CERCETAREA ORIENTARII SCOLARE SI PROFESIONALE A DEFICIENTILOR MINTAL COMPARATIV CU CEA A NORMALILOR

CERCETAREA ORIENTARII SCOLARE SI PROFESIONALE A DEFICIENTILOR MINTAL COMPARATIV CU CEA A NORMALILOR

1. OBIECTIVELE SI IPOTEZELE CERCETARII

A.         Obiectivele cercetarii au fost impartite in doua categorii:

a)          obiective generale

b)          obiective operationale

a) Obiectivul general urmarit a fost acela de constientizare a profesorilor, elevilor deficienti mintal si parintilor ca in luarea deciziei alegerii unei cariere trebuie strabatuti mai multi pasi si etape. Un prim pas ar consta in sensibilizarea elevilor, profesorilor si parintilor in ceea ce priveste faptul ca trebuie sa existe o strategie de lucru pentru a face o optiune privind alegerea ocupationala.

b) Obiectivele intermediare au fost urmatoarele:

Stabilirea varstei mintale si varstei cronologice pentru copiii cu handicap mintal din cadrul esantionului investigat

Alegerea unor probe din literatura de specialitate care evalueaza nivelul intereselor aptitudinilor si valorilor individuale ale loturilor investigate

Analiza diferentelor dintre caracteristicile intereselor si aptitudinilor de la nivelul esantioanelor de copii normali si cu handicap mintal

Elaborarea unui program de orientarea carierei care sa cuprinda elemente de baza in organizarea si derularea sa

Constientizarea de catre elevi a propriilor interese, aptitudini, valori individuale trasaturi de personalitate, precum si modalitatile de investigare a acestora prin identificarea si evaluarea intereselor, aptitudinilor si valorilor de personalitate

Dobandirea unor cunostinte si informatii privind piata muncii, lumea ocupatiilor, caile de acces spre diferite domenii de activitate, trasee educationale si de formare/

B.         Ipotezele cercetarii intreprinse au fost urmatoarele:

1. Se presupune ca la deficientii de intelect specificul handicapului isi pune amprenta asupra structurarii intereselor, aptitudinilor si valorilor de personalitate.

Se presupune ca exista o relatie intre interesele profesionale la deficientii mintal si unele trasaturile de personalitate ca: extroversie, introversie, stabilitate, instabilitate emotionala.

2 DESCRIEREA ESANTIOANELOR DE SCOLARI CU HANDICAP MINTAL SI NORMALI INVESTIGATE

Cercetarea s-a efectuat pe un esantion de 30 copii cu deficienta mintala si pe un lot de 30 de copii normali, varsta cronologica a acestora fiind cuprinsa intre 14 si 18 ani, cuprinzand scolari din clasa a VIII-a. Scolarii au fost selectati aleator din scoala de masa si din scoala speciala.

Esantionul de copii normali cuprinde un numar de 30 de subiecti, dintre care 15 baieti si 15 fete, cu varsta cuprinsa intre 14 si 15 ani, aflati in clasa a VIII-a.

Cercetarea la nivelul lotului martor s-a realizat la Scoala Generala Nr. 1, cu clasele I-VIII, Judetul Calarasi.

Repartritia elevilor pe sexe a fost:

Intr-o diagrama grafica obtinem:

Referitor la diagnosticul acestor copii, toti subiectii au o dezvoltare neuropsihologica normala.

Majoritatea copiilor provin din familii organizate, doar trei dintre acestea traind in familii deja destramate (prin divort), aceste situatii nu au avut influiente negative asupra dezvoltarii acestor copii.

Situatia materiala a familiilor din care copiii provin, este de nivel mediu, doar in 4 cazuri aceasta depasind nivelul mediu.

Esantionul de copii cu deficienta mintala a fost alcatuit din 30 de subiecti, cu varsta cronologica cuprinsa intre 15 si 18 ani, diontre care 10 baieti si 20 fete, cuprinzand elevi in clasa a VIII-a.

Cercetarea la nivelul lotului probant s-a realizat la Scoala Speciala Nr. 8 din Cartierul Damaroaia.

Repartitia elevilor pe sexe a fost:

Intr-o dispunere grafica obtinem:

Diagnosticul acestor copii indica prezenta unor deficiente mintale usoare, in majoritatea cazurilor si a intelectului liminar in doar 4 cazuri.

Majoritatea copiilor provin din familii organizate, 12 dintre acestia sunt internati in caminul scolii speciale plecand doar la sfarsitul saptamanii, acestia provenind in mare parte din familii destramate (in urma divortului sau decesului unuia dintre parinti).

Exista si doua cazuri de copii care sunt dati in ingrijirea bunicilor ca urmare a decesului unuia dintre parinti si datorita conditiilor de trai precare. Se evidentiaza o corelatie intre dezorganizarea familiala si nivelul precar al conditiilor materiale.

In ceea ce priveste conditiile materiale, aproape jumatate dintre copii traiesc in conditii precare si numai 1/3 dintre ei dispun de conditii medii de trai, existand si doua cazuri in care conditiile materiale sunt bune.

Antecedentele familiale nu au fost determinante in aparitia acestui tip de deficienta; nu a fost semnalat nici un caz in care boala unuia dintre parinti sa influienteze intr-o oarecare masura tabloul dezvoltarii psihice a respectivului copil.

2.1 STRUCTURA ESANTIONULUI DE COPII DIN SCOALA NORMALA

2.2. STRUCTURA ESANTIONULUI DE COPII CU DEFICIENTA MINTALA DIN SCOALA SPECIALA

3. METODELE UTILIZATE

In cercetare am folosit urmatoarele metode:

Studiul documentelor

Observatia

Convorbirea

Testele psihologice

Chestionarul

Studiu de caz

STUDIUL DOCUMENTELOR a fost util in culegerea informatiilor subiectii pentru o mai buna cunoastere a subiectilor cuprinsi in cercetare. Documentele avute in vedere au fost, pe de o parte cele care se refereau la performantele scolare si aici includem catalogul, carnetul de note, foaia matricola dar si cele care se refereau la deficienta mintala ca de exemplu fisa psihopedagogica. Pentru stabilirea varstei mintale a copiilor deficienti mintali din scoala speciala, am folosit dosarele, extragand coeficientul de inteligenta pentru fiecare subiect investigat (pentru determinarea Q.I-ului a fost utilizat testul de inteligenta Raven).

OBSERVATIA directionata, ca metoda de cercetare nonstandardizata, a fost utilizata pe tot parcursul cercetarii. S-a luat in considerare atitudinea subiectului fata de sarcina, fata de sine, fata de profesor, diriginte, modul in care au intervenit schimbari in modificarea acesteia, factorii care l-au influentat (persoane si/sau factori de mediu).

CONVORBIREA a fost utilizata atat cu profesorul diriginte cat si cu elevii. In discutiile purtate cu profesorul diriginte am stabilit impreuna modul de aplicare al probelor, ordinea si succesiunea acesatora, avand in vedere faptul ca acesta dispune de o mai buna cunoastere a particularitatilor psihice si comportamentale ale subiectilor investigati.

In convorbirile cu elevii s-a accentuat importanta luarii propriilor decizii si constientizarea de catre copii ca un rol deosebit in clarificarea optiunilor il au discutiile cu parintii, profesorii sau alte persoane adulte.

Convorbirile au fost pregatite alegandu-se acele strategii de lucru care sa creeze un climat psihosocial securizant, placut, deschis, necenzurat.

STUDIUL DE CAZ- ofera informatii extrem de bogate, relevante si utile nu numai in cercetare dar si in activitatea de fiecare zi a oricarui consilier. Cu cat sunt mai diversificate, studiile decaz, cu atat ofera mai multe date care vin in sprijinul imbogatirii muncii consilierului in orientarea carierei.

PROBELE APLICATE au fost:

TESTUL tip HOLLAND - pentru evaluarea intereselor

CHESTIONARUL GILLES D'AMBRA - pentru identificarea coeficientului emotional

CHESTIONARE PENTRU EVALUAREA INTERESELOR

4. DESCRIEREA PROBELOR

CHESTIONAR DE INTERESE

(TIP HOLLAND)

Interesul se defineste ca o variabila psihologica de natura motivationala care, in determinarea conduitei persoanei, exprima pe planul relatiei acesteia cu mediul exterior, directia de orientare, categoria de valori careia ii acorda importanta sau care retine atentia persoanei. Considerata ca o variabila care exprima o stare de normalitate, opusa apatiei, interesul ia nastere dintr-o necesitate si contribuie la realizarea omului prin rolul pe care il indeplineste in procesul de adaptare la conditiile de mediu.

Exprimand o relatie intelectuala si afectiva dintre individ si realitate, dintre individ si o anumita categorie de valori, interesul indeplineste pe planul activitatii omului o functie de selectie, de valorificare, de restrangere tematica a campului de actiune, de canalizare a energiei spre anumite domenii, de mobilizare si sustinere a efortului in activitate. In mod normal interesul este este conditionat de fondul aptitudinal si informational al persoanei, de experienta acesteia, de caracteristicile afective, de atitudine, de varsta.

Interesele se deosebesc de atitudini, care reprezinta linii largi de valorificare pe care individul o acorda realitatilor exterioare fara a implica atat de pregnant dinamica trebuintelor in constanta unui proces de integrare; se deosebesc si de atractie sau curiozitate, care sunt conditionate de realitati exterioare fara a implica atat de pregnant dinamica trebuintelor in constanta unui proces de integrare; se deosebesc si de atractie sau curiozitate, care sunt conditionate de realitati exterioare si a caror manifestare se epuizeaza prin insusi actul satisfacerii lor. Interesul este o conditionare interna (necesitatea psihologica a persoanei), este persistent in timp, este orientat spre o categorie de valori (nu spune un obiect determinat). Satisfacerea lui determina intarire si nu stingere. In general daca temperamentul exprima fondul biologic al persoanei, iar caracterul pe cel social, interesul exprima personalitatea ca produs al culturii.

Rolul interesului in formarea personalitatii este mare, deoarece el sustine procesele atentiei, prezenta efortului in activiotate, mobilizeaza energiile. Holland vorbeste despre o lege a interesului in sensul conditionarii conduitei persoanei de catre interese sau in sensul ca interesul dominant impune orientarea persoanei la mediul inconjurator. Reprezentand categoria de valori spre care se indreapta o persoana, interesul poate fi considerat o dominanta psihologica a personalitatii prin care aceasta se poate defini.

Chestionarul tip Holland este structurat astfel incat sa permita identificarea a 6 tipuri de personalitate dupa cum urmeaza:

- REALIST

- INVESTIGATOR

- ARTISTIC

- SOCIAL

- INTREPRINZATOR

- CONVENTIONAL

Codul fiecarui subiect investigat va fi format dintr-o combinatie de doua scoruri cu punctajele cele mai mari, iar in dreptul fiecarui cod sunt date domeniile de activitate corespunzatoare fiecaruia dupa cum urmeaza:

CHESTIONARUL GILLES D'AMBRA

Coeficientul emotional reprezinta caracteristica emotionala a subiectului care se afla prin raportarea stabilitatii/ impulsivitatii la extroversia/introversia subiectului. Pentru surprinderea stabilitatii/ impulsivitatii variabilele vizate sunt: senzualitatea, sentimentalismul, fidelitatea, pasionalitatea (daca este sau nu pasionat). Pentru surprinderea extroversiei/ introversiei variabilele sunt: independenta, sociabilitatea, combativitatea, ambitia.

Acest chestionar a fost adaptat pentru subiectii cu debilitate mintala de catre Asistent. Univ. Dr. Fugaretu - Urea Roxana.

Pentru fiecare variabila s-au creat 9 itemi, structurati fiecare pe 3 modalitati de raspuns. Prima modalitate de raspuns are cea mai mare incidenta asupra variabilei vizate si se conteaza cu 2 puncte, adoua modalitate se conteaza cu 1 punct, iar cea de-a treia cu 0 puncte.

Astfel vom avea pe axa introversie-extroversie un punctaj maxim de 72 puncte, iar pe axa stabilitate-impulsivitate un punctaj maxim de 72 puncte:

IMPULSIVITATE  

STABILITATE

Adaptare realizata pentru subiectii cu debilitate mintala de Asistent Univ. Dr. Fugaret - Urea Roxana

CHESTIONARELE PENTRU EVALUAREA INTERESELOR. Pentru investigarea intereselor a fost conceput un set de 6 chestionare (pentru 6 grupe de interes) care sa constituie pentru elevi un instrument cu ajutorul caruia sa se poata evalua. Cele 6 grupe de interes pe tipuri de activitati sunt:

Activitati manuale

Activitati de laborator

Activitati artistice

Activitati sociale

Activitati comerciale

Activitati de birou

In prezentarea chestonarelor elevilor li se explica importanta cunoasterii propriilor aptitudini, precum si modul in care trebuie sa raspunda la intrebari. " Daca fiecare om ar fi capabil sa execute la fel de bine orice activitate, nu s-ar mai pune problema alegerii unei profesii in functie de cat poate un individ sa faca fata cerintelor acesteia si lucrurile s-ar simplifica. In realitate nu este asa. Iti vine la fel de usor sa inveti pentru toate materiile? Nu ti se pare ca unele activitati sunt "mai usoare", altele "mai grele"? Sau acasa, unele activitati pe care le faci le consideri mai usoare, iar altele ti se par mai dificile? Daca profesia pe care o vei alege nu ti se potriveste pot aparea urmatoarele consecinte:

Munca pe care o vei face ti se va parea grea, chiar foarte grea si va trebui sa depui un efort considerabil pentru a putea face fata, dupa care, aceasta suprasolicitare se va rasfrange nu numai in rezultatele muncii tale, dar si asupra sanatatii tale;

Daca activitatea pe care o vei desfasura va fi usoara, chiar foarte usoara, te va subsolicita, ceea ce va avea ca urmare o descrestere a interesului tau pentru acest tip de munca, cu implicatii directe privind eficienta ta.

In ambele cazuri nu vei corespunde profesiei "alese", iar rezultatele activitatii vor fi slabe, nu vei fi competent si evident, mai devreme sau mai tarziu, vei fi concediat ajungand somer.

Voi prezenta acum principalele aptitudini necesare intr-o activitate sau alta.

1. ACTIVITATI MANUALE

Ai vrea sa inveti, sa te califici intr-o meserie/profesie in care sa lucrezi manual diferite materiale? In aceasta activitate ai nevoie de unelte de lucru. Ti-ar placea cu adevarat ?

In cele ce urmeaza, iata , cateva intrebari care te vor ajuta sa te lamuresti.

Acum gandeste-te din noud aca ti-ar placea o meserie in aer liber si noteaza un « X » in casuta care ti se potriveste.

Mult

Asa si asa

Putin

Deloc

Exemple de activitati manuale :olar, frizer, coafor, croitor, sculptor, sticlar, tamplar. Acum da tu alte exemple de activitati manuale si descrie-le.

2. ACTIVITATI DE LABORATOR

Te pasioneaza munca intr-un laborator ? Intr-un laborator chimic, fizic, dentar sau foto ? Ca si pana acum, intrebarile de mai jos iti vor veni in ajutor.

Apreciaza acum cat de mult ti-ar placea sa lucrezi intr-un laborator, trecand un « X » in casuta respectiva.

Mult

Asa si asa

Putin

Deloc

Exemple : laborator chimic, fotograf, tehnician dentar, medic de laborator.

Cunosti si alte ocupatii ? Descrie -le !

3. ACTIVITATI ARTISTICE

Doresti mult o profesie din domeniul artelor ? Iata, din nou, intrebarile la care vei raspunde te vor lamuri, dar trebuie sa stii de la bun inceput ca nu este vorba de o cariera artistica anume (pictor, muzician, balerin).

Acum noteaza un « X » in casuta care corespunde cel mai mult interesului tau pentru acest gen de activitati.

Mult

Asa si asa

Putin

Deloc

Exemple de ocupatii : decorator (de vitrine, de interioare etc.), profesor de desen, de muzica, impresar.

Daca stii, da si tu unul sau mai multe exemple de astfel de activitati si caracterizeaza-le.

4. ACTIVITATI SOCIALE

Esti interesatsa ai o profesie care sa-ti permita sa fii de ajutor semenilor tai ? ca de obicei, intrebarile care urmeaza te vor ajuta sa-ti definesti mai clar optinea ta pentru acest gen de activitati.

Acum noteaza co « X » casuta care corespunde intereselor tale legate de acest gen de activitate.

Mult

Asa si asa

Putin

Deloc

Exemple de ocupatii : toate meseriile / profesiile din domeniul medical, incepand cou cea de infirmier si terminand cu cea de medic, asistentii sociali.

Da exemple si tu de alte ocupatii si descrie-le.

ACTIVITATI COMERCIALE

Doresti foarte mult sa lucrezi in comert ? Urmatoarele intrebari te vor ajuta sa te lamuresti mai bine.

Noteaza acum un « X » in casuta care corespunde cel mai mult interesului tau de a lucra in domeniul comertului.

Mult

Asa si asa

Putin

Deloc

Exemple de astfel de ocupatii le gasim in sfera activitatilor de turism, asigurari,bancar, publicitar. Incearca sa caracterizezi aceste activitati.

Daca poti, da si alte exemple.

6. ACTIVITATI DE BIROU

De regula, munca desfasurata la birou implica activitati legate de documente scrise, ca de exemplu : intocmirea rapoartelor, scrierea comenzilor, a raspunsurilor la scrisori, lucrari de administratieetc. Intrebarile de mai jos te vor ajuta sa te lamuresti mai mult.

Noteaza cu « X » casuta care arata cat de mult ti-ar placea sau nu sa lucrezi intr-un astfel de domeniu.

Mult

Asa si asa

Putin

Deloc

Exemple de ocupatii : toti functionarii administrativi, functionar de banca, asigurari sociale.

Gaseste si alte exemple de asemenea ocupatii si descrie-le.

Aceste chestionare ii ajuta pe elevi sa stabileasca ca atunci cand vrei sa iti definesti interesele trebuie sa ai in vedere diferite activitati fata de care ai o anumita atitudine exprimata in termeni de "imi place" (foarte mult, mult), "nu-mi place" (in mare masura, deloc), "imi este indiferenta". Elevii pot face liste cu ceea ce le place cel mai mult sa faca, pentru a evalua daca au inteles ceea ce inseamna a avea un interes deosebit pentru ceva si modul in care ei se raporteaza la lumea ocupationala.

CONDITII ASIGURATE IN TIMPUL APLICARII PROBELOR

Examinarea copiilor normali si cu deficiente s-a realizat atat individual cat si in grup respectand pe cat posibil conditiile unei bune administrari a probelor conform instructiunilor de aplicare.

S-au folosit diverse tehnici pentru a-i ajuta pe elevi sa isi concentreze atentia asupra sarcinilor testului:

Motivarea in vederea sinceritatii raspunsurilor

Intonatia diferita a vocii

Recompensarea verbala

Explicarea sintagmelor si afirmatiilor neintelese

Luarea in consideratie a influientelor factorilor perturbatori si a tehnicilor care determina cresterea eficientei in evaluarea elevilor studiati.

Factorii perturbatori care au intervenit in timpul examinarii, au tinut atat de specificul relatiei elev examinator, de personalitatea elevilor investigati, cat si de conditiile de mediu de la locul testarii.

La copiii cu deficienta mintala timpul de administrare a fost prelungit fata de cel prevazut in probe, datorita dificultatilor de concentrare a atentiei in timpul probelor sau al instabilitatii conduitei.

Acolo unde conditiile testarii au permis a avut loc respectarea sarcinilor de rezolvat, avand in vedere influienta factorilor de natura senzoriala (auditivi, vizuali), si influienta factorilor negativi exteriori (zgomote, strigate, loviri) precum si dificultatile adiacente copiilor.

Fiind luata in consideratie influienta factorilor si a tehnicilor descrise este determinata cresterea eficientei in evaluarea elevilor studiati.

PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETARII

I.        CHESTIONARUL DE INTERESE PROFESIONALE TIP HOLLAND - analiza si interpretarea datelor

Interesele profesionale exprimate le-am studiat cu ajutorul Chestionarului de Interese de tip Holland.

Informatiile culese au fost prelucrate si sunt prezentate sub forma unor grafice.

ANALIZA CANTITATIVA

Pentru a putea compara rezultatele obtinute de cele doua loturi, am calculat frecventele relative si le-am exprimat apoi in procente. Frecventa relativa am obtinut-o prin impartirea frecventei absolute la numarul de subiecti.

Analiza distributiei tipurilor de interese profesionale va fi abordata din perspectiva teoriei lui Holland, teorie paradigmatica pentru acest proiect.

Din rezultatele prezentate reiese ca tipul artistic predomina in ambele grupuri studiate, ocupand totusi o pondere mai mare la elevii normali (36,6%), fata de elevii cu deficienta mintala (26%).

Elevii care se incadreaza in acest tip manifesta o orientare spre activitati de relationare mijlocita cu altii prin intermediul produselor artistice. Ei au talente in domenii precum: pictura, screisul, arta dramatica, muzica, dansul.

Pe locul II se plaseaza tipul intreprinzator, in proportii aproximativ egale la cele doua grupuri studiate (26% la elevii normali, fata de 23% la elevii cu deficienta mintala). Elevii care se incadreaza in acest tip sunt orientati spre activitati care presupun initiativa personala, dezvoltarea propriilor afaceri, coordonarea. Ei stiu sa ii motiveze, influienteze si orienteze pe altii. Au aptitudini pentru conducere, relatii interpersonale sau activitati persuasive.

Tipul social are o pondere mai mare la elevii cu deficienta mintala (20%) fata de elevii din scoala normala (10%), situandu-se pe locul III, respectiv IV. Elevii care se incadreaza in acest tip sunt orientati spre profesii legate de mediul social, de comunicare si sprijinul celorlalti; sunt persoane inclinate sa ii ajute pe ceilalti, sa-i invete, informeze, sprijine.

O diferentiere semnificativa intre cele doua laturi studiate apare in cazul tipului investigator, care este reprezentat in proportie de 16% la elevii din scoala normala (situandu-se pe locul III), fata de 10% la elevii cu deficienta mintala (situandu-se pe locul IV). Elevii care se incadreaza in acest tip sunt orientati spre activitati predominant intelectuale, care presupun rezolvarea de probleme si situatii teoretice, explicarea cauzelor si naturii fenomenelor; sunt persoane care prefera sa se ocupe de aspectele abstracte in activitatea profesionala, de sarcinile mai putin concrete. Adolescentii care se incadreaza in acest tip au aptitudini pentru domeniul matematic si stiintific.

Tipul conventional are o reprezentare scazuta : 10% in cazul grupului de copii normali (situindu-se pe locul IV), si 3% in cazul grupului de elevi din scoala speciala (situandu-se pe ultimul loc VI). Adolescentii care se incadreza in acest tip sunt orientati spre activitati de executie bine precizate de altii, sunt persoane mai conformiste, care prefera sa lucreze cu date pe care le ordoneaza si categorisesc si prefera un loc de munca unde sunt sarcini precise, structurate: acesti subiecti au aptitudini pentru munci administrative, de birou, in domeniul financiar.

Interesanta ni se pare faptul ca tipul realist nu apare reprezentat in cadrul grupului de copii normali (aici obtinandu-se punctajul zero). De altfel, tipul realist ocupa intr-o proportie de 80% din cazuri ultimul loc (IV) in ierarhia tipurilor.

Spre deosebire de elevii normali, in grupul adolescentilor din centrul de plasament tipul realist este reprezentat intr-o proportie de 16%, situandu-se pe locul IV. Elevii care se incadreaza in acest tip sunt orientati spre activitati fizice care solicita indemanare, deprinderi manuale si indeplinirea de sarcini concrete. Sunt persoane carora le place lucrul cu scxule, instrumente, masini si rezolvarea problemelor concrete. Au abilitati fizice, o buna dexteritate si coordonare manuala.

ANALIZA CALITATIVA

Din graficele prezentate se constata ca in ambele grupuri studiate apare o tendinta puternica de orientare spre tipul artistic. Elevii care se incadreaza in acest tip prefera relationarea personala indirecta printr-o autoexprimare proprie mediului artistic. Preferintele lor sunt axate pe activitati nestructurate care presupun manipularea materialelor pentru a crea forme artistice noi. Adolescentii care se incadreaza in acest tip achizitioneaza competente artistice in domeniul muzical , lingvistic, al artelor, plastice, literar. Subiectii care apartin acestui tip de personalitate manifesta urmatoarele dorinte sau preferinte profesionale: poet, muzician, sculptor, compozitor, director de teatru, cantaret, atc. Conform teoriei lui Holland, elevii care se incadreaza in tipul social au sanse mari de reusita profesionala in profesiile enumerate mai sus.

Coreland tendinta puternica de orientare spre tipul artistic cu reprezentarea foarte scazuta a tippului conventional (situat pe ultimul loc in cadrul elevilor cu deficienta mintala si pe penultimul loc la elevii normali) am putea trage urmatoarea concluzie: datorita programului incarcat din scoala, care inca se bazeaza pe structura conventionala, copii au tendinta sa desfasoare activitati corespunzatoare tipului artistic (acesta presupunand desfasurarea de activitati in situatii nestructurate). Tendinta de a evita programul sau sarcinile impuse de altcineva este mai accentuata in cadrul grupului de deficienti mintal, la acestia tipul conventional situandu-se pe ultimul loc, cu o pondere foarte mica. Acesta poate fi rezultatul mediului si programului strict in care acestia isi desfasoara activitatea.

Interesant ni se pare faptul ca pe locul doi in ierarhia tipurilor, pentru ambele grupuri se situeaza tipul intreprinzator. Elevii care se incadreaza in acest tip sunt orientati spre activitati care presupune initiativa personala. Ei achizitioneaza competente de lider, de persuasiune, de relationare interpersonala.

Conform teoriei lui Holland persoanele care se incadreaza in acest tip au mari sanse de reusita profesionala in urmatoarele domenii: management, activitati de vanzare, activitati legale etc. Scorurile mari obtinute pentru acest tip arata ca elevii constientizeaza importanta manifestarii initiativei, mai ales in conditiile socio-economice ale societatii actuale. Intreprinzatorul este capabil sa conduca, sa organizeze activitati in special economice. Astazi se pune in mod deosebi accent pe dezvoltarea acestui tip de personalitate. Ambele grupuri de elevi au intele sa trebuie sa acorde importanta dezvoltarii abilitatilor in acest sens.

Diferente semnificative apar intre cele doua grupuri in ceea ce priveste tipul social, care la elevii cu deficienta mintala are o pondere mai mare (situandu-se pe locul III), fata de elevii normali (aici situandu-se pe locul IV). Elevii care se incadreaza in acest tip sunt orientati spre activitati de predare, terapeutice. Au deprinderi verbale, interpersonale si sunt orientati social. Preferintele lor se indreapta spre acele activitati care implica informarea, pregatirea, grija pentru alte persoane; achizitioneaza competente in stabilirea unei bune relationari cu alte persoane. Acestor persoane le displac activitatile manuale si tehnice care presupun utilizarea de materiale sau masini si unelte de lucru. Conform teoriei lui Holland elevii care se incadreza in acest tip vor avea mari sanse de reusita in profesii precum: invatator, profesor, psiholog, logoped, ingrijitor de bolnavi.

Ponderea mai mare a tipului social prezinta la elevii deficienti mintal releva nevoia copiilor de comunicare, de deschidere spre ceilalti, de interactiune. Aceasta ar putea fi interpretata ca o orientare a acestor tineri spre cunoasterea mediului social si diversificarea relatiilor interpersonale in scopul acceptarii lor de catre societate.

Avand in vedere aceste tendinte, indrumarea elevilor in cadrul programului de consiliere se va realiza prin activitati de grup.

Astfel, strategiile aplicate in programul de consiliere se vor centra (in etapa initiala) pe activitati de autocuinoastere, care stimuleaza comunicarea si interactiunea intre elevi.

Tipul investigator, care prefera sa analizeze, sa observe, sa rezolve problema, este prezent intr-o proportie mai mare in cadrul elevilor normali fata de cei cu deficienta mintala (situandu-se pe locul III, respectiv V in ierarhia tipurilor). Tipul investigator este orientat spre activitati care presupun rezolvarea de probleme, situatii teoretice.

Unul dintre tipurile care diferentiaza cel mai bine cele doua grupuri este tipul realist, care este prezent la elevii deficienti mintal in proportie de 16% ocupand locul IV, spre deosebire de elevii normali la care tipul realist nu este reprezentat, obtinad punctajul zero.

ANALIZA COMPARATIVA A REZULTATELOR GRUPATE PE SEXE: BAIETI SI FETE

La unele tipuri am obtinut diferentieri semnificative in functie de sex (baieti si fete).

In continuare prezentam rezultatele noastre pe cele 6 (sase) tipuri de profile de interese profesionale, prelucrate separat, pentru baieti si fete.

Din rezultatele prezentate constatam ca in cazul grupului de elevi proveniti din familie nu apar diferente semnificative intre baieti si fete, pe locul I situandu-se la ambele sexe, tipul artistic. Acest tip este totusi mai puternic reprezentat in cazul fetelor (41, 176%) comparativ cu baietii (30,7%). Fetele sunt deci mai puternic orientate spre activitati care se desfasoara in situatii nestructurate.

Diferente mai accentuate apar intre fete si baieti in cazul tipului social, care este mai puternic reprezentat in cazul acestora din urma. (11,7% la fete fata de 7% la baieti).

De altfel, acest rezultat corespunde tendintei feminine de ase orienta spre profesii legate de mediul social, de comunicare si sprijinul celorlalti.

Tipul conventional, care la baieti se situeaza pe locil IV, cu o pondere de 15%, in grupul fetelor este reprezentat de un procent de 5%, situandu-se pe locul V. Constatam astfel o tendinta mai puternica a baietilor de a se orienta spre activitati care presupun sarcini care solicita atentia la detalii.

Atat la baieti cat si la fete tipul realist nu este reprezentat, detinand punctajul zero.

Profilul de ansamblu al lotului de subiecti din scoala normala se pastreaza in cazul cadrul intergrupurilor realizate pe cele doua sexe (baieti si fete) intre acestea neexistand diferente semnificative.

In cazul grupului de elevi cu deficienta mintala apar diferente semnificative intre baieti si fete.

Astfel, la baieti pe primul loc se situeaza cu ponderi egale (25%), tipul intreprinzator si tipul realist. Pe locul II, de asemenea reprezentate in proportii egale, apar tipul artistic si tipul investigator. Pe locul III, cu un procentaj de 5% se situeaza tipul social si tipul conventional.

La fete, pe locul I, cu o pondere de 60% se afla tipul social. Pe locul II (cu procentaje egale 20%) sunt tipul artistic si intreprinzator. Tipurile: conventional, investigator, realist nu sunt reprezentate de grupurile de fete, detinand punctajul 0.

Constatam ca apar diferente majore intre fete si baieti in cazul tipului social.

Astfel, tipul social care la fete ocupa locul I, cu un procentaj de 60%, se situeaza la baieti abia pe locul V, cu o pondere de 5%. Acest rezultat ni se pare surprinzator, literatura de specialitate descriind persoanele care se incadreaza in acest tip ca fiind sociabile, cu simt de raspundere, feminine, religioase.

Astfel, aceste rezultate corespund tendintelor mai dezvoltate de a se ingriji de altii, de a lucra in profesii ca: medicina, asistenta sociala, invatamant.

Tipul intreprinzator care la fete se situeaza pe locul III (20%) este reprezentata la baieti de un procentaj de 25% (locul I). Persoanele intreprinzatoare au spirit de aventura, sunt dominante, impulsive masculine. Ni se pare deci firesca tendinta mai puternica de orientare a baietilor spre acest tip.

Tipul artistic, care prefera sarcinile creative si dezvoltarea de idei carora le dau o nota personala, este reprezentata atat la baieti cat si la fete, de o pondere de 20%, situandu-se pe locul III, respeciv II.

Tipul realist este reprezentat in cadrul subiectilor de sex masculin de o pondere de 20% (spre deosebire de fete la care acest tip nu este reprezentat, detinand punctajul zero). Aceasta insemna ca baietii sunt mai puternic orientati spre activitati care solicita rezistenta fizica, indemanare, deprinderi manuale si indeplinirea de sarcini concrete.

Tendinta de orientare spre tipul conventional este nesemnificativa in cazul ambelor sexe ceea ce se coreleaza cu reprezentarea scazuta a acestui tip la nivelul intregului lot de subiecti cu deficienta mintala.

In vederea unei mai bune diagnosticari a tipului de interes profesional al unui individ, HOLLAND pune in discutie 4 criterii (indicatori de diagnostic):

Congruenta (reflecta gradul de potrivire dintre personalitatea individului si mediul sau de munca)

Consecventa (masura coerentei interne a punctajelor obtinute de o persoana)

Diferentierea (masoara cristalizarea intereselor si a profilului individului)

Identitatea (reflecta claritatea scopurilor, intereselor, talentelor unei persoane)

Am ales pentru cercetarea noastra interpretarea si analiza a 2 dintre indicatori: nivelul de consistenta si nivelul de diferentiere.

NIVELUL DE CONSISTENTA (CONSECVENTA)

Consistenta se calculeaza prin anularea pozitiei primelor doua litere ale codului Holland de pe hexagon. Cu cat este mai apropiata pozitia pe hexagon, cu atat codul este mai consecvent.

In urma rezultatelor obtinute am stabilit 3 niveluri de consistenta: inalt, mediu, scazut. Am incadrat subiectii cercetarii noastre in aceste niveluri si am calculat frecventa absoluta, relativa apoi le-am exprimat procentual.

Prezentam in tabelele si graficele alaturate rezultatele obtinute:

Constatam ca 16 dintre elevii normali (53,3%) au obtinut un nivel inalt de consistenta, spre deosebire de elevii cu deficienta mintala la care ponderea obtinuta pentru acest nivel este mai mica (40%).

Aceasta arata ca elevii normali au scopuri clare si o perceptie mai buna despre sine. Pentru acesti subiecti alegerea carierei va fi mai usoara.

Dimpotriva, elevii cu deficienta mintala nu au o perceptie clara despre sine, nu au scopuri bine definite. Pentru ei alegerea carierei va fi mai dificila.

NIVELUL DE DIFERENTIERE

Diferentierea se calculeaza astfel: Punctajul cel mai mare minus punctajul cel mai mic reprezentate de codul de 3 litere. Diferentierea masoara cristalizarea intereselor si a profilului individului.

Am stabilit si aici ca si in cazul consistentei 3 niveluri (inalt, mediu, scazut).

Prezentam in tabele si grafice alaturate rezultatele obtinute:

Constatam ca 53,333%, adica 16 dintre elevii cu deficienta mintala au obtinut un nivel scazut de diferentiere, spre deosebire de adolescentii normali la care ponderea detinuta de acest nivel este de 30%.

Aceasta inseamna ca elevii cu deficienta mintala au punctaje relativ identice la toate tipurile si deci profil plat al intereselor profesionale. La acesti subiecti interesele profesionale sunt slab cristalizate: prin urmare alegerea carierei va fi dificila.

In comparatie cu deficientii mintal, elevii normali au interese profesionale bine conturate si o imagine despre sine clara. Aceasta traduce usurinta alegerii profesionale.

CHESTIONARUL PENTRU IDENTIFICAREA COEFICIENTULUI EMOTIONAL GILLES D'AMBRA

analiza si interpretarea rezultatelor

Pentru investigarea dimensiunilor fundamentale ale personalitatii (extraversiunea-introversiunea; stabilitatea-instabilitatea emotionala) am folosit Chestionarul adaptat dupa Gilles d'Ambra.

Informatiile culese au fost sistematizate si sunt prezentate in continuare in tabele si sub forma unor grafice.

Urmarind graficele din tabelele prezentate constatam diferente semnificative intre cele doua loturi studiate, in ceeace priveste tipul profilului emotional.

Tipul stabil-extrovert detine o pondere egala la nivelul celor doua grupuri cuprinse in cercetare. La elevii care se incadreaza in acest tip predomina trasaturile de extraversiune si stabilitate emotionala. Sunt persoane directe, naturale, spontane; stabilesc usor contacte si se adapteaza facil oricaror situatii. Acesti indivizi se ataseaza fata de grupul de care sunt dependenti social, sprijinindu-se pe acesta. Deschiderea lor spre ceilalti spre fondul de lor de sensibilitate si afectiune, tinde spre o anumita relaxare si chiar usoara neglijenta.

Sunt persoane care prefera viata echilibrata, linistita. Sunt prudenti, prefera alegerile sigure fara asumarea de riscuri. Sunt potriviti pentru o munca de rutina.

33% dintre elevii normali se incadreaza in tipul stabil-introvert, in timp ce la adolescentii cu deficienta mintala acest tip detine o pondere de 23,3%.

Elevii care se incadreaza in acest tip evita emotiile puternice, dar nu sunt lipsiti de sensibilitate. Actioneaza intotdeauna in urma unor deliberari; se controleaza, vorbesc gandit, nu sunt capabili de gesturi impulsive, spontane. Acesti indivizi evita situatiile conflictuale, le plac activitatile migaloase care necesita multa atentie. Sunt maturi, stabili emotional, au simtul datoriei si al responsabilitatii. Aceste trasaturi sunt prezente intr-o mai mare masura la elevii normali cuprinsi in cercetarea noastra.

Remarcam o puternica tendinta de incadrare a elevilor cu deficienta mintala in tipul impulsiv-extrovert (40%) fata de reprezentarea scazuta a acestora la elevii normali(13,3%).

Aceasta tendinta este confirmata si de literatura de specialitate. Astfel Magdalena Dumitrova arata prezenta la copii cu deficienta mintala a unui comportament labil dictat de nevoile emotionale manifestat prin extroversie emotionala (M.D.pag26).

Tipul impulsiv-extrovert este mai puternic reprezentat in cadrul grupului de elevi normali (33,3%). Acelasi tip detine la elevii cu deficienta mintala o pondere de 16,6%. Elevii care se incadreaza inn acest tip sunt firi retrase dar care au momente de manifestare exploziva, cand isi pierd calmul. Aceste persoane se adapteaza greu rutinei sau unui program.

CHESTIONARE PENTRU EVALUAREA INTERESELOR

Activitatile profesionale preferate le-am evaluat cu ajutorul chestionarelor pentru evaluarea intereselor

Informatiile culese au fost prelucrate si sunt prezentate in continuare in tabele si sub forma graficelor.

ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Pentru a compara rezultatele obtinute in cadrul celor doua loturi studiate (adolescenti cu deficienta mintala si adolescenti normali), am calculat frecventele relative si absolute, apoi le-am expriat in procente. Frecventa relativa s-a obtinut prin impartirea frecventei absolute la numarul de subiecti cuprinsi in lot.

Din rezultatele obtinute reiese ca activitatile artistice predomina in preferintele ambelor grupuri studiate, ocupand totusi o pondere mai mare la elevii normali (33,33%) fata de cei cu deficienta mintala (26,66%).

Elevii care prefera acest tip de activitate, relationeaza mijlocit cu ceilalti prin intermediul produselor artistice. Ei au talente in domenii ca: pictura, dans, muzica, arta dramatica.

Pe locul doi in ordinea preferintelor se plaseaza activitatile comerciale in proportii relativ egale, 23,33% la elevii normali si 20% la cei cu deficienta mintala. Elevii care prefera acest tip de activitati au aptitudini pentru conducere, relatii interpersonale sau activitati persuasive. Sunt persoane intreprinzatoare, stiu sa ii motiveze, sa orienteze si sa influienteze pe ceilalti.

Ponderea obtinuta a activitatilor comerciale la acest chestionar, se coreleaza cu ponderea obtinuta in cadrul testului Holland a tipului investigator, ambele rezultate plasandu-se pe locul II.

O diferentiere semnificativa in cadrul loturilor studiate se manifesta in cazul activitatilor de laborator, care este reprezentat in proportie de 20% (loculIII) la elevii normali si !0% la elevii cu deficienta mintala (locul IV). Elevii care prefera acest tip de activitate sunt orientati spre acele sarcini care presupun rezolvarea de probleme, explicarea cauzelor si naturii fenomenelor. Ei au aptitudini pentru domeniul matematic si stiintific.

Activitatile sociale au o pondere mai mare la elevii cu deficienta mintala (16, 666%) fata de elevii normali (13,33%), situandu-se pe locurile III, respectiv IV. Persoanelor care prefera aceste activitati le place sa lucreze cu oamenii, sa se ocupe de ei, sa ii ajute in rezolvarea problemelor. Prefera sa lucreze in imprejurari care sa ii determine sa intretina relatii personale.

Activitatile de birou au valori aproximativ apropiate in cadrul loturilor studiate, 10% la elevii normali si 13,33% la elevii cu deficienta mintala ocupand locurile V, respectiv IV.

Persoanele care prefera caeste activitati se incadreaza in tipul conventional- in urma investigarii tipului aptitudinal Holland realizat in cercetarea noastra. Sunt persoane mai conformiste, prefera sa lucreze cu date pe care le ordoneaza, le categorisesc si prefera un loc de munca in care sunt sarcini precise, structurate. Au aptitudini pentru munci administrative, activitati de birou, domeniul financiar.

Interesant ni se pare faptul ca activitatile manuale nu apar reprezentate in cadrul grupurilor de elevi normali (aici s-a obtinut punctajul 0). Activitatile manuale detin acelasi procent cu activitatile de birou la grupul de deficienti mintal(13,33%) in ierarhia activitatilor, ocupand locul IV. Persoanele care prefera acest tip lucreaza cu unele, cu materiale, cu masini. Ii place sa fabrice sau sa repare obiecte dupa norme si tehnici dinainte stabilite. Cauta sa stie cum sunt construite si cum functioneaza mecanismele.

Ponderea mai mare a activitatilor sociale la elevii cu deficienta mintala din scoala sociala releva nevoia copiilor de comunicare, de interactiune si deschidere spre ceilalti. Aceasta poate fi interpretata si ca tendina acestora de a se orienta spre cunoasterea mediului social si diversificarea relatiilor in scopul acceptarii lor de catre societate.

Avand in vedere aceste tendinte, programul de consiliere se poate realiza prin activitati de grup.

6. STUDII DE CAZ REPREZENTATIVE

Prezentam in continuare doua stdii de caz reprezentative, realizate la Scoala Speciala Damaroaia, unde am efectuat cercetarea.

Am inclus in prezentarea subiectilor, performantele obtinute la probele aplicate si informatii despre elevi si parinti, pe care le-am gasit in dosarele personale sau le-am primit din partea cadrelor didactice.

1. Studiu de caz

A. Date personale

Nume si prenume: T.L.

Varsta cronologica: 16 ani si 3 luni

Diagnostic :

Deficienta mintala usoara

Modificari de reactivitate

B. Date familiale

Numele si prenumele parintilor:

Tata: Constantin

Mama: Ioana

Ocupatia parintilor:

Tata: pensionar

Mama:casnica

Bugetul familiei:redus

Componenta familiei: mai are doi frati (cu varsta de 14 si 8ani)

Relatii familiale: bune

Structura familiei:bine organizata

Stilul de integrare al elevului in familie: relativ bine integrat

Climatul psiho-social in familie: este bun, mama ingrijeste elevul si se implica in recuperarea sa

C. Date medicale:

Nastere: la termen

Sarcina: normala

Dezvoltarea fizica:

In copilaria mica s-au semnalat carente in plan motric

Actualmente, dezvoltarea fizica este relativ normala

Antecedente patologice: -

Nivelul dezvoltarii

Perceptie: buna

Atentie: se concentreaza mai greu in activitate, instabila

Memoria: preponderent mecanica

Gandirea: concreta

Limbaj si comunicare:

Volumul vocabularului: mediu

Tip de comunicare: verbala, mimica gestuala

Semantica: intelege mesajul transmis si reactioneaza adecvat

Structura gramaticala: 1.construirea propozitiilor realizata deficitar

2.acordul gramatical nu este bine format

Psihomotricitate:

controlul, coordonarea motrica generala este putin dezordonata

motricitatea fina: putin deficitara

schema corporala: formata

lateralitate: dreapta

orientare in timp: buna

orientare in spatiu: buna

Comportament socio-afectiv

coopereaza destul de bine in activitatile instructiv-educative

este afectuos, sociabil, comunicativ atat cu colegii cat si cu adultii

rezistenta la efort este de nivel mediu

conduita este usor instabila

Deprinderi de autonomie personala si sociala: foarte bine insusite(corespunzator gradului de handicap mintal si varstei cronologice)

Manifestari in timpul testarii

fatigabilitate

Decalaje varsta cronologica, varsta mintala

(V.C.) varsta cronologica= 16 ani si 3 luni

(V.M.) varsta mintala = 13 ani si 2 luni

VC-VM=3ani si o luna

QI= 70

Clasificarea handicapului mintal (in functie de Q.I)- debilitate mintala usoara.

In timpul testarii subiectul a fost cooperant, adresand intrebari acolo unde nu intelegea semnificatia afirmatiilor prezente in teste si in chestionare. Atfel, in cadrul testului de aptitudini Holland, elevul a obtinut codul aristic-social, domeniile de activitate care I se potrivesc fiind servicii sociale, activitate muzicala si munca educativa. Acest rezultat se coreleaza cu media obtinuta la chestionarul privind activitatile preferate, elevul obtinad un procent ridicat in ordinea preferintelor la activitatile manuale si activitatile sociale.

In cadul investigarii dimensiunilor fundamentale ale personalitatii , s-a dovedit a fi o fire stabil-extroverta, dominand trasaturile de extraversiune si stabilitate emotionala. Stabileste usor contacte si se adapteaza facil oricaror situatii. Este dependent social de grupul din care face parte, sprijinindu-se pe acesta.

2. Studiu de caz

A. Date personale:

Nume si prenume: C.L.

Varsta cronologica: 18 ani

Diagnostic

deficienta mintala usoara

retard psihic

B. Date familiale

Numele si prenumele parintilor:

Tata: Marian

Mama: Elena

Pregatire scolara parinti:

Tata: liceu economic

Mama: scoala profesionala

Ocupatia si locul de munca al parintilor:

tata: somer

mama: casnica

Bugetul familiei: insuficient

Structura si componenta familiei:

Familie dezorganizata: 8 frati (5 sub 18 ani)

Numarul fratilor cu diagnostic de debilitate mintala: 3

Alte rude apropiate in familie cu diagnostic de debilitate mintala:-

Colaborarea cu scoala: buna

C. Antecedente personale:

Nastere: la termen

Dezvoltare fizica:

In mica copilarie s-au semnalat carente in plan motric

Actualmente dezvoltarea fizica este absolut normala

Antecedente patologice personale-

D. Atmosfera si climatul familial:

Relatii familiale: dezacord intre parinti si copii, dese conflicte intre parinti

Atitudinea familiala fata de elev: indiferenta

Conditii de viata ale copilului in familie: destul de bune

Influienta copilului cu un statut deficient asupra familiei: netraumatizant (caracterizat prin indiferenta)

E. Dezvoltarea intelectuala

Perceptie: buna

Atentia:

este redusa

concentrare de scurta durata

Memoria

mecanica, de scurta durata

recunoastere: buna

reproducerea: se face greu

Imaginatie: slab dezvoltata

Limbaj si comunicare:

Tipul de comunicare: verbala insotita de mmico-gesticulatie

Volumul vocabularului: restrans

Intelegerea mesajului: acceptabila, reactioneaza adecvat

Comunicarea verbala: relativ fluienta

Temperament:

Coleric

Energic, impulsiv uneori

Afectivitate:- indiferenta afectiva (se ataseaza afectiv de ceva sau cineva doar pe moment)

Psihomotricitate:

Schema corporala: cunoaste partile corpului

Orientare spatial: destul de buna

Orientare temporala: buna

Lateralitae: dreapta, stabila

Controlul si coordonarea miscarilor: Coordonare generala a miscarilor usor deficitara

Gesturi:

Cunoaste gesturi de baza

Rapiditate: se caracterizeaza printr-o usoara imprecizie

Forta si dozare: intensitate normala

Alte trasaturi:

autonomie personala si sociala, deprinderi de autoservire

atitudine fata de activitate: cooperanta

este motivat pentru invatare: cand este calm si odihnit doreste sa invete

desi este imatur afectiv, are posibilitati de adaptare sociala

perioada de agitatie apare brusc si se caracterizeaza prin ras necontrolat

Manifestari in timpil testarii:

dezinteres

fatigabilitate

Decalaje varsta cronologica, varsta mintala

(VC) varsta cronologica= 18 ani

(VM) varsta mintala= 15 ani

VC-VM=3ani

Q.I.= 69

Clasificarea handicapului mintal (in functie de Q.I) - handicap mintal usor

In timul testarii subiectului perioadele in care era cooperant alternau cu cele in care manifesta reticenta. Cand nu intelegea sarcina, nu adresa intrebari pentru a fi ajutat ci refuza sa coopereze. In cadrul chestionarului de interese de tip Holland, subiectul a obtinut codul artistic intreprinzator, domeniile de activitate corespunzatoare fiind spectacolele, managementul, munca artistica. Rezultatele sunt reprezentative mediei esantionului, in cadrul aceluiasi interval valoric.

Subiectul are o fire impulsive-extroverta, manifestand un comportament labil, dictat de nevoile emotionale, manifestat prin extroversie emotionala. Din nou, rezultatele obtinute la Chestionarul adaptat dupa Gilles D'Ambra sunt reprezentative pentru intregul lot de deficienti mintal.

7. RECOMANDARI PRIVIND ORGANIZAREA ORIENTARII SCOLARE SI PROFESIONALE A DEFICIENTILOR MINTALI

Considerand integrarea si adaptarea socioprofesionala a deficientilor mintali ca o rezultanta a impletirii celor mai diversi factori, consideram ca eficienta activitatilor educative desfasurate in scolile speciale poate fi evaluata dupa criteriul adaptarii si integrarii deficientilor mintal in viata sociala si profesionala. In acest sens consideram ca institutiilor de invatamant special le revine sarcina, in cadrul actiunilor de orientare scolara si profesionala, dea cultiva preferintele profesionale reale, in conformitate cu posibilitatile psiho-fizice si aptitudinale ale copiilor. Printr-o munca de compensare cu daruire si responsabilitate, scoala ajutatoare si scoala profesionla pot contribui cu succes la rezolvarea viitorului socio-profesional, a majoritatii deficientilor mintal, la asimilarea lor de catre societate, cu cat mai putine dificultati in procesul de productie.

Se recomanda ca pana la castigarea unei stabilitati, a unei independente (aproximativ 8-10 ani), scoala speciala sa ajute elevii cu sfaturi si indrumari. Aceasta grija trebuie sa se manifeste in mod deosebit in cazurile in care familiile nu pot sa-i ofere tanarului deficient un model profesional si social pozitiv, fara a avea pretentii de incurajari sau alt suport moral.

Cauzele deselor schimbari ale locului de munca sau ale neincadrarii in meserie sunt determinate, de multe ori, de tulburarile de comportament, care se cronicizaeza cu cat aceste schimbari intervin mai des. Dar instabilitatea profesionala nu este intotdeauna un fenomen de inadaptare. Schimbarea frecventa locului de munca poate fi rezultatul unei neconcordante intre posoibilitatile deficientului si cerintele mediului social, dar mai poate fi vorba si de un nivel de aspiratie mai ridicat (de a lucra in conditii mai bune, de a avea o retributie mai mare).

Cei mai multi deficienti mintali sunt progresiv asimilati de viata sociala, iar un numar redus se situeaza la cealalta extrema cu o scadere progresiva a nivelului initial al adaptarii.

In colectivele de munca in care predomina o atmosfera de buna dispozitie, deficientii mintal se incadreaza cu usurinta, loc propice pentru siguranta si incredere in fortele proprii, optimism. Frecventa conflictelor, ca si atenuarea sau disparitia lor demonstreaza utilitatea cunoasterii problemelor deficientelor de catre colectivul de munca in care este angajat.

Cu toate greutatile intampinate la incadrarea in viata profesionala, foarte putini deficienti mintali, dupa cativa ani de la absolvirea scolii speciale sau a scolii ajutatoare, raman in afara unui loc de munca.

Investigatiile integrarii sociale ne-a condus la concluzia ca deficientii mintal fara tulburari de comportament si cu un bilant relativ echilibrat al proceselor nervoase fundamentale nu ridica probleme sub acest aspect. Aceasta constatare oprimizatoare degaja incredere in posibilitatile de recuperare a majoritatii deficientilor mintal cuprinsi in scolile speciale.

Trezirea si consolidarea interesului pentru o anumita meserie la elevii cu handicap mintal este un proces de lunga durata, iar mijlocul principal pentru realizarea acestui obiectiv al orientarii il reprezinta insasi activitatea practica (de pregatire) in meseria respectiva. De aici concluzia ca, intre etapa initiala de pregatire pentru viata, pe care deficientul mintal o parcurge fie intr-o institutie specializata, fie intr-o forma integrata invatamantului general, si etapa ulterioara a pregatirii propriu zise pentru munca, ar trebui sa existe o unitate si continuitate fireasca, fara intreruperi si salturi intamplatoare.

Organizarea unor scoli profesionale mai mici, intr-un numar mai mare de localitati, ar permite o munca eficienta de recuperare, de educatie si profesionalizare, avand in vedere si posibilitatile mai mari de colaborare a specialistilor cu familia. In acelasi timp, pregatirea profesionala s-ar putea realiza mai aproape de nivelul posibilitatilor reale ale deficientilor mintall, tinandu-se seama atat de capacitatile lor, cat si de nevoile locale sub aspectul fortei de munca in domeniile care le sunt si lor accesibile. "Acest lucru ar usura si realizarea art. 10 din Legea privind incadrarea in munca a persoanelor handicapate, care impune angajarea unui procent de cel putin 3% handicapati in unitatile cu peste 250 salariati, precum si prevederile art. 2, care impune ca organizarea unor unitati protejate sa se poata realiza numai daca au cel putin 70% salariati handicapati."(Sima I)

Diversitatea formelor de ocrotire si recuperare precum si realizarea corespunzatoare a actiunilor de orientare scolara si profesionala ar putea duce la o imbunatatire reala a sistemului de ocrotire, recuperare si integrare sociala a deficientilor mintal.

Necesitatea orientarii deficientilor mintal spre unitati speciale de ocrotire si recuperare, si mai ales, modalitatile de realizare a acestui obiectiv au fost adesea interpretate in mod diferit, devenind chiar motiv de controversa intre specialisti. Unii considera ca deficientii mintal ar trebui ocrotiti si educati in unitati speciale separate, deoarece cuprinderea lor in reteaua obisnuita ar ingreuna procesul educatiei si instructiei normale a celorlalti copii sau deoarece "deficientii mintal ramasi in invatamantul pentru normali se devalorizeaza distinct in raport cu cei incadrati in invatamantul special".(Perron R.) Dar exista si parerea contrara care, in ultima perioada castiga teren, ca deficientii mintali gasesc totusi conditii mai bune de educatie speciala si recuperare, atunci cand sunt integrati in colectivitati obisnuite de ocrotire, scolarizare si pregatire pentru munca alaturi de normali.

6. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Cercetarea adaptarii socioprofesionale a deficientilor mintal prezinta importanta, pe de o parte pentru aprecierea eficientei invatamantului special, iar, pe de alta parte, in scopul orientarii cercetarilor pe linia imbunatatirii metodologiei de recuperare.

Liminaritatea si deficienta mintala usoara reprezinta o structura psihosociologica distincta, in raport cu normalitatea si deficienta mintala severa si profunda. Particularitatile structurale si functionale cognitiv si afectiv-motivationale apropie liminarul de normal fara a se identifica cu acesta.

Deosebirile deficienta mintala-normalitate se accentueaza pe masura dezvoltarii ontogenetice a capacitatilor intelectuale. La varsta de 15-16 ani (cand gandirea face salt spre operatiile formale), diferenta handicap intelectual usor - normal este o diferenta calitativa, operationalitatea intelectuala a deficientului mintal este partial sau total frustrata de pragul operatiilor formale. Potentialul intelectual deficitar constituie o frana in continuarea scolarizarii. El ramane un neinstruit scolar, un analfabet in raport cu solicitarile cognitive abstracte ale societatii.

Factorul determinant in evolutia si manifestarea deficientei mintale usoare il reprezinta mediul social cu dimensiunile sale psihosociale, culturale si economice. Intrucat mediul social este variabila prin care se dimensioneaza deficienta mintala usoara, frecventa acestora nu are o reprezentare de tip gaussian. In realitatea concreta numarul deficientilor minatli usori si nivelul integrarii lor in mediu depind de calitatea mediului social, atat la nivelul societatii cat si la niveluul grupurilor relational-umane.

In campul relatiilor scolare, deficientul mintal usor capata constiinta propriei dificultati, isi insuseste atitudinea fata de scoala, fata de performante, fata de ceilalti. El se construieste pe sine, prin relatiile cu ceilalti. Cerintele scolare influienteaza capacitatile intelectuale, iar relatiile scolare influenteaza personalitatea.

Fiecare clasa de elevi constituie unn cadru social, o realitate grupala cu o identitate distincta. sintalitatea clasei de elevi devine o variabila constitutiva a elaborarii cognitive, a comportamentelor, a evaluarii performantelor deficientilor mintal.

Cercetarile au demonstrat ca intr-o colectivitate de elevi, ponderea elementelor cu deficienta mintala usoara influienteaza relatiile afective, percetive si reprezentarile sociale, directiile atitudinal-valorice si manifestarile comportamentale ale membrilor.

Diferentele de satut intre deficienta mintala usoara si normal sunt semnificative. Nici un deficient mintal usor nu are un satut numai pozitiv, majoritatea au statut negativ sau 'zero' (neimplicati in nici o structura relationala).

Din analiza valorica a motivatiilor care stau la baza relatiilor interpersonale a reiesit ca handicapul intelectual al deficientilor mintal este perceput usor de catre clasa de elevi si constituie un criteriu de diferentiere interpersonala. De asemenea, deficientul mintal proiecteaza in motivatiile exprimate, situatia sa de inferioritate performantial scolara.

Analiza de continut a personalitatii autoevaluate si proiectate releva ca deficientii mintal isi percep distorsionat minimalizat statutul social de inferioritate si marginalitate.

Registrul aspiratiional-valoric al deficientului minatal este supradimensionat in raport cu potentialul sau intelectual si cu nivelul pregatirii scolare, fapt ce amplifica riscul esecurilor sociale.

Situatia social politica prezenta la noi in tara creeaza persoanelor cu deficienta mintala usoara conditia de somer, de dezavantaj economic. Schimbarile de atitudini fata de scoala si invatatura genereaza o categorie larga de neinstruiti cultural. riscul de esec social al deficientilor mintal este maxim.

Ca raspuns la situatia de somaj, saracie, marginalizare el se poate decompensa psihopatologic sau poate intra in conflict cu societatea, se poate manifesta delincvent, antisocial.

Pentru elevul cu deficienta mintala din clasa a VIII-a, orientarea scolara si profesionala reprezinta o solutie de adaptare a deficitului sau, unei scoli sau profesii corespunzatoare.

Daca deficientul mintal reprezinta o categorie social umana cu caracteristici proprii, atunci societatea trebuie sa ii creeze structuri organizatorice de protectie si rezolutie. Protectia oferita nu trebuie sa le creeze dependenta; ceea ce trebuie protejat este relatia deficientilor cu mediul social.

Relatia dintre social di deficienta mintala este o relatie de tip feed-back. un mediu social care nu are in vedere problema deficientilor nu poate progresa, nu paote deveni o societate cognitiva.

Orientarea corecta si timpurie a deficientilor mintali spre un domeniu de pregatire accesibil poate avea rezultate benefice multiple in procesul recuperarii.

Consideram ca institutiilor de invataman special le revine sarcina, in cardul actiunilor de orientare scolara si profesionala, de a cultiva preferintele profesionale reale, in conformitate cu posibilitatile psiho-fizice si aptitudinale ale copiilor. Aceeasi munca se va duce si cu familiile deficientilor minatali care adesea dau sugestii gresite copiilor in aceasta privinta. Printr-o munca de compensare cu daruire si responsabilitate, scoala ajutatoare si scoala profesionala pot contribui la rezolvarea cu succes a viitorului socioprofesional a majoritatii deficientilor mintal, la asimilarea lor de catre societate, cu cat mai putine dificultati in procesul de productie.

Pentru evitarea unor greutati in gasirea unui loc de munca corespunzator calificarii realizate in scoala profesionala, se recomanda plasarea in productie de catre o comisie de repartizare, asa cum se practica in cazul absolventilor scolilor profesionale pentru normali.

BIBLIOGRAFIE