Modulul I. MATERII PRIME IN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICII

Total ore/an: 60 ore

din care instruire practica: 36 ore

I NOTA DE PREZENTARE

In cadrul domeniului Materiale de constructii, conform nomenclatorului de calificari, la nivelul 3 de calificare sunt cuprinse doua calificari:

Tehnician in industria sticlei si ceramicii - dobandita in urma finalizarii studiilor in cadrul liceului tehnologic ruta scurta 2+2 ( ciclul inferior si ciclul superior) - profil tehnic

Tehnician in industria materialelor de constructii - dobandita in urma finalizarii studiilor in cadrul liceului tehnologic ruta progresiva ( S.A.M. + an de completare + ciclul superior al liceului tehnologic)

Daca in clasele a IX-a si a X-a, din cadrul ciclului inferior al liceului tehnologic - ruta scurta s-a urmarit realizarea unei pregatiri tehnologice generale, in clasele a XI-a si a XII- a se urmareste realizarea unei pregatiri tehnologice de specialitate care sa permita elevilor dobandirea calificarii Tehnician in industria sticlei si a ceramicii. Detinatorii de calificare de nivel trei vor fi capabili sa efectueze sarcini de complexitate ridicata, caracterizate prin colaborarea la un nivel mai inalt cu ceilalti, prin responsabilitate si autonomie personala completa.

Curriculum-ul este elaborat pe baza si in concordanta cu Standardul de Pregatire Profesionala, validat de juriul de validare constituit din reprezentanti ai angajatorilor din ramura si reprezentanti ai educatiei. Standardul de Pregatire Profesionala pentru nivelul trei de calificare - calificarea Tehnician in industria sticlei si a ceramicii, este structurat pe trei categorii de unitati de competenta care definesc calificarea:

unitati de competenta pentru abilitati cheie

unitati de competenta tehnice generale care

unitati de competenta tehnice specializate care ofera elevilor abilitati si cunostinte suplimentare pentru a acoperii o arie cat mai larga a activitatilor practicate in cadrul domeniului lor de calificare.

Modulul "Materii prime in industria sticlei si a ceramicii" este inclus in curriculum-ul pentru clasa a XI-a, calificarea Tehnician in industria sticlei si a ceramicii. El este constituit pe baza unitatii de competenta tehnice specializate "Materii prime in industria sticlei si a

ceramicii

Prin parcurgerea unitatii tehnice specializate specificate elevul va fi capabil:

sa clasifice materiile prime utilizate in industria sticlei si a ceramicii

sa descrie materiile prime pe baza caracteristicilor si proprietatilor

sa analizeze comportarea materiilor prime pe parcursul tratamentelor termice (ardere, topire)

sa identifice materiile prime pe baza caracteristicilor de aspect

Modulul Materii prime in industria sticlei si a ceramicii are un rol esential deoarece elevii trebuie sa constientizeze faptul ca una din premisele obtinerii unor produse finite de calitate este utilizarea unor materii prime care au caracteristici la nivelul standardelor de calitate impuse de procesele tehnologice. De asemenea, nu se poate discuta de un proces tehnologic optim atata timp cat nu se cunoaste comportarea materiilor prime pe parcursul acestuia.

Recomandari privind utilizarea programei

Programa este structurata pe cinci capitole si o anexa.

Capitolul I denumit "Nota de prezentare" ofera in prima parte informatii referitoare la calificarea Tehnician in industria sticlei si a ceramicii, iar la final sunt date o serie de recomandari privind studierea programei.

In capitolul II este prezentata unitatea de competenta tehnica specializata, relevanta pentru modul, respectandu-se denumirea din Standardul de Pregatire Profesionala ( S.P.P.)

Capitolul III prezinta sub forma tabelara unitatea de competenta (specificate la capitolul II) cu competentele individuale aferente ( vezi S.P.P.) si continuturile tematice corespunzatoare. Prin acest tabel se specifica continuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a unitatii de competenta. De mentionat ca tabelul nu ofera informatii asupra succesiunii logice si cronologice a continuturilor tematice.

In capitolul IV sunt date precizari referitoare la evaluarea sumativa si continua a unitatii de competenta, precizari care sunt concretizate in anexa 1 printr-un un model de test de evaluare pentru una din competentele individuale - Clasificarea materiilor prime din industria sticlei si a ceramicii.

Capitolul V, pentru inceput, prezinta propuneri de teme pentru realizarea continutului tematic precizat in tabelul din capitolul III si cu numarul de ore alocat pentru fiecare tema. Referitor la acest punct se fac urmatoarele precizari:

temele scrise cu caracter italic se vor parcurge numai pe parcursul instruirii practice.

numarul de ore alocat pentru fiecare tema este dat ca recomandare urmand ca el sa fie stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare scoala

parcurgerea continutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanta precizate in cadrul S.P.P.-ului la fiecare unitate de competenta

Tot in acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de

predare/ invatare si instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor.

II LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODUL

Unitatea de competenta tehnica specializata:

Materii prime in industria sticlei si a ceramicii

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

IV. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

Pentru asigurarea unei invatari temeinice si pe termen lung, elementul principal il constituie metodele de predare-invatare active , centrate pe elev.

In acest cadru elevii sunt membri unei retele de comunicare, isi impartasesc experientele, pun intrebari, gresesc si isi asuma riscuri, ca parte a procesului de invatare, lucreaza individual sau in echipa.

Profesorul este organizatorul procesului de invatare, respecta ideile si experientele participantilor la procesul de invatare, are rabdare si convinge elevii ca invatarea corespunde nevoilor lor.

In procesul de invatare, profesorul va folosi metode care solicita elevii sa faca ceva concret si le acorda timp suficient pentru a ordona informatiile noi si a le asocia cu cunostintele vechi.

De asemenea se impune o corelare judicioasa a instrumentelor de evaluare formativa si continua, cu criteriile de performanta si probele de evaluare, precizate in cadrul unitatilor de competenta.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul modulului se realizeaza evaluarea sumativa, acestea urmarind nivelul de atingere a competentelor. O competenta se evalueaza o singura data, evaluarea realizandu-se numai in cadrul modulului in care a fost integrata

In anexa 1 se exemplifica un model de evaluare a competentei 1: Clasificarea materiilor prime din industria sticlei si a ceramicii, din cadrul Unitatii de competenta: MATERII PRIME IN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICII.

V . SUGESTII METODOLOGICE

Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Corelatia intre competente si continuturi reiese din tabelul de la punctul III.

Ordinea cronologica a parcurgerii continuturilor rezulta din tabelul urmator. Numarul de ore alocat fiecarui capitol este dat orientativ, urmand ca acesta sa fie stabilit la nivelul comisiei metodice de specialitate din scoala.

Modulul: Materii prime in industria sticlei si a ceramicii

Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare/invatare:

Pentru realizarea competentelor sociale, tehnice generale si specializate, vor fi utilizate

metode didactice activ-participative ca:

invatarea prin descoperire

proiectul

conversatia euristica

problematizarea

algoritmizarea

observatia dirijata

demonstratia practica

brainstorning - ul

experimentul

Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se recomanda

utilizarea urmatoarelor mijloace de invatamant:

a)      Mijloace informativ-demonstrative - referate , fise de lucru

b)      Materiale sau reprezentari figurative:

Documente (ex. tabele de compozitii ale materiilor prime)

Fotografii cu materii prime

Mostre materii prime

Planse utilaje pentru executarea operatiilor de purificare ale materiilor prime

Folii transparente

Filme tematice

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea va urmari masura in care elevul a dobandit competentele cerute, conform criteriilor de performanta si a conditiilor de aplicabilitate descrise in Standardul de Pregatire Profesionala.

Se recomanda urmatoarele instrumente de evaluare: teste, chestionare, grile, fise de evaluare, referate, portofolii, proiecte, lucrari practice, etc.

Exemple de activitati de invatare:

discutii pe baza unui proiect realizat individual sau in grup

demonstratii practice

efectuarea de experimente

completarea unor fise de observatii

invatarea asistata de calculator

invatarea prin descoperire etc.

Anexa 1

Dupa Nivelul 1 - MATERII PRIME IN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICI

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 1

Unitatea : Materii prime in industria sticlei si a ceramicii

Evaluarea 1

Competenta: Clasifica materiile prime din industria sticlei si a ceramicii

Evaluarea 1

Aceasta evaluare se refera la:

Competenta 1: Clasifica materiile prime din industria sticlei si a ceramicii

Criterii de performanta:

(a) Definirea materiilor prime necesare obtinerii sticlei, ceramicii.

(b)    Specificarea criteriilor generale de clasificare a materiilor prime

utilizate in industria sticlei si a ceramicii.

(c)     Explicarea notiunilor - materie prima naturala, materie prima

sintetica, materie prima principala, aditivi.

(d)    Precizarea criteriilor specifice de clasificare a materiilor prime

utilizate in industria ceramicii.

(e) Intocmirea schemelor de clasificare a materiilor prime, in

conformitate cu criteriile de clasificare.

Precizari privind aplicabilitatea criteriilor de performanta:

Definitia materiilor prime:    substante naturale sau sintetice, organice sau anorganice, care printr-o serie de transformari fizico - chimice care au loc pe parcursul unui proces tehnologic ajung sub forma de produs finit.

Criterii generale:    - dupa ponderea materiilor prime in amestec: principale, aditivi (auxiliare)

- dupa provenienta: naturale, sintetice ( artificiale )

Criterii specifice:    - dupa destinatie: pentru masa ceramica, pentru glazura, pentru materiale de decorare

- dupa proprietati: plastice, neplastice - fondanti, degresanti, refractare si superrefractare

- dupa compozitia chimica: argiloase, neargiloase

Probe orale/ scrise privind performanta prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa defineasca materiile prime si sa explice notiunile - materii prime principale, naturale, sintetice si aditivi - conform cerintelor formulate in criteriile de performanta (a,c)

Probe orale/ scrise privind performanta prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa clasifice materiile prime conform cerintelor formulate in criteriile de performanta (b,d,e)

Evaluarea 1: Clasifica materiile prime din industria sticlei si a ceramicii

1.a. Definirea materiilor prime necesare obtinerii sticlei si ceramicii - proba scrisa ( itemi de completare)

Durata probei:5minute

Locul de desfasurare: cabinet de specialitate

In tabel va este data definitia incompleta a notiunii de materie prima. Completati spatiile punctate cu termenii tehnologici corespunzatori.

1.b. Specificarea criteriilor generale de clasificare a materiilor prime utilizate in industria sticlei si a ceramicii    - proba scrisa,

si

1.d. Precizarea criteriilor specifice de clasificare a materiilor prime utilizate in industria ceramicii. - proba scrisa

Durata probei: 5 minute

Locul de desfasurare: cabinet de specialitate

In tabel va sunt date o serie de criterii utilizate pentru clasificarea materiilor prime. Subliniati cu culoarea rosie criteriile generale de clasificare (valabile atat pentru clasificarea materiilor prime din industria sticlei cat si din industria ceramicii) , iar cu culoarea albastra criteriile specifice de clasificare a materiilor prime utilizate numai in industria ceramicii.

1.c. Explicarea notiunilor - materie prima naturala, materie prima sintetica, materie prima principala, aditivi.    - proba scrisa

Durata probei: 20 minute

Locul de desfasurare: cabinet de specialitate

In tabel va sunt date 4 notiuni care se intalnesc frecvent la clasificarea materiilor prime pe baza criteriilor generale. Explicati aceste notiuni punand in evidenta diferenta dintre ele.

1.e.. Intocmirea schemelor de clasificare a materiilor prime, in conformitate cu criteriile de clasificare - proba practica   

Durata probei: 20 minute

Locul de desfasurare: cabinet de specialitate

Completati schemele de clasificare din tabel luand in considerare atat criteriile generale cat si cele specifice.

MODULUL II : OPERATII SI UTILAJE IN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICII

Total ore/an : 124

din care instruire practica: 84 ore

I. NOTA DE PREZENTARE

In cadrul domeniului Materiale de constructii conform nomenclatorului de calificari, la nivelul 3 de calificare sunt cuprinse doua calificari:

Tehnician in industria sticlei si ceramicii - dobandita in urma finalizarii studiilor in cadrul liceului tehnologic ruta scurta 2+2 ( ciclul inferior si ciclul superior) - profil tehnic

Tehnician in industria materialelor de constructii - dobandita in urma finalizarii studiilor in cadrul liceului tehnologic ruta progresiva ( S.A.M. + an de completare + ciclul superior al liceului tehnologic)

Daca in clasele a IX-a si a X-a, din cadrul ciclului inferior al liceului tehnologic - ruta scurta s-a urmarit realizarea unei pregatiri tehnologice generale, in clasele a XI-a si a XII- a se urmareste realizarea unei pregatiri tehnologice de specialitate care sa permita elevilor dobandirea calificarii Tehnician in industria sticlei si a ceramicii. Detinatorii de calificare de nivel trei vor fi capabili sa efectueze sarcini de complexitate ridicata, caracterizate prin colaborarea la un nivel mai inalt cu ceilalti, prin responsabilitate si autonomie personala completa.

Nivelul trei de pregatire le va permite absolventilor sa-si gaseasca mai usor un loc de munca sau pot sa continue pregatirea intr-un program de nivel avansat.

Curriculum-ul este elaborat pe baza si in concordanta cu Standardul de Pregatire Profesionala.

Dupa parcurgerea continuturilor din modulul "Operatii si utilaje in industria sticlei si ceramicii", elevii vor fi capabili sa deserveasca utilaje si sa execute operatiile din fluxurile tehnologice pentru obtinerea produselor din sticla si ceramica.

Acest modul se studiaza in clasa a XI-a.

Recomandari privind utilizarea programei

Programa este structurata pe cinci capitole si o anexa.

Capitolul I denumit "Nota de prezentare" ofera in prima parte informatii referitoare la calificarea Tehnician in industria sticlei si a ceramicii, iar la final sunt date o serie de recomandari privind studierea programei.

In capitolul II este prezentata unitatea de competenta tehnica, relevanta pentru modul.

Capitolul III prezinta sub forma tabelara competentele si continuturile tematice corespunzatoare. Prin acest tabel se specifica continuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a unitatii de competenta.

In capitolul IV sunt date precizari referitoare la evaluarea sumativa si continua a unitatii de competenta, precizari care sunt concretizate in anexa 1 printr-un un model de test de evaluare pentru o competenta.

Capitolul V prezinta propuneri de teme pentru realizarea continuturilor tematice precizate in tabelul din capitolul III si cu numarul de ore alocat pentru fiecare tema. Referitor la acest punct se fac urmatoarele precizari:

numarul de ore alocat pentru fiecare tema este dat ca recomandare urmand ca el sa fie stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare scoala;

parcurgerea continutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanta precizate in cadrul S.P.P.-ului.

Tot in acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de predare/ invatare si instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum si exemple de activitati de invatare.

II.    LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODUL -

OPERATII SI UTILAJE IN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICII

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

IV. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

Pentru asigurarea unei invatari temeinice si pe termen lung, elementul principal il constituie metodele de predare-invatare active , centrate pe elev.

In acest cadru elevii sunt membri unei retele de comunicare, isi impartasesc experientele, pun intrebari, gresesc si isi asuma riscuri, ca parte a procesului de invatare, lucreaza individual sau in echipa.

Profesorul este organizatorul procesului de invatare, respecta ideile si experientele participantilor la procesul de invatare, are rabdare si convinge elevii ca invatarea corespunde nevoilor lor.

In procesul de invatare, profesorul va folosi metode care solicita elevii sa faca ceva concret si le acorda timp suficient pentru a ordona informatiile noi si a le asocia cu cunostintele vechi.

De asemenea se impune o corelare judicioasa a instrumentelor de evaluare continua, cu indicatorii de performanta si probele de evaluare, in cadrul unitatilor de competenta.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul modulului se realizeaza evaluarea sumativa, acestea urmarind nivelul de atingere a competentelor. O competenta se evalueaza o singura data, evaluarea realizandu-se numai in cadrul modulului in care a fost integrata

In acest sens, se exemplifica in anexa 1 evaluarea competentei Topeste amestecul de materii prime, din unitatea de competenta Operatii si utilaje in industria sticlei si a ceramicii.

V SUGESTII METODOLOGICE

Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Corelatia intre competente si continuturi reiese din tabelul de la punctul III.

Ordinea cronologica a parcurgerii continuturilor si recomandari privind alocarea numarului de ore rezulta din tabelul urmator:

Modulul: Operatii si utilaje in industria sticlei si a ceramicii

Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare/invatare:

Pentru realizarea competentelor sociale, tehnice generale si specializate, vor fi utilizate metode didactice activ-participative ca:

invatarea prin descoperire

invatarea asistata de calculator

proiectul

conversatia euristica

problematizarea

observatia dirijata

demonstratia practica

brainstorning - ul etc.

Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se recomanda utilizarea urmatoarelor mijloace de invatamant:

a) Mijloace informativ-demonstrative: manuale, reviste de specialitate, pliante, INTERNET.

b) Materiale sau reprezentari figurative

Ilustratii

Mostre produse

Planse

Folii transparente

a)      Reprezentari simbolice: ex. scheme forme de ipsos sau tipare

b)      Mijloace de formare si exersare a priceperilor si deprinderilor: ex. forme de ipsos, tipare

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluarea

Evaluarea va urmari masura in care elevul a dobandit competentele cerute, conform criteriilor de performanta din Standardul de pregatire profesionala. In acest sens se recomanda sa se utilizeze ca instrumente de evaluare: teste, chestionare, fise de evaluare, referate, portofolii, proiecte, lucrari practice.

Exemple de activitati de invatare:

discutii pe baza unui proiect realizat individual sau in grup

demonstratii practice

efectuarea de experimente

completarea unor fise de observatii

invatarea asistata de calculator

invatarea prin descoperire etc.

Anexa 1

Nivelul 3

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 2

Unitatea :    OPERATII SI UTILAJE IN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICII

Evaluarea 2

Competenta 2: Topeste amestecul de materii prime

Evaluarea 2

Aceasta evaluare se refera la:

Competenta 2: Topeste amestecul de materii prime;

Criterii de performanta:

(a)             Enumerarea tipurilor de utilaje pentru topire;

(b)            Explicarea constructiei si functionarii utilajelor pentru topire;

(c)             Exploatarea utilajelor pentru topirea amestecului de materii prime;

Precizari privind aplicabilitatea criteriilor de performanta:

Utilaje pentru topire: cuptoare vana, cuptoare cu creuzete, cuptoare cu tambur rotativ

Probe orale, scrise si practice prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa explice constructia si functionarea utilajelor pentru topirea amestecului de materii prime precum si sa exploateze cuptoarele pentru topire asa cum este precizat in criteriile de performanta a, b si c.

Evaluarea 2: Topeste amestecul de materii prime

1.a. Enumerarea tipurilor de utilaje pentru topire;

Precizati cel putin doua tipuri de cuptoare pentru topirea amestecului de materii prime:

2. b. Explicarea constructiei si functionarii utilajelor pentru topire

Enumerati partile constructive ale cuptoarelor pentru topirea amestecului de materii prime

2.c. Exploatarea utilajelor pentru topirea amestecului de materii prime

Precizati operatiile pentru exploatarea utilajelor de topire a materiilor.

MODULUL III: CHIMIA SISTEMELOR SILICATICE

Total ore/an : 90

din care laborator tehnologic 42 ore/an   

I. NOTA DE PREZENTARE

In cadrul domeniului Materiale de constructii conform nomenclatorului de calificari, la nivelul 3 de calificare sunt cuprinse doua calificari:

Tehnician in industria sticlei si ceramicii - dobandita in urma finalizarii studiilor in cadrul liceului tehnologic ruta scurta 2+2 ( ciclul inferior si ciclul superior) - profil tehnic

Tehnician in industria materialelor de constructii - dobandita in urma finalizarii studiilor in cadrul liceului tehnologic ruta progresiva ( S.A.M. + an de completare + ciclul superior al liceului tehnologic)

Daca in clasele a IX-a si a X-a, din cadrul ciclului inferior al liceului tehnologic - ruta scurta s-a urmarit realizarea unei pregatiri tehnologice generale, in clasele a XI-a si a XII- a se urmareste realizarea unei pregatiri tehnologice de specialitate care sa permita elevilor dobandirea calificarii Tehnician in industria sticlei si a ceramicii. Detinatorii de calificare de nivel trei vor fi capabili sa efectueze sarcini de complexitate ridicata, caracterizate prin colaborarea la un nivel mai inalt cu ceilalti, prin responsabilitate si autonomie personala completa.

Nivelul trei de pregatire le va permite absolventilor sa-si gaseasca mai usor un loc de munca sau pot sa continue pregatirea intr-un program de nivel avansat.

Curriculum-ul este elaborat pe baza si in concordanta cu Standardul de Pregatire Profesionala.

Dupa parcurgerea continuturilor din curriculum-ul "Chimia sistemelor silicatice", elevii vor fi capabili sa descrie structurile silicatice, sa prezinte efectele termice care insotesc transformarile de silicati, sa explice procesele de solidificare, topire si transformare polimorfa in sistemele de silicati precum si sa interpreteze diagramele de stare a unor sisteme concrete de silicati.

Recomandari privind utilizarea programei

Programa este structurata pe cinci capitole si o anexa.

Capitolul I denumit "Nota de prezentare" ofera in prima parte informatii referitoare la calificarea Tehnician in industria sticlei si a ceramicii, iar la final sunt date o serie de recomandari privind studierea programei

In capitolul II este prezentata unitatea de competenta tehnica, relevanta pentru modul.

Capitolul III prezinta sub forma tabelara competentele si continuturile tematice corespunzatoare. Prin acest tabel se specifica continuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a unitatii de competenta.

In capitolul IV sunt date precizari referitoare la evaluarea sumativa si continua a unitatii de competenta, precizari care sunt concretizate in anexa 1 printr-un un model de test de evaluare pentru o competenta.

Capitolul V prezinta propuneri de teme pentru realizarea continuturilor tematice precizate in tabelul din capitolul III si cu numarul de ore alocat pentru fiecare tema. Referitor la acest punct se fac urmatoarele precizari:

numarul de ore alocat pentru fiecare tema este dat ca recomandare urmand ca el sa fie stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare scoala;

parcurgerea continutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanta precizate in cadrul S.P.P.-ului.

Tot in acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de predare/ invatare si instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum si exemple de activitati de invatare.

II.    LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODUL - CHIMIA SISTEMELOR SILICATICE

Unitati de competenta tehnice generale:

Chimia sistemelor silicatice

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

IV. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

Pentru asigurarea unei invatari temeinice si pe termen lung, elementul principal il constituie metodele de predare-invatare active, centrate pe elev.

In acest cadru elevii sunt membri unei retele de comunicare, isi impartasesc experientele, pun intrebari, gresesc si isi asuma riscuri, ca parte a procesului de invatare, lucreaza individual sau in echipa.

Profesorul este organizatorul procesului de invatare, respecta ideile si experientele participantilor la procesul de invatare, are rabdare si convinge elevii ca invatarea corespunde nevoilor lor.

In procesul de invatare, profesorul va folosi metode care solicita elevii sa faca ceva concret si le acorda timp suficient pentru a ordona informatiile noi si a le asocia cu cunostintele vechi.

De asemenea se impune o corelare judicioasa a instrumentelor de evaluare continua, cu indicatorii de performanta si probele de evaluare, in cadrul unitatilor de competenta.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul modulului se realizeaza evaluarea sumativa, acestea urmarind nivelul de atingere a competentelor. O competenta se evalueaza o singura data, evaluarea realizandu-se numai in cadrul modulului in care a fost integrata

In acest sens, se exemplifica in anexa 1 evaluarea competentei Prezinta efectele termice care insotesc transformarile silicatilor, din unitatea de competenta Chimia sistemelor silicatice.

V SUGESTII METODOLOGICE

Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Corelatia intre competente si continuturi reiese din tabelul de la punctul III.

Ordinea cronologica a parcurgerii continuturilor si recomandari privind alocarea numarului de ore rezulta din tabelul urmator:

Modulul: Chimia sistemelor silicatice

Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare/invatare:

Pentru realizarea competentelor sociale, tehnice generale si specializate, vor fi utilizate metode didactice activ-participative ca:

invatarea prin descoperire

invatarea asistata de calculator

proiectul

conversatia euristica

problematizarea

observatia dirijata

demonstratia practica

brainstorning - ul etc.

Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se recomanda utilizarea urmatoarelor mijloace de invatamant:

a) Mijloace informativ-demonstrative: manuale, reviste de specialitate, pliante, INTERNET.

b) Materiale sau reprezentari figurative

Ilustratii

Mostre produse

Planse

Folii transparente

c)      Reprezentari simbolice: ex. scheme forme de ipsos sau tipare

d)     Mijloace de formare si exersare a priceperilor si deprinderilor: ex. forme de ipsos, tipare

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluarea

Evaluarea va urmari masura in care elevul a dobandit competentele cerute, conform criteriilor de performanta din Standardul de Pregatire Profesionala. In acest sens se recomanda sa se utilizeze ca instrumente de evaluare: teste, chestionare, fise de evaluare, referate, portofolii, proiecte, lucrari practice.

Exemple de activitati de invatare:

discutii pe baza unui proiect realizat individual sau in grup

demonstratii practice

efectuarea de experimente

completarea unor fise de observatii

invatarea asistata de calculator

invatarea prin descoperire etc.

Anexa 1

Nivelul 3

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 3

Unitatea : CHIMIA SISTEMELOR SILICATICE

Evaluarea 2

Competenta 2: Prezinta efectele termice care insotesc transformarile silicatilor

Evaluarea 2

Aceasta evaluare se refera la:

Competenta 2:    Prezinta efectele termice care insotesc transformarile silicatilor

Criterii de performanta:

(d)            Enumerarea efectelor termice care insotesc transformarile fizico-chimice ale silicatilor;

(e)             Explicarea modalitatilor prin care se determina cantitativ efectele termice;

(f)              Enuntarea legii echilibrului fazelor in sistemele de silicati;

(g)             Aplicarea legii fazelor in sistemele de silicati;

Precizari privind aplicabilitatea criteriilor de performanta:

Efecte termice: caldura specifica, caldura de formare, caldura de reactie, caldura de topire

caldura de cristalizare, caldura de transformare polimorfa

Modalitati: practice si teoretice

Sisteme de silicati    unare, binare, ternare

Probe orale si scrise prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa enumere efectele termice si sa explice modalitatile prin care se determina acestea asa dupa cum se specifica in criteriile de performanta a si b

Probe orale si practice prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa enunte si sa aplice legea fazelor in sistemele de silicati.

Evaluarea 2: Prezinta efectele termice care insotesc transformarile silicatilor

1.a. Enumerarea efectelor termice care insotesc transformarile fizico-chimice ale silicatilor;

Precizati cel putin patru tipuri de efecte termice care insotesc transformarile fizico-chimice ale silicatilor:

2. b. Explicarea modalitatilor prin care se determina cantitativ efectele termice   

Indicati modalitatile prin care se pot determina cantitativ urmatoarele efecte termice

2.c. Enuntarea legii echilibrului fazelor in sistemele de silicati

Scrieti expresia matematica a legii fazelor.

2.d. Aplicarea legii fazelor in sistemele de silicati

Precizati cate faze sunt in echilibru intr-un sistem binar invariant

MODULUL IV: Automatizarea proceselor tehnologice

I. NOTA DE PREZENTARE

In cadrul domeniului Materiale de constructii conform nomenclatorului de calificari, la nivelul 3 de calificare sunt cuprinse doua calificari:

Tehnician in industria sticlei si ceramicii - dobandita in urma finalizarii studiilor in cadrul liceului tehnologic ruta scurta 2+2 ( ciclul inferior si ciclul superior) - profil tehnic

Tehnician in industria materialelor de constructii - dobandita in urma finalizarii studiilor in cadrul liceului tehnologic ruta progresiva ( S.A.M. + an de completare + ciclul superior al liceului tehnologic)

Daca in clasele a IX-a si a X-a, din cadrul ciclului inferior al liceului tehnologic - ruta scurta s-a urmarit realizarea unei pregatiri tehnologice generale, in clasele a XI-a si a XII- a se urmareste realizarea unei pregatiri tehnologice de specialitate care sa permita elevilor dobandirea calificarii Tehnician in industria sticlei si a ceramicii. Detinatorii de calificare de nivel trei vor fi capabili sa efectueze sarcini de complexitate ridicata, caracterizate prin colaborarea la un nivel mai inalt cu ceilalti, prin responsabilitate si autonomie personala completa.

Curriculum-ul este elaborat pe baza Standardului de Pregatire Profesionala, validat de juriul de validare constituit din reprezentanti ai angajatorilor din ramura si ai M.Ed.C.

Standardul de Pregatire Profesionala cuprinde un set de unitati de competenta care definesc calificarea.

Aceste unitati de competenta sunt:

unitati de competenta pentru abilitati cheie

unitati de competenta tehnica generala

unitati de competenta tehnica specializata.

Curriculum-ul pentru clasa a XI-a, calificarea " Tehnician in industria sticlei si ceramicii", cuprinde urmatoarele module:

Materii prime in industria sticlei si a ceramicii

Operatii si utilaje in industria sticlei si a ceramicii

Chimia sistemelor silicatice

Automatizarea proceselor tehnologice

Sanatatea si securitatea muncii

Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si a ceramicii

Elemente de proiectare

Notiuni de creatie

Modulul "Automatizarea proceselor tehnologice " se preda in clasa a XI- a.

Acest modul este constituit din unitatea de competenta specializata:

Automatizarea proceselor tehnologice

Continuturile incluse in structura modulului "Automatizarea proceselor tehnologice" ofera elevilor cunostinte care le vor permite sa-si dezvolte abilitati practice privind masurarea parametrilor tehnologici si sistemele de reglare automata a acestora, in conditiile participarii lor nemijlocite si responsabile la un proces instructiv-formativ centrat pe nevoile si aspiratiile proprii.

Curriculum-ul este astfel conceput incat sa permita profesorului de specialitate, libertatea de a alege ordinea si modul de organizare a activitatii didactice, in raport cu experienta, tactul pedagogic si mijloacele de invatamant de care dispun.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului de specialitate si maistrului instructor, care au sarcina de a individualiza si de a particulariza procesul didactic la particularitatile elevilor.

Alegerea continuturilor s-a facut in functie de competentele cerute de Standardele de Pregatire Profesionala.

Modulul "Automatizarea proceselor tehnologice" face parte din, aria curriculara Tehnologii, are alocate un numar de 56 de ore din care 20 de ore de teorie si 36 ore de instruire practica, orele de instruire practica putand fi efectuate, sub directa indrumare a profesorului de specialitate sau a maistrului instructor in ateliere tehnologice sau la agenti economici cu dotari corespunzatoare.

Programa scolara se va utiliza impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Recomandari privind utilizarea programei:

Programa este structurata pe patru capitole si o anexa.

Capitolul I, nota de prezentare a modulului.

Capitolul II prezinta lista unitatilor de competenta relevante pentru modul.

Capitolul III prezinta sub forma tabelara unitatea de competenta specializata, cu competentele individuale aferente ( vezi S.P.P.) si continuturile tematice corespunzatoare. Prin acest tabel se specifica continuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a unitatii de competenta. De mentionat ca tabelul nu ofera informatii asupra succesiunii logice si cronologice a continuturilor tematice.

In capitolul IV sunt date precizari referitoare la evaluarea sumativa si continua a unitatilor de competenta, precizari care sunt concretizate in anexa 1 printr-un un model de test de evaluare pentru o competenta.

Capitolul V pentru inceput prezinta propuneri de teme pentru realizarea continutului tematic precizat in tabelul din capitolul II si cu numarul de ore alocat pentru fiecare tema. Referitor la acest punct se fac urmatoarele precizari:

numarul de ore alocat pentru fiecare tema este dat ca recomandare urmand ca el sa fie stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare scoala

parcurgerea continutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanta precizate in cadrul S.P.P.-ului la fiecare competenta

Tot in acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de predare/ invatare si instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum si exemple de activitati de invatare.

II.        LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODULUL : AUTOMATIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

Unitati de competenta tehnice specializate :

Automatizarea proceselor tehnologice

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

IV. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

Pentru asigurarea unei invatari temeinice si pe termen lung, elementul principal il constituie metodele de predare-invatare active , centrate pe elev.

Profesorul este organizatorul procesului de invatare, respecta ideile si experientele participantilor la procesul de invatare, are rabdare si convinge elevii ca invatarea corespunde nevoilor lor.

In procesul de invatare, profesorul va folosi metode care solicita elevii sa faca ceva concret si le acorda timp suficient pentru a ordona informatiile noi si a le asocia cu cunostintele vechi.

De asemenea se impune o corelare judicioasa a instrumentelor de evaluare continua, cu indicatorii de performanta, conditiile de aplicare ale acestora si probele de evaluare finala, prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala.

Ordinea de parcurgere a continuturilor este cea din tabelul de corelare a continuturilor cu numarul de ore recomandat (cap.IV ).

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

elevii invata cel mai bine, atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor

elevii invata mai bine, cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare

elevii au stiluri diferite de invatare

elevii participa cu cunostintele dobandite anterior, la procesul de invatare

elevii au nevoie de timp, acordat special, pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu competentele, criteriile de performanta si cu tipul

probelor de evaluare, precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Se va aplica o evaluare continua, de tip formativ iar la finalul modulului, de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competentelor. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data.

Evaluarea competentelor incluse in acest modul se recomanda a fi efectuata progresiv, pe masura parcurgerii continuturilor, iar evaluarea finala va avea loc in ultima saptamana de instruire.

In parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta pentru abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, dar acestea vor fi evaluate in cadrul modulelor care le includ.

Demonstrarea unei alte abilitati (competente) in afara celor din competentele specificate in cadrul acestui modul, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fise individualizate si aplicand metodologii si strategii de invatare specifice.

V. SUGESTII METODOLOGICE

Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Corelatia intre competente si continuturi reiese din tabelul de la punctul II.

Profesorul are libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de intelegere si asimilare a cunostintelor si formarea deprinderilor practice la elevii instruiti.

Ordinea cronologica a parcurgerii continuturilor si recomandari privind alocarea numarului de ore rezulta din tabelul urmator:

Modulul IV: Automatizarea proceselor tehnologice

Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare:

Pentru realizarea competentelor incluse in acest modul, se recomanda utilizarea urmatoarelor metode didactice activ-participative :

invatarea prin descoperire

conversatia euristica

problematizarea

algoritmizarea

observatia dirijata

demonstratia practica

experimentul, etc.

Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, recomandam

utilizarea urmatoarelor mijloace de invatamant:

a)      Materiale sau reprezentari figurative:

Caiete de sarcini

Ilustratii

Documente

Planse

Folii transparente

b)      Reprezentari simbolice:

Scheme bloc ale SRA specifice domeniului

Diagrame

Nomograme

Sisteme de unitati de masura

c)      Mijloace de formare si exersare a priceperilor si deprinderilor:

Experimentul

Lucrari practice

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare :

Evaluarea va urmari masura in care elevul a dobandit competentele cerute, conform criteriilor de performanta din Standardul de Pregatire Profesionala si respectand conditiile de aplicabilitate impuse .

Se recomanda urmatoarele mijloace de evaluare:

Teste

Lucrari practice

Chestionare

Grile

Fise de evaluare

Referate de laborator

Portofolii

Testare asistata de calculator

Anexa 1

Nivelul 3

INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 4

Unitatea : Automatizarea proceselor tehnologice

Evaluarea 1

Competenta 1: Executa masurari de parametri tehnologici

Evaluarea 1

Aceasta evaluare se refera la:

Competenta 1: Executa masurari de parametri tehnologici

Criterii de performanta:

(a)                           Enumerarea parametrilor proceselor tehnologice

(b)                          Enumerarea unitatilor de masura

(c)                           Alegerea metodelor de masurare

(d)                          Alegerea mijloacelor de masurare in functie de caracteristicile metrologice

(e)                           Descrierea principiului de functionare a mijloacelor de masurare

(f)                            Executarea masurarii parametrilor tehnologici

(g)                           Exprimarea si interpretarea rezultatelor masurarii

(h)                          Alegerea dispozitivelor de afisare si inregistrare date

(i)                             Utilizarea aplicatiilor de tip CAD la afisarea graficelor specifice domeniului de activitate

Precizari privind Aplicabilitatea Criteriilor de Performanta

Parametri tehnologici: presiune, temperatura, debit, nivel, umiditate, grad de umplere, compozitia gazelor de ardere

Unitati de masura:    conform SI, unitati derivate, tolerate

Metode de masurare: directe, indirecte, combinate, continue, discrete, de laborator,

industriale, manuale, automate

Alegere a mijloacelor de marimea de masurat, domeniul de masurare

masurare:

Caracteristici metrologice: clasa de precizie, sensibilitatea

Principiul de functionare: pregatirea aparatului, etalonare (daca e cazul), schema aparatului

Exprimarea si interpretarea valori, unitati de masura, domeniul de variatie, in functie de

rezultatelor: erorile de metoda si cele introduse de mijloacele de masurare

Dispozitive de afisare    indicatoare si inregistratoare electronice si pneumatice

si inregistrare:

Probe de evaluare

Proba orala/ scrisa/ practica prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa enumere parametri ce intervin in procesele tehnologice din industria materialelor de constructii asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (a) conform conditilor de aplicabilitate

Proba orala/ scrisa/ practica prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa enumere unitatile de masura pentru parametri ce intervin in procesele tehnologice din industria materialelor de constructii asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (b) conform conditilor de aplicabilitate

Proba orala/ scrisa/ practica prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa aleaga metoda de masurare pentru parametri ce intervin in procesele tehnologice din industria materialelor de constructii asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (c) conform conditilor de aplicabilitate

Proba orala/ scrisa/ practica prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa aleaga mijloacele de masurarea a parametrilor ce intervin in procesele tehnologice din industria materialelor de constructii asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (d) conform conditiilor de aplicabilitate

Proba orala/ scrisa/ practica prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa explice principiul de functionare al mijloacelor de masurare a parametrilor ce intervin in procesele tehnologice din industria materialelor de constructii asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (e) conform conditilor de aplicabilitate

Proba practica prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa execute masurarea parametrilor ce intervin in procesele tehnologice din industria materialelor de constructii asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (f).

Proba orala/scrisa/practica prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa exprime si sa interpreteze corect valorile parametrilor tehnologici ce intervin in procesele tehnologice din industria materialelor de constructii asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (g) conform conditilor de aplicabilitate.

Proba orala/scrisa/practica prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa aleaga dispozitivele de afisare si inregistrare pentru parametri ce intervin in procesele tehnologice din industria materialelor de constructii asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (h) conform conditilor de aplicabilitate   

Proba orala/ practica prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa utilizeze aplicatii tip CAD pentru afisarea graficelor parametrilor tehnologici din industria materialelor de constructii asa cum se precizeaza in criteriul de performanta (i) conform conditilor de aplicabilitate

Evaluarea 1:

1.a Enumerarea parametrilor proceselor tehnologice

Enumera principalii trei parametri ce intervin in procesele tehnologice din industria materialelor de constructii:

1. b. Enumerarea unitatilor de masura

Completati tabelul de mai jos precizand unitatile de masura pentru urmatorii parametri:

1.c Alegerea metodelor de masurare

Stabiliti cu ajutorul unor sageti corespondenta dintre metodele de masurare si aplicabilitatea lor:

1.d Alegerea mijloacelor de masurare in functie de caracteristicile metrologice

Completati spatiile punctate cu termenii corespunzatori.

1.e Descrierea principiului de functionare a mijloacelor de masurare

Indicati principalele elemente componente ale unui debitmetru electromagnetic, precizand rolul lor in functionarea acestuia

1.f Executarea masurarii parametrilor tehnologici

Indicati in ordinea efectuarii lor, etapele parcurse la masurarea temperaturii dintr-un cuptor cu ajutorul unui termocuplu:

1.g Exprimarea si interpretarea rezultatelor masurarii

Clasificati erorile de masurare:

Determinati domeniul de variatie a temperaturii dintr-un cuptor de ardere, intr-un interval de timp in care s-au efectuat 5 masuratori:

1.h Alegerea dispozitivelor de afisare si inregistrare date

Parametri de performanta pentru alegerea celui mai potrivit tip de inregistrator sunt:

Stabiliti cu ajutorul unor sageti corespondentele:

1.i Utilizarea aplicatiilor de tip CAD la afisarea graficelor specifice domeniului de activitate

Indicati trei meniuri derulante ale aplicatiilor de tip CAD:

MODULUL V: SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

I. NOTA DE PREZENTARE

La nivelul 3, in domeniul "Materiale de constructii", se asigura pregatirea elevilor pentru calificarea de " Tehnician in industria sticlei si a ceramicii".

Pregatirea in aceasta calificare se face pe parcursul claselor a XI-a si a XII-a, ruta scurta, liceu tehnologic.

Programul de pregatire de la nivelul 3, permite elevilor sa dobandeasca abilitati si cunostinte teoretice si practice mai complexe in domeniul sticlei si ceramicii, care sa le permita ocuparea unui loc de munca , unde sa desfasoare activitati calificate si complexe, specifice calificarii lor .

Standardul de Pregatire Profesionala cuprinde un set de unitati de competenta care definesc calificarea.

Aceste unitati de competenta sunt:

unitati de competenta pentru abilitati cheie

unitati de competenta tehnica generala

unitati de competenta tehnica specializata.

Modulul V " Sanatatea si securitatea muncii" se preda la liceul tehnologic, nivelul 3, clasa a XI- a, domeniul Materiale de constructii, specializarea Tehnician in industria sticlei si a ceramicii.

Prin parcurgerea acestei unitati de competenta, elevul va fi capabil:

- sa aplice legislatia privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si

stingerea incendiilor

- sa planifice actiuni de evitare si de reducere a riscurilor identificate la locul de munca

- sa coordoneze activitatile in caz de accident

Parcurgerea modulului de "Sanatatea si securitatea muncii", constientizeaza elevul de importanta legislatiei privind protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor si protectia mediului,formeaza elevului deprinderi practice corecte de identificare si evitare a riscurilor si de acordare a primului ajutor in caz de accidente.

Curriculum-ul este astfel conceput incat sa permita profesorului de specialitate sau maistrului instructor libertatea de a alege ordinea si modul de organizare a activitatii didactice, in raport cu experienta, tactul pedagogic si mijloacele de invatamant de care dispune.

Alegerea tehnicilor de instruire revine coordonatorului care are sarcina de a individualiza si de a particulariza procesul didactic la particularitatile elevilor.

Parcurgerea tuturor temelor din programa este obligatorie, dar respectarea numarului de ore pentru activitatile de instruire practica si evaluare, este de competenta colectivului catedrei de specialitate, care va tine seama si de specificul industriei locale.

Alegerea continuturilor s-a facut in functie de competentele cerute de Standardele de Pregatire Profesionala, pentru nivelul 3, liceu tehnologic.

Modulul V "Sanatatea si securitatea muncii" se parcurge in practica comasata, pe durata a 30 ore.

Programa scolara se va utiliza impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Recomandari privind utilizarea programei:

Programa este structurata pe patru capitole si o anexa.

Capitolul I, nota de prezentare a modulului

In capitolul II este prezentata unitatea de competenta tehnica generala relevanta pentru modul, respectandu-se denumirea din Standardul de Pregatire Profesionala ( S.P.P.)

Capitolul III prezinta sub forma tabelara continuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a unitatii de competenta. De mentionat ca tabelul nu ofera informatii asupra succesiunii logice si cronologice a continuturilor tematice.

In capitolul IV sunt date precizari referitoare la evaluarea sumativa si continua a unitatilor de competenta, precizari care sunt concretizate in anexa 1 printr-un model de test de evaluare pentru o unitate de competenta

Capitolul V, pentru inceput, prezinta propuneri de teme pentru realizarea continutului tematic precizat in tabelul din capitolul III si cu numarul de ore alocat pentru fiecare tema. Referitor la acest punct se fac urmatoarele precizari:

numarul de ore alocat pentru fiecare tema este dat ca recomandare urmand ca el sa fie stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare scoala

parcurgerea continutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanta precizate in cadrul S.P.P.-ului la fiecare unitate de competenta

Tot in acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de predare/ invatare si instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum si exemple de activitati de invatare.

II LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODUL

Unitatea de competenta tehnica generala:

Sanatatea si securitatea muncii

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

IV. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

Pentru asigurarea unei invatari temeinice si pe termen lung, elementul principal il constituie metodele de predare-invatare active , centrate pe elev.

Profesorul sau maistrul instructor sunt organizatorii procesului de invatare, respecta ideile si experientele participantilor la procesul de invatare, are rabdare si convinge elevii ca invatarea corespunde nevoilor lor.

In procesul de invatare, coordonatorul va folosi metode care solicita elevii sa faca ceva concret si le acorda timp suficient pentru a ordona informatiile noi si a le asocia cu cunostintele vechi.

De asemenea se impune o corelare judicioasa a instrumentelor de evaluare continua, cu indicatorii de performanta, conditiile de aplicare ale acestora si probele de evaluare finala, prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala.

Modulul V "Sanatatea si securitatea muncii " poate fi parcurs independent, sub directa indrumare a profesorului de specialitate sau maistrului instructor in ateliere tehnologice sau la agenti economici cu dotari corespunzatoare.

Ordinea de parcurgere a continuturilor este cea din tabelul de corelare a continuturilor cu numarul de ore recomandat (cap.V ).

In elaborarea strategiei didactice, coordonatorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

elevii invata cel mai bine, atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor

elevii invata mai bine, cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare

elevii au stiluri diferite de invatare

elevii participa cu cunostintele dobandite anterior, la procesul de invatare

elevii au nevoie de timp, acordat special, pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu competentele, criteriile de performanta si cu tipul

probelor de evaluare, precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Se va aplica o evaluare continua, de tip formativ iar la finalul modulului, de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competentelor. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data.

Evaluarea competentelor incluse in acest modul se recomanda a fi efectuata progresiv, pe masura parcurgerii continuturilor, iar evaluarea finala va avea loc in ultima saptamana de parcurgere a modulului

In parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta pentru abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, dar acestea vor fi evaluate in cadrul modulelor care le includ.

Demonstrarea unei alte abilitati (competente) in afara celor din competentele specificate in cadrul acestui modul, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fise individualizate si aplicand metodologii si strategii de invatare specifice.

V. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Corelatia intre competente si continuturi reiese din tabelul de la punctul III.

Coordonatorul are libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte anterioare ale elevilor, dotarea si cerintele agentului economic, ritmul de intelegere si asimilare a cunostintelor si formarea deprinderilor practice la elevii instruiti.

Ordinea cronologica a parcurgerii continuturilor si recomandari privind alocarea numarului de ore rezulta din tabelul urmator:

Modulul V : Sanatatea si securitatea muncii   

Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare:

Pentru realizarea competentelor incluse in acest modul, se recomanda utilizarea

urmatoarelor metode didactice activ-participative :

invatarea prin descoperire

conversatia euristica

problematizarea

observatia dirijata

demonstratia practica

experimentul

etc.

Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se

recomanda utilizarea urmatoarelor mijloace de invatamant:

d)     Materiale sau reprezentari figurative:

Ilustratii

Documente

Planse

Folii transparente

e)      Reprezentari simbolice:

Scheme

Diagrame

f)       Mijloace de formare si exersare a priceperilor si deprinderilor:

Experimentul

Instruirea practica.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare :

Evaluarea va urmari masura in care elevul a dobandit competentele cerute, conform criteriilor de performanta din Standardul de Pregatire Profesionala si respectand conditiile de aplicabilitate impuse .

Se recomanda urmatoarele mijloace de evaluare:

Teste

Chestionare

Grile

Fise de evaluare

Portofolii

Proiecte

Lucrari practice

Testare asistata de calculator

Anexa 1

INSTRUMENT DE EVALUARE NR. 5

U.C. : Sanatatea si securitatea muncii

C₁ : Aplica legislatia privind securitatea si sanatatea la locul de munca, prevenirea si

stingerea incendiilor.

Instructiuni pentru candidati :

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea :

Cititi cu atentie toate cerintele instrumentului de evaluare inainte de a incerca sa le rezolvati

Daca aveti neclaritati la vreuna din cerinte, comunicati acest lucru evaluatorului inainte de a incepe rezolvarea testului

Asigurati-va ca numele dvs, data si numarul de inregistrare apar pe fisa pe care o veti inmana evaluatorului

Rezolvati toate etapele acestei fise

Cand ati terminat, asigurati-va ca inmanati evaluatorului fisa.

Titlul Unitatii: SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

Competenta 1: Aplica legislatia privind securitatea si sanatatea la locul de munca si prevenirea si stingerea incendiilor

Criterii de performanta:

(a)                                       Informarea persoanelor din subordine asupra riscurilor la care acestea sunt expuse la locul de munca.

(b)                                       Controlarea modului de aplicare a masurilor de igiena si protectia muncii, individuale ,colective si de prevenire si stingere a incendiilor.

(c)                                        Asigurarea functionarii permanente si corecte a sistemelor si dispozitivelor de protectie.

(d)                                       Precizarea manevrelor de utilizare a materialelor si mijloacelor pentru stingerea incendiilor.

Conditii de aplicabilitate :

Informare: Instructaje initiale, curente, periodice, fise,afise, filme,

cataloage, brosuri, pliante, instructiuni de lucru

Control: Fisa individuala de instructaj, echipamente de lucru si

echipamente individuale si colective de protectie, trusa de prim ajutor, materiale igienico-sanitare, materiale si mijloace de stingere a incendiilor

Sisteme si dispozitive de protectie: Individulale si colective specifice locului de munca

Materiale si mijloace pentru

stingerea incendiilor:    Apa, nisip, paturi, hidranti, stingatoare cu spuma, cu

praf, cu CO₂

Probe de evaluare :

Probe practice si scrise prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa selecteze mijloacele de informare necesare instructajului, sa controleze si sa asigure buna functionare a mijloacelor de protectie conform criteriilor de performanta (a), (b) si (c) in concordanta cu conditiile de aplicabilitate.

Probe practice si orale prin care elevul demonstreaza ca este capabil sa utilizeze materialele si mijloacele pentru stingerea incendiilor conform criteriului de performanta (d) in concordanta cu conditiile de aplicabilitate

1.(a). Informarea persoanelor din subordine asupra riscurilor la care acestea sunt expuse la locul de munca.

Enumerati 5 modalitati de informare a persoanelor din subordine, privind riscurile de la locul de munca:

2. (b). Controlarea modului de aplicare a masurilor de igiena si protectia muncii, individuale, colective si de prevenire si stingere a incendiilor.

In ce consta controlul modului de aplicare a masurilor de igiena , protectia muncii si de prevenirea si stingerea incendiilor:

3.(c).Asigurarea functionarii permanente si corecte a sistemelor si dispozitivelor de protectie.

Enumerati sistemele si dispozitivele de protectie specifice locului de munca:

(d). Precizarea manevrelor de utilizare a materialelor si mijloacelor pentru stingerea

incendiilor.

Enumerati 5 materiale si mijloace folosite la stingerea incendiilor:

MODULUL VI:    COORDONAREA LUCRARILOR DE EXPLOATARE A UTILAJELOR SI INSTALATIILOR DIN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICII

I. NOTA DE PREZENTARE

La nivelul 3, in domeniul "Materiale de constructii", se asigura pregatirea elevilor pentru calificarea de " Tehnician in industria sticlei si a ceramicii".

Pregatirea in aceasta calificare se face pe parcursul claselor a XI-a si a XII-a, ruta scurta, liceu tehnologic.

Programul de pregatire de la nivelul 3, permite elevilor sa dobandeasca abilitati si cunostinte teoretice si practice mai complexe in domeniul sticlei si a ceramicii, care sa le permita ocuparea unui loc de munca , unde sa desfasoare activitati calificate si complexe, specifice calificarii lor .

Standardul de Pregatire Profesionala cuprinde un set de unitati de competenta care definesc calificarea.

Aceste unitati de competenta sunt:

unitati de competenta pentru abilitati cheie

unitati de competenta tehnica generala

unitati de competenta tehnica specializata.

Modulul VI " Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si a ceramicii " se preda la liceu tehnologic, nivelul 3, clasa a XI- a, domeniul Materiale de constructii, specializarea Tehnician in industria sticlei si a ceramicii.

Acest modul este constituit din unitatea de competenta specializata:

Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si a ceramicii

agregata cu unitatea de competenta pentru abilitati cheie:

Gandire critica si rezolvare de probleme

Prin parcurgerea acestor unitati de competenta, elevul va fi capabil:

- sa evalueze starea tehnica a utilajelor si instalatiilor

- sa monitorizeze lucrarile de exploatare, intretinere si reparatii a utilajelor si instalatiilor

- sa verifice aplicarea normelor de exploatare a utilajelor ti instalatiilor

- sa identifice probleme complexe

- sa rezolve probleme

- sa evalueze rezultatele obtinute

Parcurgerea modulului Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si a ceramicii, constientizeaza elevul asupra importantei exploatarii si intretinerii corecte a utilajelor si instalatiilor in scopul reducerii timpilor neproductivi, a costurilor de productie, de intretinere si reparatii, deci a cresterii productivitatii muncii..

Curriculum-ul este astfel conceput incat sa permita profesorului de specialitate sau maistrului instructor libertatea de a alege ordinea si modul de organizare a activitatii didactice, in raport cu experienta, tactul pedagogic si mijloacele de invatamant de care dispune.

Alegerea tehnicilor de instruire revine coordonatorului care are sarcina de a individualiza si de a particulariza procesul didactic la particularitatile elevilor.

Parcurgerea tuturor temelor din programa este obligatorie, dar respectarea numarului de ore pentru activitatile de instruire practica si evaluare, este de competenta colectivului catedrei de specialitate, care va tine seama si de specificul industriei locale.

Alegerea continuturilor s-a facut in functie de competentele cerute de Standardele de Pregatire Profesionala, pentru nivelul 3, liceu tehnologic.

Modulul VI " Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si a ceramicii " se parcurge in practica comasata, pe durata a 90 ore..

Programa scolara se va utiliza impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Recomandari privind utilizarea programei:

Programa este structurata pe cinci capitole si o anexa.

Capitolul I, nota de prezentare a modulului.

In capitolul II este prezentata lista unitatilor de competenta relevante pentru modul, respectandu-se denumirile din Standardul de Pregatire Profesionala ( S.P.P.)

Capitolul III prezinta sub forma tabelara unitatile de competenta (specificate la capitolul II) cu competentele individuale aferente ( vezi S.P.P.) si continuturile tematice corespunzatoare. Prin acest tabel se specifica continuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a unitatii de competenta. De mentionat ca tabelul nu ofera informatii asupra succesiunii logice si cronologice a continuturilor tematice.

In capitolul IV sunt date precizari referitoare la evaluarea sumativa si continua a unitatilor de competenta, precizari care sunt concretizate in anexa 1 printr-un un model de test de evaluare pentru o unitate de competenta.

Capitolul V pentru inceput prezinta propuneri de teme pentru realizarea continutului tematic precizat in tabelul din capitolul III si cu numarul de ore alocat pentru fiecare tema. Referitor la acest punct se fac urmatoarele precizari:

numarul de ore alocat pentru fiecare tema este dat ca recomandare urmand ca el sa fie stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare scoala

parcurgerea continutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanta precizate in cadrul S.P.P.-ului la fiecare unitate de competenta

Tot in acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de    predare/ invatare si instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum si exemple de activitati de invatare.

II. LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODULUL VI - COORDONAREA LUCRARILOR DE EXPLOATARE A UTILAJELOR SI INSTALATIILOR DIN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICII:

Unitatea de competenta pentru abilitati cheie:

Gandire critica si rezolvare de probleme

Unitatea de competenta tehnica specializata

Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si a ceramicii

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

IV. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

Pentru asigurarea unei invatari temeinice si pe termen lung, elementul principal il constituie metodele de predare-invatare active , centrate pe elev.

Profesorul este organizatorul procesului de invatare, respecta ideile si experientele participantilor la procesul de invatare, are rabdare si convinge elevii ca invatarea corespunde nevoilor lor.

In procesul de invatare, coordonatorul va folosi metode care solicita elevii sa faca ceva concret si le acorda timp suficient pentru a ordona informatiile noi si a le asocia cu cunostintele vechi.

De asemenea se impune o corelare judicioasa a instrumentelor de evaluare continua, cu indicatorii de performanta, conditiile de aplicare ale acestora si probele de evaluare finala, prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala.

Modulul VI "Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si a ceramicii" poate fi parcurs independent, sub directa indrumare a profesorului de specialitate sau maistrului instructor in ateliere tehnologice sau la agenti economici cu dotari corespunzatoare.

Ordinea de parcurgere a continuturilor este cea din tabelul de corelare a continuturilor cu numarul de ore recomandat (cap.V ).

In elaborarea strategiei didactice, coordonatorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

elevii invata cel mai bine, atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor

elevii invata mai bine, cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare

elevii au stiluri diferite de invatare

elevii participa cu cunostintele dobandite anterior, la procesul de invatare

elevii au nevoie de timp, acordat special, pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu competentele, criteriile de performanta si cu tipul

probelor de evaluare, precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Se va aplica o evaluare continua, de tip formativ iar la finalul modulului, de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competentelor. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data.

Evaluarea competentelor incluse in acest modul se recomanda a fi efectuata progresiv, pe masura parcurgerii continuturilor, iar evaluarea finala va avea loc in ultima saptamana de parcurgere a modulului

In parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta pentru abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, dar acestea vor fi evaluate in cadrul modulelor care le includ.

Demonstrarea unei alte abilitati (competente) in afara celor din competentele specificate in cadrul acestui modul, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fise individualizate si aplicand metodologii si strategii de invatare specifice.

V. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Corelatia intre competente si continuturi reiese din tabelul de la punctul III.

Coordonatorul are libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte anterioare ale elevilor, dotarea si cerintele agentului economic, ritmul de intelegere si asimilare a cunostintelor si formarea deprinderilor practice la elevii instruiti.

Ordinea cronologica a parcurgerii continuturilor si recomandari privind alocarea numarului de ore rezulta din tabelul urmator:

Modulul VI : Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor

din industria sticlei si a ceramicii

Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare:

Pentru realizarea competentelor incluse in acest modul, se recomanda utilizarea

urmatoarelor metode didactice activ-participative :

invatarea prin descoperire

conversatia euristica

problematizarea

observatia dirijata

demonstratia practica

experimentul

etc.

Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se

recomanda utilizarea urmatoarelor mijloace de invatamant:

a)      Materiale sau reprezentari figurative:

Ilustratii

Documente

Planse

Folii transparente

b)      Reprezentari simbolice:

Scheme

Diagrame

c)      Mijloace de formare si exersare a priceperilor si deprinderilor:

Experimentul

Instruirea practica.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare :

Evaluarea va urmari masura in care elevul a dobandit competentele cerute, conform criteriilor de performanta din Standardul de Pregatire Profesionala si respectand conditiile de aplicabilitate impuse .

Se recomanda urmatoarele mijloace de evaluare:

Teste

Chestionare

Grile

Fise de evaluare

Portofolii

Proiecte

Lucrari practice

Testare asistata de calculator

Anexa 1

INSTRUMENT DE EVALUARE NR. 6

U.C. :Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din

industria sticlei si a ceramicii

C₂ : Monitorizeaza lucrarile de intretinere si reparatii a utilajelor si instalatiilor.

Instructiuni pentru candidati :

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea :

Cititi cu atentie toate cerintele instrumentului de evaluare inainte de a incerca sa le rezolvati

Daca aveti neclaritati la vreuna din cerinte, comunicati acest lucru evaluatorului inainte de a incepe rezolvarea testului

Asigurati-va ca numele dvs, data si numarul de inregistrare apar pe fisa pe care o veti inmana evaluatorului

Rezolvati toate etapele acestei fise

Cand ati terminat, asigurati-va ca inmanati evaluatorului fisa.

Titlul unitatii: Coordonarea lucrarilor de exploatare a utilajelor si instalatiilor din industria sticlei si a ceramicii

Competenta 2: Monitorizeaza lucrarile de exploatare, intretinere si reparatii a utilajelor si instalatiilor

Criterii de performanta:

(a)           Stabilirea lucrarilor de intretinere si reparatii ale utilajelor si instalatiilor.

(b)           Stabilirea necesarului de resurse pentru executarea lucrarilor.

(c)            Urmarirea executarii lucrarilor de intretinere si reparatii conform planificarilor

Conditii de aplicabilitate a criteriilor de performanta:

Lucrari de intretinere: preventive, corective (curente)

Reparatii:    curente, planificate, capitale

Necesarul de resurse: materiale, S.D.V.-uri, A.M.C.-uri

Probe de evaluare

Probe orale si practice care atesta capacitatea candidatului de a stabili lucrari de intretinere si reparatii ale utilajelor si instalatiilor, asa cum s-a precizat in criteriul (a) de performanta, cuprinzand toate elementele din conditiile de aplicabilitate.

Probe orale si practice care atesta capacitatea candidatului de a stabili necesarul de resurse pentru executarea lucrarilor, asa cum s-a precizat in criteriul (b) de performanta, cuprinzand toate elementele din conditiile de aplicabilitate.

Probe practice si observarea desfasurarii activitatii care atesta capacitatea candidatului de a urmari executarea lucrarilor de intretinere si reparatii conform planificarilor, asa cum s-a precizat in criteriul (c) de performanta, cuprinzand toate elementele din conditiile de aplicabilitate.

Evaluare 2

2.(a). Stabilirea lucrarilor de intretinere si reparatii ale utilajelor si instalatiilor.

Completati in rubricile a si b tipurile de lucrari de intretinere si reparatii corespunzatoare:

2.(b). Stabilirea necesarului de resurse pentru executarea lucrarilor.

Enumerati 3 categorii de resurse materiale necesare lucrarilor de intretinere si reparatii:

2.(c). Urmarirea executarii lucrarilor de intretinere si reparatii conform planificarilor.

Deoarece pentru aceasta competenta sunt prevazute probe practice de evaluare, instrumentul de evaluare va fi FISA DE OBSERVARE, iar incheierea cu succes a evaluarii, va consta in urmarirea executarii lucrarilor de intretinere si reparatii ale utilajelor si instalatiilor.

FISA DE OBSERVARE

Candidatul executa corect urmatoarele lucrari:

□ Analizeaza starea tehnica a utilajelor si instalatiilor

□ Stabileste lucrarile necesare

□ Stabileste necesarul de resurse umane si materiale

□ Distribuie sarcinile de lucru in cadrul echipei, dupa competente si aptitudini

□ Coordoneaza si organizeaza activitatea echipei

□ Analizeaza si corecteaza activitatea fiecarui membru al echipei, cu scopul asigurarii

calitatii lucrarilor

□ Urmareste aplicarea masurilor de P.M., P.S.I. si de protectia mediului

□ Evalueaza calitatea lucrarilor prin comparare cu prescriptiile normativelor

MODULUL VII: ELEMENTE DE PROIECTARE

I. NOTA DE PREZENTARE

La nivelul 3, in domeniul "Materiale de constructii", se asigura pregatirea elevilor pentru calificarea de " Tehnician in industria sticlei si a ceramicii".

Pregatirea in aceasta calificare se face pe parcursul claselor a XI-a si a XII-a, ruta scurta, liceu tehnologic.

Programul de pregatire de la nivelul 3, permite elevilor sa dobandeasca abilitati si cunostinte teoretice si practice mai complexe in domeniul sticlei si ceramicii, care sa le permita ocuparea unui loc de munca , unde sa desfasoare activitati calificate si complexe, specifice calificarii lor .

Standardul de Pregatire Profesionala cuprinde un set de unitati de competenta care definesc calificarea.

Aceste unitati de competenta sunt:

unitati de competenta pentru abilitati cheie

unitati de competenta tehnice generale

unitati de competenta tehnice specializate.

Modulul VII " Elemente de proiectare " se preda la liceul tehnologic, nivelul 3, clasa a XI- a, domeniul Materiale de constructii, specializarea Tehnician in industria sticlei si a ceramicii.

Acest modul este constituit din unitatea de competenta tehnica generala:

Elemente de proiectare

agregata cu unitatea de competenta pentru abilitati cheie:

Comunicare

Prin parcurgerea acestor unitati de competenta, elevul va fi capabil:

- sa realizeze specificatii pentru proiectarea produselor pe baza cerintelor clientilor

- sa propuna solutii de proiectare initiale pentru un produs dat

- sa investigheze posibilitatile reale de proiectare a produsului

- sa aleaga si sa prezinte solutia finala de proiectare

- sa modereze dezbateri si sedinte

- sa elaboreze documente pe teme profesionale

Parcurgerea modulului de Elemente de proiectare, constientizeaza elevul asupra importantei studierii posibilitatilor de proiectare a produselor, asupra alegerii solutiilor conforme cu cerintele clientilor si de proiectare a acestora.

Curriculum-ul este astfel conceput incat sa permita profesorului de specialitate libertatea de a alege ordinea si modul de organizare a activitatii didactice, in raport cu experienta, tactul pedagogic si mijloacele de invatamant de care dispune.

Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a particulariza procesul didactic la particularitatile elevilor.

Parcurgerea tuturor temelor din programa este obligatorie, dar respectarea numarului de ore pentru activitatile de instruire practica si evaluare, este de competenta colectivului catedrei de specialitate, care va tine seama si de specificul industriei locale.

Alegerea continuturilor s-a facut in functie de competentele cerute de Standardele de Pregatire Profesionala, pentru nivelul 3, liceu tehnologic.

Modulul VII " Elemente de proiectare " se parcurge in cadrul Curriculum-ului in dezvoltare locala (CDL), aria curriculara Tehnologii si are alocate un numar de 66 ore, din care 33 ore de teorie si 33 ore de laborator tehnologic.

Programa scolara se va utiliza impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Recomandari privind utilizarea programei:

Programa este structurata pe cinci capitole si o anexa.

Capitolul I, nota de prezentare pentru modul.

In capitolul II este prezentata lista unitatilor de competenta relevante pentru modul, respectandu-se denumirile din Standardul de Pregatire Profesionala ( S.P.P.)

Capitolul III prezinta sub forma tabelara unitatile de competenta (specificate la capitolul II) cu competentele individuale aferente ( vezi S.P.P.) si continuturile tematice corespunzatoare. Prin acest tabel se specifica continuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a unitatii de competenta. De mentionat ca tabelul nu ofera informatii asupra succesiunii logice si cronologice a continuturilor tematice.

In capitolul IV sunt date precizari referitoare la evaluarea sumativa si continua a unitatilor de competenta, precizari care sunt concretizate in anexa 1 printr-un un model de test de evaluare pentru o unitate de competenta.

Capitolul V, pentru inceput, prezinta propuneri de teme pentru realizarea continutului tematic precizat in tabelul din capitolul III si cu numarul de ore alocat pentru fiecare tema. Referitor la acest punct se fac urmatoarele precizari:

numarul de ore alocat pentru fiecare tema este dat ca recomandare urmand ca el sa fie stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare scoala

parcurgerea continutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanta precizate in cadrul S.P.P.-ului la fiecare unitate de competenta

Tot in acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de predare/ invatare si instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum si exemple de activitati de invatare.

II. LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODULUL VII - ELEMENTE DE PROIECTARE

Unitatea de competenta pentru abilitati cheie:

Comunicare

Unitatea de competenta tehnica generala:

Elemente de proiectare

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

IV. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

Pentru asigurarea unei invatari temeinice si pe termen lung, elementul principal il constituie metodele de predare-invatare active si centrate pe elev.

Profesorul este organizatorul procesului de invatare, respecta ideile si experientele participantilor la procesul de invatare, are rabdare si convinge elevii ca invatarea corespunde nevoilor lor.

In procesul de invatare, coordonatorul va folosi metode care solicita elevii sa faca ceva concret si le acorda timp suficient pentru a ordona informatiile noi si a le asocia cu cunostintele vechi.

De asemenea se impune o corelare judicioasa a instrumentelor de evaluare continua, cu indicatorii de performanta, conditiile de aplicare ale acestora si probele de evaluare finala, prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala.

Modulul VII "Elemente de proiectare" poate fi parcurs independent, sub directa indrumare a profesorului de specialitate in cabinete, laboratoare tehnnologice sau de informatica.

Ordinea de parcurgere a continuturilor este cea din tabelul de corelare a continuturilor cu numarul de ore recomandat (cap.V ).

In elaborarea strategiei didactice, coordonatorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

elevii invata cel mai bine, atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor

elevii invata mai bine, cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare

elevii au stiluri diferite de invatare

elevii participa cu cunostintele dobandite anterior, la procesul de invatare

elevii au nevoie de timp, acordat special, pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu competentele, criteriile de performanta si cu tipul

probelor de evaluare, precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Se va aplica o evaluare continua, de tip formativ iar la finalul modulului, de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competentelor. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data.

Evaluarea competentelor incluse in acest modul se recomanda a fi efectuata progresiv, pe masura parcurgerii continuturilor, iar evaluarea finala va avea loc in ultima saptamana de parcurgere a modulului

In parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din cadrul unitatilor de competenta pentru abilitati cheie si cadrul unitatilor de competenta tehnica generala, necesare atingerii competentelor modulului, dar acestea vor fi evaluate in cadrul modulelor care le includ.

Demonstrarea unei alte abilitati (competente) in afara celor din competentele specificate in cadrul acestui modul, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fise individualizate si aplicand metodologii si strategii de invatare specifice.

V. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Corelatia intre competente si continuturi reiese din tabelul de la punctul III.

Coordonatorul are libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte anterioare ale elevilor, dotarea cabinetului si laboratorului tehnologic, cerintele agentului economic, ritmul de intelegere si asimilare a cunostintelor si formarea deprinderilor practice la elevii instruiti.

Ordinea cronologica a parcurgerii continuturilor si recomandari privind alocarea numarului de ore rezulta din tabelul urmator:

Modulul VII : Elemente de proiectare

Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare:

Pentru realizarea competentelor incluse in acest modul, se recomanda utilizarea

urmatoarelor metode didactice activ-participative :

invatarea prin descoperire

conversatia euristica

problematizarea

observatia dirijata

demonstratia practica

experimentul

etc.

Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se

recomanda utilizarea urmatoarelor mijloace de invatamant:

a)      Mijloace informativ-demonstrative - care reprezinta surse de informatie si servesc la exemplificarea sau ilustrarea notiunilor, la concretizarea ideilor.

Standarde

Baze de date

Reviste de specialitate

Catalooage de prezentare

b)      Materiale didactice:

Ilustratii

Documente

Planse

Folii transparente

Aplicatii CAD

Prezentari in "Power point"

c)      Reprezentari simbolice:

Puncte, linii, culori

Scheme

Diagrame

d)     Mijloace de formare si exersare a priceperilor si deprinderilor:

Informare

Desenare asistata de calculator

Proiectare asistata de calculator

Instruirea practica.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare :

Evaluarea va urmari masura in care elevul a dobandit competentele cerute, conform criteriilor de performanta din Standardul de Pregatire Profesionala si respectand conditiile de aplicabilitate impuse .

Se recomanda urmatoarele mijloace de evaluare:

Teste

Chestionare

Grile

Fise de evaluare

Portofolii

Proiecte

Lucrari practice

Testare asistata de calculator

Anexa 1

INSTRUMENT DE EVALUARE NR. 7

U.C. : Elemente de proiectare

C₃ : Investigheaza posibilitatile reale de proiectare a produsului

Instructiuni pentru candidati :

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea :

Cititi cu atentie toate cerintele instrumentului de evaluare inainte de a incerca sa le rezolvati

Daca aveti neclaritati la vreuna din cerinte, comunicati acest lucru evaluatorului inainte de a incepe rezolvarea testului

Asigurati-va ca numele dvs, data si numarul de inregistrare apar pe fisa pe care o veti inmana evaluatorului

Rezolvati toate etapele acestei fise

Cand ati terminat, asigurati-va ca inmanati evaluatorului fisa.

Titlul unitatii: ELEMENTE DE PROIECTARE

Competenta 3: Investigheaza posibilitatile reale de proiectare a produsului

Criterii de performanta:

(a)       Utilizarea surselor de informatie corespunzatoare

(b)       Extragerea informatiilor specifice pentru proiectarea unui produs dat

(c)        Compararea unei game largi de factori ce pot afecta solutiile de proiectare   

Conditii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanta:

Surse de informatie: baze de date pentru materiale, componente, cataloage de

prezentare

Informatii specifice: despre materiale si procese de productie, cu aplicabilitate in

calcule simple de proiectare

Factori:    influenta proprietatilor fizice si mecanice ale materialelor asupra tehnologiei de fabricatie, disponibilitatea resurselor (de exemplu: manopera, materiale, echipamente)

Probe orale, scrise si practice prin care candidatul demonstreaza ca este capabil sa investigheze posibilitatile reale de proiectare ale produsului cerut, conform precizarilor din criteriile de performanta (a), (b) si (c) si acoperind toata gama conditiilor de aplicabilitate ale acestora.

3.(a). Utilizarea surselor de informatie corespunzatoare

Enumerati 3 surse de informatie adecvate proiectarii unui produs cerut:

3.(b). Extragerea informatiilor specifice pentru proiectarea unui produs dat

Extrageti din sursele de informatie, doua categorii de informatii specifice necesare proiectarii unui produs dat:

(c). Compararea unei game largi de factori ce pot afecta solutiile de proiectare

Enumerati 3 factori care pot afecta solutiile de proiectare ale unui produs cerut:

MODULUL VIII: NOTIUNI DE CREATIE IN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICII

I. NOTA DE PREZENTARE

La nivelul 3, in domeniul "Materiale de constructii", se asigura pregatirea elevilor pentru calificarea de " Tehnician in industria sticlei si a ceramicii".

Pregatirea in aceasta calificare se face pe parcursul claselor a XI-a si a XII-a, ruta scurta, liceu tehnologic.

Programul de pregatire de la nivelul 3, permite elevilor sa dobandeasca abilitati si cunostinte teoretice si practice mai complexe in domeniul sticlei si ceramicii, care sa le permita ocuparea unui loc de munca , unde sa desfasoare activitati calificate si complexe, specifice calificarii lor .

Standardul de Pregatire Profesionala cuprinde un set de unitati de competenta care definesc calificarea.

Aceste unitati de competenta sunt:

unitati de competenta pentru abilitati cheie

unitati de competenta tehnica generala

unitati de competenta tehnica specializata.

Modulul VIII " Notiuni de creatie in industria sticlei si a ceramicii " se preda la liceul tehnologic, nivelul 3, clasa a XI- a, domeniul Materiale de constructii, specializarea Tehnician in industria sticlei si a ceramicii.

Acest modul este constituit din unitatea de competenta specializata:

Notiuni de creatie in industria sticlei si a ceramicii

Prin parcurgerea acestei unitati de competenta, elevul va fi capabil:

- sa descrie elementele de arta decorativa si creatie aplicate pentru produsele ceramice si din

sticla

- sa utilizeze elementele de creatie si arta decorativa pentru produsele ceramice

- sa utilizeze elementele de creatie si arta decorativa pentru produsele din sticla

Parcurgerea modulului "Notiuni de creatie in industria sticlei si a ceramicii" constientizeaza elevul asupra importantei studierii posibilitatilor de creare a produselor unicat , din sticla si ceramica , punand in evidenta talentul creatorului si specificul artei locale si nationale.

Curriculum-ul este astfel conceput incat sa permita profesorului de specialitate libertatea de a alege ordinea si modul de organizare a activitatii didactice, in raport cu experienta, tactul pedagogic si mijloacele de invatamant de care dispune.

Alegerea tehnicilor de instruire revine coordonatorului care are sarcina de a individualiza si de a particulariza procesul didactic la particularitatile elevilor.

Parcurgerea tuturor temelor din programa este obligatorie, dar respectarea numarului de ore pentru activitatile de instruire practica si evaluare, este de competenta colectivului catedrei de specialitate, care va tine seama si de specificul industriei locale.

Alegerea continuturilor s-a facut in functie de competentele cerute de Standardele de Pregatire Profesionala, pentru nivelul 3, liceu tehnologic.

Modulul VIII " Notiuni de creatie in industria sticlei si a ceramicii " face parte din Curriculum in Dezvoltare Locala (CDL), aria curriculara Tehnologii si are alocate un numar de 66 ore, din care 33 ore de teorie si 33 ore de laborator tehnologic.

Programa scolara se va utiliza impreuna cu Standardul de Pregatire Profesionala specific calificarii.

Recomandari privind utilizarea programei:

Programa este structurata pe cinci capitole si o anexa.

Capitolul I, nota de prezentare pentru modul.

In capitolul II este prezentata lista unitatilor de competenta relevante pentru modul, respectandu-se denumirile din Standardul de Pregatire Profesionala ( S.P.P.)

Capitolul III prezinta sub forma tabelara unitatile de competenta (specificate la capitolul II) cu competentele individuale aferente ( vezi S.P.P.) si continuturile tematice corespunzatoare. Prin acest tabel se specifica continuturile tematice care vor servi drept suport de evaluare a unitatii de competenta. De mentionat ca tabelul nu ofera informatii asupra succesiunii logice si cronologice a continuturilor tematice.

In capitolul IV sunt date precizari referitoare la evaluarea sumativa si continua a unitatilor de competenta, precizari care sunt concretizate in anexa 1 printr-un un model de test de evaluare pentru o unitate de competenta.

Capitolul V pentru inceput prezinta propuneri de teme pentru realizarea continutului tematic precizat in tabelul din capitolul III si cu numarul de ore alocat pentru fiecare tema. Referitor la acest punct se fac urmatoarele precizari:

numarul de ore alocat pentru fiecare tema este dat ca recomandare urmand ca el sa fie stabilit la nivelul comisiilor metodice din fiecare scoala

parcurgerea continutului tematic este obligatorie pentru a atinge criteriile de performanta precizate in cadrul S.P.P.-ului la fiecare unitate de competenta

Tot in acest capitol sunt oferite sugestii metodologice referitoare la metodele de predare/ invatare si instrumentele de evaluare recomandate a fi aplicate pe parcursul orelor precum si exemple de activitati de invatare.

II. LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODULUL VIII

NOTIUNI DE CREATIE IN INDUSTRIA STICLEI SI A CERAMICII

Unitatea de competenta tehnica specializata:

Notiuni de creatie in industria sticlei si a ceramicii

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

IV. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE

Pentru asigurarea unei invatari temeinice si pe termen lung, elementul principal il constituie metodele de predare-invatare active, centrate pe elev.

Profesorul este organizatorul procesului de invatare, respecta ideile si experientele participantilor la procesul de invatare, are rabdare si convinge elevii ca invatarea corespunde nevoilor lor.

In procesul de invatare, coordonatorul va folosi metode care solicita elevii sa faca ceva concret si le acorda timp suficient pentru a ordona informatiile noi si a le asocia cu cunostintele vechi.

De asemenea se impune o corelare judicioasa a instrumentelor de evaluare continua, cu indicatorii de performanta, conditiile de aplicare ale acestora si probele de evaluare finala, prevazute in Standardul de Pregatire Profesionala.

Modulul VIII "Notiuni de creatie in industria sticlei si a ceramicii" poate fi parcurs independent, sub directa indrumare a profesorului de specialitate sau a maistrului instructor, in cabinete, laboratoare tehnnologice sau de informatica, ateliere tehnologice sau la agenti economici.

Ordinea de parcurgere a continuturilor este cea din tabelul de corelare a continuturilor cu numarul de ore recomandat (cap.V ).

In elaborarea strategiei didactice, coordonatorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii:

elevii invata cel mai bine, atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor

elevii invata mai bine, cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare

elevii au stiluri diferite de invatare

elevii participa cu cunostintele dobandite anterior, la procesul de invatare

elevii au nevoie de timp, acordat special, pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu competentele, criteriile de performanta si cu tipul

probelor de evaluare, precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Se va aplica o evaluare continua, de tip formativ iar la finalul modulului, de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competentelor. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. O competenta se va evalua o singura data.

Evaluarea competentelor incluse in acest modul se recomanda a fi efectuata progresiv, pe masura parcurgerii continuturilor, iar evaluarea finala va avea loc in ultima saptamana de parcurgere a modulului

In parcurgerea modulului elevii exerseaza si alte competente din unitatile de competenta pentru abilitati cheie si din unitatile de competenta tehnice, dar acestea vor fi evaluate in cadrul modulelor care le includ.

Demonstrarea unei alte abilitati (competente) in afara celor din competentele specificate in cadrul acestui modul, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Se recomanda adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fise individualizate si aplicand metodologii si strategii de invatare specifice.

V. SUGESTII METODOLOGICE

1. Explicarea corelatiilor intre competente si continuturi

Corelatia intre competente si continuturi reiese din tabelul de la punctul III.

Coordonatorul are libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte anterioare ale elevilor, dotarea laboratorului tehnologic, de informatica, a agentului economic, ritmul de intelegere si asimilare a cunostintelor si formarea deprinderilor practice la elevii instruiti.

Ordinea cronologica a parcurgerii continuturilor si recomandari privind alocarea numarului de ore rezulta din tabelul urmator:

Modulul VIII: Notiuni de creatie in industria sticlei si a ceramicii

Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare:

Pentru realizarea competentelor incluse in acest modul, se recomanda utilizarea

urmatoarelor metode didactice activ-participative :

invatarea prin descoperire

conversatia euristica

problematizarea

observatia dirijata

demonstratia practica

experimentul

etc.

Pentru stimularea gradului de participare al elevului, la procesul de instruire, se

recomanda utilizarea urmatoarelor mijloace de invatamant:

a)      Mijloace informativ-demonstrative - care reprezinta surse de informatie si servesc la exemplificarea sau ilustrarea notiunilor, la concretizarea ideilor.

Standarde

Baze de date

Reviste de specialitate

Catalooage de prezentare

b)      Materiale didactice::

Ilustratii

Documente

Planse

Folii transparente

Aplicatii CAD

Prezentari in "Power point"

c)      Reprezentari simbolice:

Puncte, linii, culori

Scheme

Diagrame

d)     Mijloace de formare si exersare a priceperilor si deprinderilor:

Informare

Desenare asistata de calculator

Proiectare asistata de calculator

Instruirea practica.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare :

Evaluarea va urmari masura in care elevul a dobandit competentele cerute, conform criteriilor de performanta din Standardul de Pregatire Profesionala si respectand conditiile de aplicabilitate impuse .

Se recomanda urmatoarele mijloace de evaluare:

Teste

Chestionare

Grile

Fise de evaluare

Portofolii

Proiecte

Lucrari practice

Testare asistata de calculator

Anexa 1

INSTRUMENT DE EVALUARE NR. 8

U.C. : Notiuni de creatie in industria sticlei si a ceramicii

C₃ : Utilizeaza elementele de creatie si arta decorativa pentru produsele din sticla

Instructiuni pentru candidati :

Cititi aceste observatii inainte de a incepe evaluarea :

Cititi cu atentie toate cerintele instrumentului de evaluare inainte de a incerca sa le rezolvati

Daca aveti neclaritati la vreuna din cerinte, comunicati acest lucru evaluatorului inainte de a incepe rezolvarea testului

Asigurati-va ca numele dvs, data si numarul de inregistrare apar pe fisa pe care o veti inmana evaluatorului

Rezolvati toate etapele acestei fise

Cand ati terminat, asigurati-va ca inmanati evaluatorului fisa.

Titlul Unitatii: NOTIUNI DE CREATIE IN INDUSTRIA STICLEI

SI A CERAMICII

Competenta 3:    Utilizeaza elementele de creatie si arta decorativa pentru

produsele din sticla

Criterii de performanta:

(a) Fasonarea libera a articolelor din sticla de menaj, prin

suflare manuala la teava

(b)    Realizarea unor produse de creatie din sticle colorate , suprapuse, inpodobite la cald si prin adaosuri, fasonate la teava

(c) Finisarea decorativa a produselor de creatie, prin slefuire, lustruire, sculptare, pictare si prelucrare chimica a suprafetelor

Conditii de aplicabilitate a criteriilor de performanta:

Produs de creatie(unicat):     produs conceput si realizat prin imaginatia, talentul

si creativitatea sticlarului, prin suflare manuala la

teava sau cu adosuri de sticla

Slefuire: slefuire bruta si fina

Lustruire: mecanica, chimica, termica

Realizarea de fatete:    prin slefuire bruta, fina si lustruire a muchiilor

articolelor de sticla

Elemente decorative realizate

prin sculptare: slifuri (mate, lustruite), crengute, frunze, fructe,

elemente geometrice

3.(a). Fasonarea libera a articolelor din sticla de menaj, prin suflare manuala la teava

Enumerati 5 articole din sticla, de menaj:

3.(b). Realizarea unor produse de creatie din sticle colorate , suprapuse, impodobite la

cald si prin adaosuri, fasonate la teava

Enumerati 3 procedee de realizare a produselor de creatie (unicat) prin fasonare manuala la teava:

3.(c). Finisarea decorativa a produselor de creatie, prin slefuire, lustruire, sculptare,

pictare si prelucrare chimica a suprafetelor

Enumerati 5 procedee de finisare decorativa a produselor de creatie, din sticla:

Anexa 1

REPARTIZAREA MODULELOR

Nota: Repartizarea saptamanilor de practica comasata este data orientativ. Aceasta structura poate fi modificata in functie de cerintele agentului economic sau particularitatile de desfasurare a orelor de instruire practica din fiecare unitate scolara.

Legenda: T= teorie; LT= laborator tehnologic; IP= instruire practica.

Anexa 2. Agregarea unitatilor de competenta in module.

Pentru domeniul MATERIALE DE CONSTRUCTII, calificarea Tehnician in industria sticlei si ceramicii, in clasa a XI-a vor fi dobandite urmatoarele competente individuale prevazute in SPP:

BIBLIOGRAFIE