CONFLICTUL SI MANAGMENTUL CONFLICTULUI

CONFLICTUL SI MANAGMENTUL CONFLICTULUI

Conflictele sunt dezacorduri in ceea ce priveste atitudinile, scopurile, sunt o amenintare a valorilor personale, a stilului, lupta pentru putere, dezacord in privinta mentalitatii, a elementelor morale, plasarea responsabilitatii.

Literatura de specialitate consemneaza urmatoarele tipuri de conflicte:

Conflictul cognitiv desemneaza starea in care se afla un subiect osciland intre doua concepte, doua reguli sau doua moduri de rezolvare discordante sau incompatibile pentru una si aceeasi problema.

Conflictul intercultural atesta divergente de coduri, de credinte, de valori legate de interactiunile intre grupuri diferite. Poate genera presiuni de izolare sau asimilare din partea grupurilor culturale majoritare, dar si strategii de infruntare si negociere din partea grupurilor minoritare pentru recunoasterea identitatii lor specifice.

Conflictul perceptiv reprezinta o situatie de ambiguitate in captarea de informatii perceptive (imagini ale obiectelor, fenomenelor inconjuratoare ce actioneaza asupra analizatorilor) legata de prezenta in datele percepute a unor indici contradictorii.

Conflictul psihic se refera la conflictele intrapsihice care pot fi asociate cu conflicte intrasubiective sau intergrupale. Conflictele intrapsihice pot fi constiente sau inconstiente: conflicte intre datorie si dorinta; intre doua dorinte contrare; intre o dorinta si imposibilitatea concreta a realizarii ei, etc. Ele sunt traite subiectiv acut si sunt insotite de angoasa. Criza apare in diferite perioade ale dezvoltarii psihice a individului si sunt in functie de problemele cu care acesta se confrunta: criza adolescentei, criza mediului de viata, criza de trecere la batranete.

Conflictul social reflecta situatiile de interactiune caracterizate prin divergente de interese, competitii de putere si antagonisme de scopuri.

Un conflict social exprima o multitudine de conflicte care se suprapun in diverse sectoare de interactiuni grupale sau individuale.

Conflictul nu desemneaza in mod obligatoriu aspecte negative, ci trebuie conceput ca o sursa de schimbare a individului si a sistemului in care acesta evolueaza (Neculau, A., 1998). El trebuie acceptat ca o parte firesca a procesului de comunicare. Abordat printr-o gandire pozitiva, conflictul poate avea rezultate creative, concretizate in dezvoltare personala si schimbare sociala. Conflictul poate deveni o sursa de maturizare si invatare , concura la descoperirea propriilor valori si credinte, ajuta la sanatatea mentala individuala.

In literatura de specialitate se consemneaza urmatoare ale surse ale conflictului:

Nevoile fundamentale

Valorile diferite

Perceptiile diferite

Resursele limitate

Interesele diferite

Nevoile psihologice

In derularea unui conflict interpersonal    pot interveni factori care sa il faciliteze sau sa il diminueze. Intre factorii ce pot exacerba conflictul pot fi amintiti:

Implicarea altor persoane in conflict;

Lipsa de abilitati in rezolvarea conflictelor;

Exagerarea importantei problemelor implicate;

Desconsiderarea celeilalte persoane;

Dezinteresul manifestat de ambele parti in a mentine o relatie.

Printre factorii ce pot diminua un conflict sunt:

Impartialitatea persoanelor implicate in conflict;

Evitarea etichetarilor;

Concentrarea asupra problemelor si nu asupra persoanelor;

Disponibilitatea partilor implicate in conflict in a mentine relatia;

Negocierea intereselor, acestea neimplicand principii fundamentale;

Instrumentarea indivizilor cu tehnici de rezolvare a conflictului.

Efectele pozitive ale conflictului sunt:

Creste motivatia pentru schimbare;

Imbunatateste identificarea problemelor si a solutiilor;

Creste coeziunea unui grup dupa solutionarea comuna a conflictelor;

Ofera o oportunitate de cunoastere si dezvoltare de deprinderi;

Creste capacitatea de adaptare la realitate;

Dezvolta creativitatea;

Ajuta in cunoasterea de sine;

Favorizeaza defularea "deseurilor emotionale".

(A.Baban, 2001)

Daca conflictul este reprimat apar o serie de efecte negative:

Scade implicarea in activitate;

Diminueaza sentimentul increderii in sine;

Polarizeaza pozitiile si duce la formarea de coalitii;

Faciliteaza aparitia dilemelor morale;

Favorizeaza aparitia dificultatilor in luarea deciziilor.

(A.Baban, 2001)

Specialistii in managementul conflictului au identificat trei stiluri de abordare a conflictelor:

Metoda castig-pierdere- in care una dintre parti primeste ceea ce a cerut a fi rezolvat iar cealalta pierde. Oamenii recurg la aceasta solutie cand percep situatia ca fiind "fie., fie." .

Metoda pierdere-pierdere-compromisul este o forma a acestei metode;

Metoda castig-castig-    scopul in aceasta situatie este ca cererile tuturor partilor sa fie satisfacute.

O modalitate eficienta de adaptare la situatii conflictuale interpersonale este comunicarea    asertiva (Rees, Shan, 1991). Asertivitatea este abilitatea de a exprima emotiile si convingerile fara a afecta drepturile celorlalti. Invatarea deprinderilor de asertivitate este facilitata de contrastarea cu alte doua modele comportamentale opuse: pasivitatea si agresivitatea.

Pasivitatea este un comportament ce poate fi descris ca raspunsul unei persoane care evita confruntarile, conflictele si isi doreste ca toata lumea sa fie multumita fara a tine cont de drepturile sau dorintele personale. Aceste persoane se simt frustate, iritate, fara a incerca sa-si exprime nemultumirile fata de ceilalti.

Agresivitatea descrie o reactie comportamentala prin care se blameaza si se acuza, se incalca regulile impuse de autoritati, se rezolva problemele prin violenta, se considera ca drepturile personale sunt mai importante decat ale altora.

Pentru ca o comunicare sa fie asertiva ea trebuie sa respecte urmatoarele principii:

Spune NU atunci cand este incalcat un drept sau o valoare personala.

Motiveaza-ti afirmatia, fara insa sa te justifici, nu te scuza !

Exprima-ti opiniile personale specific si clar,    evita formularile generale.

Accepta si ofera complimente.

Fii direct !

Cere feedback pentru prevenirea greselilor de interpretare.

Schimba discutia sau evita persoana atunci cand vrei sa faci o remarca pozitiva.

Scoate in evidenta consecintele negative ale comportamentului sau asupra ta.

Precizeaza comportamentul dorit, ofera alternative comportamentului pe care doresti sa il schimbi.

Analizeaza costurile si beneficiile comportamentului.