibereaza cand este anuntata.

in pozitia de sezut, se joaca cateva secunde dupa care oboseste si automat arcuieste spatele.

in actiunile intreprinse, capul il tine foarte rar la o linie de mijloc.

apuca un cub fara sa il transfere pentru apucarea celui de-al doi-lea dar nu apuca bilutele.

urmareste jucaria la linia de mijloc la ambele parti dar nu poate fi atenta mai mult de doua miscari.

pentru ca acasa intra foarte des in contact cu cartile fratilor, si-a dezvoltat o modalitate proprie de deschidere a acestora, greu de corectat.

impactul pe care il are un membru al familie in comparativ cu kinetoterapeutul asupra stimularii copilului, este foarte importanta, astfel ca asistand la lectiile fratilor si la lucrul mamei in broderie, si-a interiorizat prin verbalizare repetata notiunea de mana (exemplu: cu mana scriu, cu mana cos).

STUDIU DE CAZ

Initiale nume: P.G.

Varsta: 32 luni

Sex: F

Date familiale: Familia este alcatuita din 5 membrii, parintii cu educatie si profesie foarte buna si alti doi frati mai mari care frecventeaza liceul. Copilul cu sindrom Down din aceasta familie este imbratisat de parinti dar relatia cu fratii mai mari intampina probleme de acceptare. Pentru ca aparitia lui P.G. in familie a fost neasteptata si a intervenit intr-un moment dificil in viata celorlati copii (adolescenta), parintii joaca in aceasta situatie un rol de tampon intre cele doua tabere. Timpul pe care parintii il petrec cu P.G. in scopul intaririi relatiei prin joc sau activitati recreative este foarte scurt. Singurele iesiri in comunitate pentru adaptarea sociala a copilului cu sindromul Down se reduce la zilele de wekend si zilele de participare la cursurile kinetoterapeutice. Pentru ca nu le permite timpul parintii nu se ocupa de continuarea stimularii motorie si acasa, cu toate ca sunt activi pe parcursul sedintelor

Diagnostic medical: Sindrom Down.

Specificul motricitatii:

nivelul scazut al hipotomiei face ca progresele sa se observe intr-un timp relativ lung de la inceperea stimularii.

capul si trunchiul castiga stabilitate, un mai bun timp de reactie si o pozitie in miscari.

bratele inferioare si superioare o pot tine in pozitie dabuselea, inaintand si ridicandu-se mai intai in genunchi si apoi in ortostatism cu suport.

in ridicare isi pierde echilibrul daca nu este ajutata dar cu ajutor pleaca 5-6 pasi, chiar pasind cativa centimetrii in spate.

paseste jos de pe treapta.

sare in sus, jos, lungime si un picior inainte.

coordonarea ochi mana progreseaza, apucand obiectele cu o mai mare precizie si forta.

se arata interesata de bilutele de jucarie, jucandu-se impreuna cu mama cu coarda (o apuca si o trage), ceea ce inseamna ca-i poate urmarii cursul in momentul in care se pune in miscare.

exercitiile de lovire a mesei cu cubul, au dus progresiv la intarirea muschilor, urmand aruncarea mingiei, propulsarea ei in aer.

progrese mari se pot remarca in recunoasterea schemei corporale care a avansat de la recunoasterea membrelor superioare la recunoasterea membrelor inferioare dar si a marimii (identificarea mingiei mari).

OBSERVATII: Progresele se noteaza pe toate palierele testate, incercandu-se in urmatoarele etape ale programului sa se depaseasca conditia fizica, impingand astfel granitele problemelor musculare sau de hipotonie.

STUDIU DE CAZ

Initiale nume: P.G.

Varsta: 34 luni

Sex: F

Date familiale: Familia este alcatuita din 5 membrii, parintii cu educatie si profesie foarte buna si alti doi frati mai mari care frecventeaza liceul. Copilul cu sindrom Down din aceasta familie este imbratisat de parinti dar relatia cu fratii mai mari intampina probleme de acceptare. Pentru ca aparitia lui P.G. in familie a fost neasteptata si a intervenit intr-un moment dificil in viata celorlati copii (adolescenta), parintii joaca in aceasta situatie un rol de tampon intre cele doua tabere. Timpul pe care parintii il petrec cu P.G. in scopul intaririi relatiei prin joc sau activitati recreative este foarte scurt. Singurele iesiri in comunitate pentru adaptarea sociala a copilului cu sindromul Down se reduce la zilele de wekend si zilele de participare la cursurile kinetoterapeutice. Pentru ca nu le permite timpul parintii nu se ocupa de continuarea stimularii motorie si acasa, cu toate ca sunt activi pe parcursul sedintelor

Diagnostic medical: Sindrom Down.

Specificul motricitatii:

in alte doua luni progresele au continuat, rezultatele totale fiind imbucuratoare.

reflexele deja implementate la inceputul tratamentului s-au mentinut constante si pe parcursul lunilor incadrate in aceasta cercetare.

stabilizarea trunchiului a parcurs un drum in urcare, reusind acum sa il tina la un unghi de 30 de grade de picioare, un timp mai indelungat.

urca doua trepte cu suport intrerupt si pauze mici intre pasi, cu ambele picioare pe o singura treapta.

nu fuge, dar odata cu siguranta echilibrului merge mai repede.

coboara o treapta fara suport chiar sare jos de pe aceasta dezechilibrandu-se dar fara sa cada (saritura este cu un picior inaintea celuilalt, dar progresul consta in faptul ca distanta dintre acestea este mai mica, urmand cu timpul sa se reduca pana la saritura cu ambele picioare).

facand o paralela intre prima examinare si ultima, motricitatea fina se prezinta cu cateva abilitati in plus: arcul imaginar realizat in aer de jucaria in miscare este mai mare, ceea ce inseamna ca antebratul controleaza mai puternic miscarile bratului, rupe hartia sau o creponeaza in palme si aduce o biluta cu degetele in palma.

toate acestea sunt coordonate datorita relatiei bune intre ochi si mana.

in partea de psihomotricitate G. si-a apropiat in fiecare etapa a programului cate o conduita, ajungand sa recunoasca cu ajutorul planselor si instrumentelor de joc, membrele, mingea mare si notiunea sus,jos.

OBSERVATII: Nici o arie din motricitatea fina sau grosiera nu a stationat, progresele datorandu-se plasticitatii varstei.

STUDIU DE CAZ

Subiect 9

Initiale nume: D.I.

Varsta: 13 luni

Sex: M

Date familiale: D.I. provine dintr-o familie in care ambii parinti fregventeaza cursurile unei facultati, desi se afla la o varsta inaintata. Aparitia copilului cu sindrom Down a cauzat o ruptura in relatia de cuplu peste care parintii spera sa treaca odata cu imbunatatirea conditiei copilului, punand un foarte mare accent si cladind sperante conform carora copilul va duce o viata normala si activa. Timpul liber este dedicate exclusive jocurilor de educare in care se include si stimularea motorie conform exercitiilor invatate la cursurile kinetoterapeutice. Parintii nu restrictioneaza socializarea copilului, protestand in cadrul unei campanii initiate pe cont propriu impotriva atitudinii reticiente a societatii fata de copiii si persoanele cu sindrom Down.

Diagnostic medical: Sindrom Down.

Specificul motricitatii:

misca foarte usor si pentru un timp foarte scurt cate un brat pe rand.

picioarele nu pot sustine greutatea.

nu-si mentine capul la un unghi mai mic de 45 de grade.

nu misca mainile in interiorul liniei de mijloc.

deoarece inca nu poate intinde mana iar pensa nu-i permite sa tina cubul, il elibereaza in maxim 10 secunde.

jucaria o tine fara sa o miste, o aduce cu o mana prin tatrare pentru a o tine rezemata de piept ridicand-o cu toata incheietura de pe suprafata.

nu-si priveste mainile.

OBSERVATII: Copilul se incadreaza, conform varstei, in limitele diferitelor particularitati specifice sindromului Down.

STUDIU DE CAZ

Initiale nume: D.I.

Varsta: 15 luni

Sex: M

Date familiale: D.I. provine dintr-o familie in care ambii parinti fregventeaza cursurile unei facultati, desi se afla la o varsta inaintata. Aparitia copilului cu sindrom Down a cauzat o ruptura in relatia de cuplu peste care parintii spera sa treaca odata cu imbunatatirea conditiei copilului, punand un foarte mare accent si cladind sperante conform carora copilul va duce o viata normala si activa. Timpul liber este dedicate exclusive jocurilor de educare in care se include si stimularea motorie conform exercitiilor invatate la cursurile kinetoterapeutice. Parintii nu restrictioneaza socializarea copilului, protestand in cadrul unei campanii initiate pe cont propriu impotriva atitudinii reticiente a societatii fata de copiii si persoanele cu sindrom Down.

Diagnostic medical: Sindrom Down.

Specificul motricitatii:

progesele se pot observa cu precadere atunci cand sustinut in pozitie de ortostatism se poate balansa cu sustinerea talpii pe suprafata, si greutatea cu genunchii indoiti 3 secunde.

face cunostinta cu linia de mijloc atat in pozitionarea capului cat si a membrelor in jocul cu diferite obiecte.

devine din ce in ce mai interesat de propriul corp si incepe sa-si priveasca mainile miscand foarte usor si pe rand cate un brat in campul vizual.

itegrarea vizal motorie este preznta pentru perioade scurte de timp.

nu recunoaste nici una dintre structurile psihomotricitatii.

OBSERVATII: Inceperea programului de timpuriu a fost un pas extrem de important, iar progresele si implementarile facute in acest stadiu sunt lente dar permanente.

STUDIU DE CAZ

Initiale nume: D.I.

Varsta: 17 luni

Sex: F

Date familiale: D.I. provine dintr-o familie in care ambii parinti fregventeaza cursurile unei facultati, desi se afla la o varsta inaintata. Aparitia copilului cu sindrom Down a cauzat o ruptura in relatia de cuplu peste care parintii spera sa treaca odata cu imbunatatirea conditiei copilului, punand un foarte mare accent si cladind sperante conform carora copilul va duce o viata normala si activa. Timpul liber este dedicate exclusive jocurilor de educare in care se include si stimularea motorie conform exercitiilor invatate la cursurile kinetoterapeutice. Parintii nu restrictioneaza socializarea copilului, protestand in cadrul unei campanii initiate pe cont propriu impotriva atitudinii reticiente a societatii fata de copiii si persoanele cu sindrom Down.

Diagnostic medical: Sindrom Down.

Specificul motricitatii:

la sfarsitul programului reuseste sa-si mentina echilibrul in pozitie de sezut in timp ce intinde mainile sa apuce jucaria.

tras de maini din decubit dorsal isi ridica capul la un unghi de 45-90 de grade si sta cateva secunde.

indoaie si intinde bratele impreuna.

isi mentine greutatea cu genunchii indoiti si talpa plata 3 secunde.

perfectioneaza pozitionarea mainii in interiorul liniei de mijloc.

dupa 4 luni de tratament se poate sprijinii pe antebrat.

are mai multa putere in picioare decat in maini si inca de la inceput le poate ridica la 90 de grade pentru a le duce la gura, pe parcurs perfectionand aceasta miscare.

isi priveste mainile o perioada mai lunga de timp.

OBSERVATII: Intensitatea programului si modul de aplicare a ajutat la ridicarea nivelului motricitatii, dar si corectarii unor posturi gresit dezvoltate.

STUDIU DE CAZ

Subiect 10

Initiale nume: E.P.

Varsta: 25 luni

Sex: F

Date familiale: Copilul cu sindrom Down din aceasta familie beneficiaza in permanenta de atentia membrilor, parintii si sora mai mare. Serviciul cu program flexibil le permite parintilor realizarea unor activitati indelungate cu copilul, orientate exclusiv spre invatarea de noi comportamente si conduite din toate domeniile. E. P. merge la o cresa particulara, unde este foarte bine integrat si cu care viziteaza periodic locuri noi de educatie sau joaca, ajutand astfel la cladirea de timpuriu a relatiilor interpersonale.

Diagnostic medical: Sindrom Down, mozaic.

Specificul motricitatii:

reactia de protectie fata, spate si intr-o parte, presupune oprirea caderii in directia respectiva prin intinderea bratelor, astfel ca datorita lipsei suportului pe antebrat cade, sau in alte cazuri nu poate inainta dabuselea.

tot aceasta problema trage dupa ea absenta multor abilitati de motricitate fina.

mentinerea pozitiei favorite pentru mai mult de 50 % din timpul de lucru este cu spatele arcuit, iar in pozitie de sezut sta cu mainile pe suprafata sau pe genunchi pentru stabilitate si echilibru.

pozitia capului nu are probleme.

nu are probleme mari in miscarea membrelor, dar intampina dificultati in mobilizare pentru miscari cu scop.

in stabilirea posturii simetrice din decubit dorsal, reiese faptul ca poate sa isi aduca o mana la linia de mijloc dar pe cealalta o misca in afara ei.

isi ridica umerii si soldurile si suporta greutatea pe genunchi si palme, tarandu-se dabuselea pana la picioarele examinatorului dar nu si peste acestea.

se poate ridica in ortostatism cu ajutor de o mana si cu cealalta de support, dar se prabuseste repede.

articulatiile sunt bine dezvoltate, dar schema de apucare datorita pozitionarii degetului mare, este gresita in cele mai multe cazuri.

poate impreuna mainile si degetele, fapt demonstrativ in relatia vizual motorie.

nu imita batutul din palme.

ca o particularitate a copilului cu sindrom Down la aceasta varsta frageda fara stimulare antecedenta nu exista cunostinte despre schema corporala, lateralitate, spatialitate, marime.

OBSERVATII: Copilul se incadreaza, conform varstei, in limitele diferitelor particularitati specifice sindromului Down.

STUDIU DE CAZ

Initiale nume: E.P.

Varsta: 27 luni

Sex: F

Date familiale: Copilul cu sindrom Down din aceasta familie beneficiaza in permanenta de atentia membrilor, parintii si sora mai mare. Serviciul cu program flexibil le permite parintilor realizarea unor activitati indelungate cu copilul, orientate exclusiv spre invatarea de noi comportamente si conduite din toate domeniile. E. P. merge la o cresa particulara, unde este foarte bine integrat si cu care viziteaza periodic locuri noi de educatie sau joaca, ajutand astfel la cladirea de timpuriu a relatiilor interpersonale.

Diagnostic medical: Sindrom Down, mozaic.

Specificul motricitatii:

primeste nota maxima in reflexe.

progreseaza in pozitionarea capului, trunchiului si pozitia sezand/apucand, sezand cu o jucarie.

se rostogoleste corect.

extinderea din toate pozitiile a bratelor si picioarelor progreseaza catre o flexibilitate vizibila.

scade gradul hipotoniei prin masaj, de la medie la moderata, cu repercusiuni in tarare si pivotarea corpului.

se ridica in ortostatism si face 2 pasi cu ajutor, cu un picior inaintea altuia.

s-au cotat progrese in randul itemilor "Apucare cuburi","Apucare bilute de jucarie" si "Apucare marker".

urmareste mingea in timp ce ruleaza pe masa in stanga si dreapta.

este interesata sa scoata un cuisor de pe tablita de joc.

in cazul lui E.P. se poate observa cel mai bine legatura intre nivelul de dezvoltare al reactiilor posturale si gradul de cunoastere a conduitelor perceptiv motrice, odata cu avansarea motricitatii recunoaste schema corporala , imbunatateste lateralitatea si notiunea de mare, mic, sus, jos.

OBSERVATII: Pe toata perioada programului s-a avut in vedere marirea timpului de lucru care automat ajuta la progresarea pe toate planurile psihomotricitatii.

STUDIU DE CAZ

Initiale nume: E.P.

Varsta: 29 luni

Sex: F

Date familiale: Copilul cu sindrom Down din aceasta familie beneficiaza in permanenta de atentia membrilor, parintii si sora mai mare. Serviciul cu program flexibil le permite parintilor realizarea unor activitati indelungate cu copilul, orientate exclusiv spre invatarea de noi comportamente si conduite din toate domeniile. E. P. merge la o cresa particulara, unde este foarte bine integrat si cu care viziteaza periodic locuri noi de educatie sau joaca, ajutand astfel la cladirea de timpuriu a relatiilor interpersonale.

Diagnostic medical: Sindrom Down, mozaic.

Specificul motricitatii:

la aplicarea testelor rezultatele sunt imbunatatite pana la 90% recunoscand aproape toate conduitele psihomotricitatii.

pentru ingenunchere este necesara stabilizarea trunchiului, indreptarea capului si o buna raportare la reflexul de pozitionare, iar E.P.este capabila sa isi mentina echilibrul pentru 5 secunde in genunchi in timp ce priveste jucaria.

rostogolirea este corecta ceea ce inseamna ca pivotarea corpului din sezut in decubit ventral se face folosind picioarele si mainile, bazinul si soldurile.

se balanseaza de 3 ori folosind genunchii.

rezultatul in mers al stimularii este pasirea alternativ cu suport.

apucarea se face cu degetul mare si primul si al doilea deget.

urmarind mana mea poate reproduce amestecarea in cana si o poate lovi vertical cu miscari repetate.

imitand pozitioneaza doua sau trei cuburi in forma de turn asa cum este prezentat intr-o imagine.

urmareste in sticla bilutele, introduce si incearca sa scoata capacul pentru a le optine.

jucariile introduse pentru invatarea schemei corporale au stimulat recunoasterea acesteia in proportie de 70 %, a schemei spatiale (susjos) si lateralitatii (stangadreapta) de 100%.

OBSERVATII: Intensitatea programului si modul de aplicare a ajutat la ridicarea nivelului motricitatii, dar si corectarii unor posturi gresit dezvoltate.

CAPITOLUL V.

PROGRAM DE INTERVENTIE TIMPURIE PENTRU

OPTIMIZAREA PSIHOMOTRICITATII COPILULUI

ANTEPRESCOLAR CU SINDROM DOWN.

Baza recuperarii medicale in majoritatea capitolelor de patologie este reprezentata de kinetoterapie.

Metodologia folosita in cadrul acesteia contribuie la refacerea functiilor diminuate

prin boala, alaturi de celelalte forme ale terapiei: medicamentoase, dietetice, fizicale, balneare. Procentul mare de afectiuni postraumatice, neurologice, reumatismale a impus in ultimii ani studiul si aplicarea unor noi tehnici de "terapie prin miscare.

Kinetoterapia este astazi definita ca un complex de metode care folosesc miscarea

in scop terapeutic, urmarind cresterea mobilitatii articulare, cresterea fortei musculare, cresterea rezistentei musculare, imbunatatirea coordonarii miscarilor.

In practica se utilizeaza si alti termeni cu sens apropiat de cel de kinetoterapie, cum

ar fi kineziterapie, kinetologie, exercitii fizice, sau chiar cultura fizica medicala, aceasta din urma avand un sens mai larg si necorespunzand in prezent definitiei si continutului terapiei prin miscare.

Obiectivele generale ale kinetoterapiei:

Relaxarea

Corectarea posturii si aliniamentului corpului

Cresterea mobilitatii articulare

Cresterea fortei musculare

Cresterea rezistentei musculare

Coordonarea, controlul si echilibrul

Antrenarea la efort

Reeducarea respiratorie

Reeducarea sensibilitatii

Prin acest program de interventie timpurie se urmareste stimularea elementelor conditionale ineficiente (lipsa disocierii miscarilor, reactiile de echilibru, variatiile miscarii, tonusul), si administrarea dezvoltarii specifice a deprinderilor mororii de baza, contribuind astfel la un comportament motor mult mai eficient in fiecare etapa de varsta.

Pentru asigurarea unei baze necesare schemelor motorii corecte trebuie sa se urmareasca stimularea elementelor conditionale ineficiente din aria controlului postural in fiecare etapa a programului, prin stimularea producerilor co-contractiilor eficiente de stabilizare si contractii miogenetice ale grupurilor de muschi in jurul ariculatiilor.

Tratamentul in cadrul proiectului se eficientizeaza pe baza de obiective individuale deoarece fiecare copil se dezvolta in felul sau, creeaza situatii asociate cu lumea de experienta a copilului, stimulandu-se comportamentul dorit intr-un context functional. Tratamentul mai include si sarcini parentale unde parintii sunt incurajati sa integreze exercitiile in rutina zilnica a copiilor.

Deoarece este un proiect cvasi-experimental (serii simple de timp) s-a desfasurat in perioada 22 octombrie - 6 martie, si a fost structurat astfel:

In perioada 22 - 25 ianuarie 2007 s-a efectuat o testare intitiala a copiilor cu sindrom Down participanti la cursurile kinetoterapeutice, pentru stabilirea paricularitatiilor motorii.

Pe durata 29octombrie - 9 decembrie 2007, s-a continuat cu aplicarea programului terapeutic in care au fost stimulate elementele conditionale care lipsesc in aria controlului postural.

Repausul pentru testarea secundara din intervalul 10 decembrie - 13 decembrie 2007 a evidentiat un progres substantial in ariile motrice pentru fiecare subiect.

Pentru lunile ianuarie si februarie 2008 programul a inclus inca o aplicare a tehnicilor kinetoterapeutice.

O ultima testare, 3martie - 6martie 2008 a cercetat rezultatele corelatiei dintre aplicarea tratamentului specific si dezvoltarea motorie a copiilor cu rezultate in diminuarea perturbarilor in sistemul controlului postural.

BIBLIOGRAFIE

Albu, A.; Albu, C. - "Psihomotricitatea", Editura Spiru Haret, Iasi, 1999

Alois, G. - "Dictionar de kinetoterapie", Editura Polirom, Bucuresti, 2007

Aspenson, J. R. si Quillin, M. (prefata) - "For This Child I Prayed: The Story of Candice, A Child With Down's Syndrome" Seattle, WA: Prospect Publications

Batshaw, M. - "Children with disabilities", Baltimore, Paul Brookers Publishing, 1997.

Block, M. E. - "Motor development in children with Down syndrome: a review of the literature", Zwolle, 1991

Cowie, V. A. - "A study of the early development of Mongols. Down's syndrome - a introduction for parents", Holand, 1970

Debesse, M. - "Psihologia copilului de la nastere la adolescenta", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970

Dumitru G. - " Curs de statistica", Universitatea Bucuresti, anul universitar 2004-2005

Dumitrescu, D. - "Handicap motor", Editura Nero, 1999

Elkonin, D. B. si Vengher, A. L. - "Particularitatile dezvoltarii psihice", Sursa internet, 1988

Enachescu, C. - "Tratat de igiena mintala", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996

Ferry, G. - "Practica muncii in grupuri", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975

Granaci, L. - "Instruire prin joc", Editura Epigraf, Chisinau, 1999

Grant, B. si Hennings, D. - "Miscarile gestice si mimica profesorului: o analiza a activitatii nonverbale", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977

Grosu, E. F. - "Aplicatii ale antrenamentului mental in sport", (vol. 3.) din colectia "Actiune motorie versus actiune psihica ", editura. GMI, Cluj - Napoca , 2001

Grosu, E. F. - " Psihomotricitate si gimnastica educativa", editura. GMI, Cluj - Napoca , 2001

Horghidan, V. - "Problematica psihomotricitatii", Editura Globus, Bucuresti, 2000

Kiss, J. - "Fiziokinetoterapia si recuperarea medicala in afectiunile aparatului locomotor", Editura Medicala, 2004

Lauteslager, P. E. M. si Vermeer, A. - "Disturbances in the motor behavior of children with Down syndrome: the need for a theoretical framework", Phisyotherapy, 1998

Macovei, E. - "Familia si casa de copii", Editura Literara, Bucuresti 1987

Mocanu, L. - "Jocuri in gradinita", Editura Epigraf, Chisinau, 1996

Motet, D. - "Psihopedagogia recuperarii handicapurilor neuromotorii", Editura Fundatiei Humanitas, Bucuresti, 2001

Motet, D. - " Elemente de kinetoterapie", Editura Humanitas, 1996

Musu, I. si Taflon, A. - "Terapia educationala integrata", Editura Pro Humanitatea, Bucuresti, 1994

Musu, I. si Paunescu, C. - "Recuperarea medico-pedagogica a copilului handicapat mintal", Editura Medicala, Bucuresti, 1970

Paunescu, C. - "Terapia educationala integrata", Editura Pro Humanitatea, Bucuresti, 1977

Peter, E. M. L. - "Dezvoltarea motorie a copiilor cu sindrom Down", Institutul s'Heeren Loo Midden, Ermelo, 2003

Piaget, J., Inhelder, B. - "Psihologia copilului", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1969

Plos, F. si Hagron, E. - "Kinetoterapia activa", Editura Polirom, Bucuresti, 2001

Popescu, Al. - "Terapia ocupationala si ergoterapia", Editura Medicala, Bucuresti, 1986

Popescu, N. P. - "Dictionar de psihologie", Editura Albatros, Bucuresti, 1978

Robanescu, N. - "Recuperarea copilului handicapat fizic", Editura Medicala, Bucuresti, 1976

Robanescu, N. - "Reeducarea neuro-motorie", Editura Medicala, Bucuresti, 1992

Sebenghe, T. - " Kinesiologie - stiinta miscarii", Editura     Medicala, Bucuresti, 2002

Siegfred, M. P. - "A parents guid to Down syndrome", DVD

Sillamy, N. - "Dictionar de psihologie", Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996

Sora, L. N. - "Proba Bebender Santucci", Editura Medicala, Bucuresti, 1997

Schiopu, U. - "Psihologia copilului", Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti, 1967

Schiopu, U. - "Dictionar de psihologie", Editura Babel, Bucuresti, 1997

Schiopu, U. - "Psihologia varstelor", Editura Pro Humanitatea, Bucuresti, 2003

Verzea, E. si Verzea, F. E. - "Psihologia varstelor", Editura Pro Humanitatea, Bucuresti, 2000

Zazzo - "Debilitatile mintale", E D P, Bucuresti, 1979

ANEXA 1.

Anexa probelor utilizate:

Ghid de interviu cu parintii.

Care este ultima scoala absolvita de ambii parinti?

Cati copii exista in familia dumneavoastra?

Care este atitudinea dumneavoastra fata de copilul cu sindrom Down?

Cat timp petreceti cu copilul dumneavoastra?

Care este modul in care va realizati programul comun cu copilul dumneavoastra tinand cont de urmatoatele aspecte:

ingrijire (igiena personala, alimentatie)

joc

program de loisire comun in familie

activitati recreative in comunitate

stimularea motorie efectuata acasa

Chestionar pentru determinarea conduitelor si structurilor perceptiv motrice:

Unde este capul?

Unde este mana?

Unde este piciorul?

Care este mana dreapta?

Care este mana stanga?

Ridica mingea sus!

Pune mingea jos!

Arata mingea mare!

Arata mingea mica!

ANEXA 2

Tabelele cu rezultatele probei PDMS - 2 din prima aplicare.

Tabelele cu rezultatele probei PDMS - 2 din a doua aplicare.

Tabelele cu rezultatele probei PDMS - 2 din a treia aplicare.

Tabelele cu rezultatele chestionarului pentru determinarea conduitelor si structurilor perceptiv - motrice din prima aplicare.

Tabelele cu rezultatele chestionarului pentru determinarea conduitelor si structurilor perceptiv - motrice din a doua aplicare.

Tabelele cu rezultatele chestionarului pentru determinarea conduitelor si structurilor perceptiv - motrice din a treia aplicare.