Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Componentele
programelor scolare de "Cunoasterea mediului" si
"Stiinte ale naturii"
Continutul invatamantului -componenta a curriculum-ului
A Concept :
A.1. D.T. = ansamblul cunostintelor, priceperilor si deprinderilor din domeniul stiintei, artei, tehnicii, pe care elevii le insusesc in scoala ;
A.2. D.M. = un sistem de valori - cunostinte, abilitati, capacitati, competente, strategii, modele atitudinale si comportamentale etc. proiectate documente scolare oficiale (planuri de invatamant, programme si manuale scolare) si transmise in cadrul procesului de invatamant, desfasurat in institutii de invatamant de diferite grade.
Scopul educatiei
I
Forme de Continutul Metode de
organizare invatamantului invatamant
V II III
Mijloace didactice
IV
I. Scopul educatiei
II. Continutul invatamantului
III. Metode de invatamant
IV. Mijloace didactice
V. Forme de organizare
B. Caracteristicile continutului invatamantului :
1. este componenta a curriculumului educational
2. are caracter istoric
3. este corelat cu activitatile educative formale
4. are caracter ( relativ) stabil
5. are caracter ( relativ) dinamic/mobil (este componentaprocesului de invatamant cu cea mai accentuata mobilitate)
6. volumul sicomplexitatea sa cresc
7. are caracter global / unitar si totodata, se diversifica (in cadrul ciclurilor curriculare, al tipurilor de stiinte, al continuturilor invatarii)si se specializeaza(pe domenii ale stiintei, culturii, artei)
8. dupa ce este asimilat de individ se amplifica
9. nu coincide cu rezultatele instructiei si educatiei
10. este dependent de finalitatile educatiei.
C. Criterii in selectionarea, dimensionarea si structurarea continutului invatamantului
1. criterii filosofice
2. criterii logico - stiintifice / epistemologice
3. criterii pedagogice
4. criterii psihologice.
D. Proiectarea continutului invatamantului in documente scolare oficiale
la nivel central (nivelul operational macro)
strategia de proiectare a continutului invatamantului presupune derularea unor procese complexe si complementare, care se succed in urmatoarea ordine :
planificarea continuturilor instructiv - educative;
programarea continuturilor instructiv - educative;
operationalizarea continuturilor instructiv - educative;
Planificarea continuturilor instructiv - educative;
Contine :
structura anului scolar ;
planul de invatamant ;
principiile de alcatuire a orarului scolii.
2. Programa scolara (curriculum scris)
- un document oficial care reda sintetic continuturile invatamantului pe ani scolari sau pe cicluri de invatamant
A. Proiectarea programei scolare in perspectiva curriculara presupune elaborarea unor raspunsuri coerente la patru intrebari fundamentale :
A.1. Pentru ce invatam ? - raportare la finalitatile macrostructurale(ideal pedagogic - scopuri pedagogice) ;
A.2. Ce invatam ?- alegerea continuturilor in raport cu obiectivele pedagogice generale si specificesi cu cerintele pedagogice ;
A.3. Pentru cine invatam ? - structurarea continuturilor in raport cu posibilitatile minime-medii-maxime de invatare ale elvului, in termenii optimizarii corelatiei dintre informare - formare - dezvoltare ;
A.4. Cum invatam ? - in raport cu metodele si conditiile necesare pentru valorificareadeplina a capacitatilor de invatare a elevului.
B.1. Cunostinte de baza - care formeaza nucleul epistemic tare al stiintei / disciplinei scolare indispensabile pentru formarea -dezvoltarea din perspectiva educatiei permanente ;
B.2. Cunostinte functionale - care stimuleaza intelegerea fenomenelor studiate prin redefinire / onteriorizare si relationare, in diferite contexte de transfer operational;
B.3. Cunostinte catalizatoare - care conditioneaza realizarea unor secvente de invatare ulterioara;
B.4. Cunostinte deschise - care antreneaza orizontul cultural al elevului;
B.5. Cunostinte inchise - care incarca memoria.
C. Componentele programei scolar
C. 1. Componenta generala cuprinde:
a. scopurile tuturor programelor ariilor curriculare
b. obiectivele generale ale sistemului de invatamant national
c. obiectivele instructiv - educative ale nivelului si ale profilului de invatamant respectiv
d. planul cadru cu unele percizari ;
e. principiile didactice fundamentale.
C. 1. Componenta particularizata la o arie curriculara sau la o disciplina cuprinde:
a. prezentarea programei ;
b. obiectivele / competentele cadru (competente cheie) ;
c. obiective de referinta ;
d. elemente de continut ;
e. exemple de situatii / activitati de invatare ;
f. exemple de metodologii de predare si recomandari privind curriculum support ;
g. sugestii referitoare la evaluare ;
h. standarde nationale de performanta ale elevilor (nivel minim, mediu, maxim).
CUNOASTEREA MEDIULUI
Clasele I - a II-a
Prezentarea programei
" Cunoasterea mediului" - necesitatea stimularii si saqtisfacerii curiozitatii stiintifice a copiilor prin intelegerea unor fapte si fenomene din universul apropiat.
" Cunoasterea mediului" - o cale de cunoastere activa , prin actiune directa, a lumii inconjuratoare, valorificand experienta de viata a elevilor.
Dominante :
obiective centrate pe formarea de capacitati ;
situatii de invatare individualizate si diversificate ;
activitati de invatare destinate dezvoltarii de deprinderi (observarea, masurarea, utilizarea informatiei etc.) ;
obiective de uz curent, cunoscute de catre copii din viata de toate zilele ;
integrarea informatiei noi in ceea ce elevul stie deja din experienta personala.
Activitatea invatatorului :
actiuni concrete de explorare care sa starneasca curiozitatea elevilor ;
dirijarea discutiilor dintre elevi in scopul descoperii semnificatiei unor fenomene;
asigurarea cu material didactic necesar investigatiilor;
identificarea si folosirea de resurse din afara salii de clasa ;
respect pentru ideile, deprinderile si experientele colegilor.
Obiectivele cadru
Dezvoltarea capacitatilor de observare, explorare si intelegere a realitatii din mediul inconjurator;
Cunoasterea, intelegerea si utilizarea in comunicare a unor termeni specifici, pentru a descriere fenomene observate in mediul inconjurator
Formarea unei atitudini pozitive fata de mediul inconjurator, prin stimularea interesului fata de pastrarea unui mediu echilibrat si exersarea unor deprinderi de ingrijire si ocrotire a acestuia.
obiective de referinTA
CLASA I
sa descrie caracteristici ale mediului sacial si cultural ;
sa identifice caracteristici corpurilor din mediul fizic ;
sa enumere caracteristici specifice ale unor vietuitoare din mediul apropiat;
sa observe si sa denumeasca fenomene din mediul inconjurator;
sa indice unele fenomene din mediul inconjurator.
2.1. sa utilizeze un limbaj specific stiintelor naturii in descrierea unor vietuitoare, fenomene din cadrul mediului inconjurator;
2.2. sa formuleze intrebari in legatura cu fenomenele observate;
2.3. sa utilizeze simboluri si informatii referitoare la fenomene observate in mediul inconjurator.
sa identifice cai prin care poate contribui la mentinerea unei vieti sanatoase a plantelor si a animalelor ;
sa participe la actiuni de ingrijire si protejare a vietuitoarelor ;
sa precizeze cateva reguli de igiena a corpului si a alimentatiei pe baza informatiilor primite.
elemente de conTinut
CLASA I
Elemente ale mediului social si cultural
Obiective sociale din cartier, localitate
Obiective culturale din cartier, localitate
Plante si animale
Observarea unor plante din mediul apropiat al copilului si / sau de la coltulviu al clasei
Recunoasterea partilor componente ale unei plante (radacina, tulpina, frunze, flori, fructe) / ale corpului unui animal (cap, trunchi, membre)
3. Fenomene ale naturii:
Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vant, fulger, tunet - recunoasterea in natura sau cu ajutorul unor materiale didactice
Anotimpurile: denumire, caracteristici, lunile anotimpurilor, succesiunea lor, caracteristici (fenomene ale naturii, modificari in lumea vie si activitati ale oamenilor specifice fiecarui anotimp).
Educatia pentru sanatate
Igiena corpului.
Igiena alimentatiei
Programul zilnic al scolarului
Mediul inconjurator si protejarea lui
Actiuni ale copiilor, care dauneaza plantelor si animalelor.
- Contributia copiilor la protejarea mediului.
obiective de referinTA
CLASA a II-a
sa descrie caracteristici ale mediului natural;
sa identifice asemanari si deosebiri intre vietuitoare din mediul apropiat ;
* sa identifice asemanari si deosebiri intre vietuitoarele din zone geografice diferite ;
1.3. sa observe si sa denumeasca efectele unor fenomene din natura asupra vietuitoarelor;
2.1. sa utilizeze un limbaj specific stiintelor naturii in descrierea unor vietuitoare, fenomene din cadrul mediului inconjurator;
2.2. sa formuleze intrebari in legatura cu fenomenele observate;
2.3. sa utilizeze simboluri si informatii referitoare la fenomene observate in mediul inconjurator.
sa identifice cai prin care poate contribui la mentinerea unei vieti sanatoase a plantelor si a animalelor ;
sa participe la actiuni de ingrijire si protejare a mediului;
3.3 sa enumere si sa descrie cateva actiuni proprii pentru pastrarea igienei locuintei si a clasei.
elemente de conTinut
CLASA II
Forme de relief: munti si campii,
Asemanari si deosebiri intre plante si animale;
*Asemanari si deosebiri intre plante si animale din alte zone geografice;
Influenta factorilor de mediu asupra plantelor si a animalelor.
modificari in viata plantelor si a animalelor, determinate de succesiunea anotimpurilor.
Activitati ale omului specifice fiecarui anotimp, in mediul rural sau urban.
4. Educatia pentru sanatate
Igiena locuintei
Igiena alimentatiei
Mediul inconjurator si protejarea lui
- Actiuni ale copiilor, care dauneaza mediul natural.
Exemple de activitati de invatare :
Clasa I
O.C.1. O.R.1.
- efectuarea unor excursii, drumetii pentru cunoasterea cartierului, localitatii natale
recunoasterea (in imagini sau in realitate) si denumirea unor obiective socio-culturale, economice, istorice, religioase din mediul apropiat (cartier, localitatea natala)
O.C.1. O.R.2.
1. descrierea caracteristicilor observabile ale corpurilor (forma, culoare, dimensiuni, miros) ;
2. gruparea /clasificarea unor obiecte infunctie de caracteristicile lor observabile.
O.C.1. O.R.3.
1. observrea unor plante si animale din mediul apropiat;
2. recunoasterea partilor componente ale unei plante / unui animal, pe baza unor materiale din antura, planse, machete, desene;
O.C.1. O.R.4.
1. observarea in natura a unor fenomene din mediul apropiat.
O.C.1. O.R.5.
1. recunoasterea unor fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, vant, fulger, tunet), prin observarea lor in momentul producerii sau prin imagini, planse, mijloace audio - vizuale;
2. recunoasterea unor carateristici ale anotimpurilor si redarea lor prin diverse mijloace (desene, lucrari din plastilina etc.)
O.C.2. O.R.1.
1. descrierea verbala a unor vietuitoare din mediul apropiat ;
2. comunicarea orala a observatiilor proprii facute in timpul unor experimente;
3. jocul de rol.
O.C.2. O.R.2.
1. efectuarea de experimente simple ;
2. observarea unor procese si fenomene din mediul inconjurator in drumetii, excursii;
3. jocuri, concursuri;
O.C.2. O.R.3.
1. completarea calendarului naturii (prin desene si simboluri intrerpretate oral
2. descrierea verbala a unor caracteristici ale anotimpurilor, redate
prin simboluri.
O.C.3. O.R.1.
1. efectuarea unor excursii sau drumetii in scopul observarii efctele unor activitati ale omului asupra vietii plantelor si animalelor;
2. recunoasterea unor masuri de protejare a plantelor si animalelor.
3. jocul de rol, expozitii de desene;
O.C.3. O.R.2.
1. ingrijirarea animalelor /plantelor de ls coltul viu al clasei, din gradina sacolii / de acasa.
2. utilizarea unor unelte si materiale de curatare a mediului (grebla stropitoare, manusi de protectie)
O.C.3. O.R.3.
1. alcatuirea unor postere care cuprin reguli de igiena individuala si colectiva;
2. prezentarea unor documente / dispozitive / colaje cu efecte nocive provocate de consumul unor alimente (sucuri cu cofeina, produse fast-food, excesul de dulciuri etc. )
3. realizarea de desene, lucrari practice cu tematica de educatie sanitara;
4. jocuri de rol, concursuri;
5. intocmirea programului de activitate zilnica.
Exemple de activitati de invatare :
Clasa II
O.C.1. O.R.1.
Recunoasterea in desene, machete, imagini a unor forme de relief
Efectuarea unor excursii, drumetii pentru cunoasterea cartierului, localitatii natale
O.C.1. O.R.2.
1. Compararea animalului adult cu puiul acestuia
2. Observarea unor plante si animale din mediul apropiat;
3. Recunoasterea partilor componente ale unei plante / unui animal, pe baza unor materiale din natura, planse, machete, desene;
4. Exercitii - joc de stabilire a unor asemanari si deosebiri intre vietuitoare din mediul apropiat.
O.C.1. O.R.3.
1. Comunicarea (prin desene sau verbala) a unor efecte pe care le au fenomenele naturii asupra mediului inconjurator;
2. Observarea in situatii concrete sau pe baza unor planse, imagini etc., a omului, determinate de succesiunea anotimpurilor.
3. Observarea unor reactii ale plantelor, animalelor, omului la influenta factorilor de mediu.
O.C.2. O.R.1.
1. Descrierea verbala a unor vietuitoare din mediul apropiat ;
2. Comunicarea orala a observatiilor proprii facute in timpul unor experimente;
3. Jocul de rol.
O.C.2. O.R.2.
1. Efectuarea de experimente simple ;
2. Observarea unor procese si fenomene din mediul inconjurator in drumetii, excursii;
3. Jocuri, concursuri;
O.C.2. O.R.3.
1. Completarea calendarului naturii (prin desene si simboluri intrerpretate oral
2. Descrierea verbala a unor caracteristici ale anotimpurilor, redate
prin simboluri.
O.C.3. O.R.1.
1. Efectuarea unor excursii sau drumetii in scopul observarii efctelor unor activitati ale omului asupra vietii plantelor si animalelor;
2. Descrierea (verbala, prin desene, lucrari practice) a efectelor benefice sau nocive ale activitatii copilului asupra mediului apropiat;
3. Jocul de rol, expozitii de desene;
4. Selectarea de imagini, desene, reviste cu diferite tematici legate de mediul inconjurator
O.C.3. O.R.2.
1. Identificarea in mediul inconjurator sau/si in imagini a unor zone afectate
2. Jocuri de rol, concursuri;
3. Utilizarea unor unelte si materiale necesare activitatii de curatare a mediului
O.C.3. O.R.3.
1. Alcatuirea unor reguli de igiena individuala si colectiva;
2. Realizarea de desene, lucrari practice cu tematica de educatie sanitara;
3. Jocuri de rol, concursuri;
4. Activitati practice de ingrijire a clasei.
stiinte ale naturii
Clasa a III-a
Prezentarea programei
Disciplina de invatamant Stiinte ale naturii vizeaza observarea si perceperea lumii in intregul sau, cu componentele, procesele si fenomenele caracteristice, ca si invatarea prin intelegere si aplicare. De aceea demersul didactic trebuie deplasat de la "ce se invata?" la "de ce se invata?". Aceasta deplasare poate genera un dublu beneficiu:
de stimulare a interesului de cunoastere al copilului care vede utilitatea propriei munci prin competentele pe care le dobandeste;
de crestere a caracterului formativ al invatarii.
Abordare pe teme integratoare mai apropiate de capacitatea de intelegere a copilului.
Baza acestei programe o constituie:
corpurile de cunostinte ale stiintelor naturii - date particulare, aspecte generale, metode;
practicile stiintifice comune - de investigatie teoretica si experimentala, de comunicare a rezultatelor;
contextele dezvoltarii stiintifice - pur stiintific, tehnologic, ecologic;
dimensiunea afectiva a cunoasterii stiintifice - ca activitate interesanta, stimulativa;
dimensiunea meta-stiintifica a cunoasterii stiintifice - prin raportarea la natura, la valorile si la limitele cunoasterii stiintifice.
Predarea stiintelor naturii nu urmareste o acumulare de fapte si informatii stiintifice care sa duca la insusirea de concepte (testate si confirmate sau infirmate experimental) ci, raportarea copilului la mediul in care traieste.
Importanta unei abordari interdisciplinare a stiintelor naturii consta in:
multitudinea conexiunilor pe care profesorul le poate face in dialog cu elevii;
implicarea elevilor in activitati multiple de observare, manipulare si experimentare, astfel valorificand experienta acestora si dezvoltandu-le capacitatea de a integra informatiile noi in modele explicative proprii.
Obiectivele ciclului curricular de dezvoltare care vizeaza:
observarea si interpretarea proceselor naturale care au loc in mediu;
intelegerea impactului proceselor naturale asupra activitatilor umane si al activitatilor umane asupra mediului;
investigarea si interpretarea interdependentelor in si intre sisteme biologice, fizice si chimice;
incurajarea elevilor pentru asumarea de responsabilitati si pentru cooperare.
OBIECTIVE - CADRU
Intelegerea si utilizarea in comunicare a unor termeni si concepte specifice stiintelor naturii
Formarea si dezvoltarea capacitatilor si abilitatilor de experimentare si explorare / investigare a realitatii, folosind instrumente si procedee specifice
Dezvoltarea interesului si a responsabilitatii pentru mentinerea unui mediu natural echilibrat, propice vietii
Stiinte
3. obiective de referinTA
CLASA a III-a
sa indice asemanari si deosebiri dintre corpuri pe baza unor observatii proprii
sa ordoneze obiecte, organisme, fenomene si evenimente pe baza unor criterii date
sa comunice in forme diverse observatii si comparatii asupra corpurilor studiate si asupra experimentelor realizate
*sa descrie proceduri simple, de natura stiintifica, utilizate in experimente
2.1. sa inregistreze in forma grafica observatii ale unor fenomene si procese din mediul inconjurator
2.2. sa masoare cu instrumente conventionale si neconventionale, comparand rezultatele cu propriile estimari
sa deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru
2.4. sa aplice observatia ca demers al cunoasterii de tip stiintific
2.5. *sa respecte regulile de comunicare si comportament negociate, in desfasurarea activitatilor de grup
2.6. *sa confectioneze jucarii / produse, imitand obiecte din mediul inconjurator
3.1. sa constientizeze efecte ale activitatii omului asupra mediului inconjurator
4. CONTINUTURI S.N. cls. III
Caracteristici si proprietati ale corpurilor
Forma, culoare, dimensiune (lungimea ca rezultat al masurarii in unitati standard; volumul (capacitatea) ca rezultat al masurarii / compararii in unitati nestandard).
Stari de agregare (solid / lichid / gaz) - identificare in functie de forma si volum.
*Dizolvarea si conditii de crestere a vitezei de dizolvare.
*Amestecuri si separarea amestecurilor prin filtrare, decantare.
Corpuri cu viata si fara viata: plante si animale; materiale naturale si prelucrate. Utilizari.
Rolul structurilor de baza ale organismelor vii
o rolul componentelor observabile la plante: radacina, tulpina, frunza, floare, fruct, samanta
o rolul componentelor observabile si a unor organe interne la animale si la om: cap, trunchi, membre, organe de simt, stomac, plamani, inima, rinichi, schelet
Principalele grupe la animale (mamifere, pasari, pesti, reptile, insecte) - caracteristici generale.
Modalitati de mentinere a starii de sanatate: dieta, igiena personala, exercitiul fizic etc.
*Reactia la stimuli si organele de simt.
Transformari ale corpurilor si materialelor
Soarele - sursa de schimbari periodice in mediul inconjurator: lumina - intuneric, zi noapte, anotimpurile).
Transformari de stari de agregare (topire, solidificare, vaporizare, condensare). Circuitul apei in natura.
Surse de energie (vantul, soarele, caderile de apa, arderea combustibililor, hrana).Utilizari.
Omul si mediul
Apa, aerul, solul. Surse de apa - tipuri, localizare, utilizari.
Consecinte ale variatiei factorilor de mediu (lumina, apa, aer, sol, surse de caldura) asupra organismelor vii; vietuitoare disparute si pe cale de disparitie.
Protejarea mediului. Deseurile si *reciclarea lor.
5. Sugestii de activitati de invatare
O.C.1. O.R.1.
observarea unor corpuri solide si lichide si compararea proprietatilor acestora pentru a stabili care dintre ele iau forma vasului in care sunt puse;
selectarea unor mostre de corpuri/obiecte dupa diferite criterii: forma, marime, culoare, stare de agregare, materialul din care sunt confectionate, intrebuintari;
*identificarea amestecurilor dintr-un set de corpuri;
prezentarea unor filme, diapozitive, planse in scopul identificarii caracterelor comune organismelor care alcatuiesc o grupa taxonomica: mamifere, pasari, insecte, reptile, pesti;
relationarea unor structuri de baza din organismul uman si din alte organisme, cu functiile acestora (de exemplu: digestia are loc in stomac, radacinile absorb apa, dintii faramiteaza hrana, plamanii sunt importanti pentru respiratie etc.);
prezentarea unor imagini ilustrand dintii unor animale, pentru a identifica erbivore si a carnivore;
realizarea unor colectii de mostre de materiale naturale/prelucrate si identificarea caracteristicilor acestora: forma, culoare, stare de agregare, duritate, transparenta etc.;
prezentarea unor scurte texte informative, povesti, povestiri, in scopul identificarii partilor componente la plante si animale, al identificarii locatiilor surselor de apa si a utilizarilor acesteia;
prezentarea unor filme, diapozitive pentru descrierea modului in care caderea apelor este folosita pentru producerea electricitatii, morile de vant transforma energia vantului in energie mecanica, se produce energie termica in termocentrale, hrana constituie sursa de energie pentru activitatea organismului si material pentru crestere si refacere;
O.C.1. O.R.2.
*verificarea dizolvarii unor solide si lichide (sare, zahar, detergent, nisip, ulei, otet etc.) in apa pentru a demonstra ca nu toate materialele se dizolva si clasificarea acestora dupa solubilitate (corpuri care se dizolva in apa, corpuri care nu se dizolva in apa);
gruparea materialelor dupa caracteristici observate: transparenta, duritate, flexibilitate, utilizari in gospodarie, in constructii etc. si clasificarea acestora in naturale si prelucrate;
selectarea unor corpuri cu proprietati potrivite utilizarii in scopuri precizate;
identificarea corpurilor vii si nevii, pe baza unor criterii ca: *reactia la stimuli, miscarea, hranirea, inmultirea;
clasificarea animalelor in mamifere, pasari, pesti, reptile, insecte;
caracterizarea anotimpurilor dupa temperatura medie, precipitatii, vant, durata zilei si a noptii etc.;
identificarea unor schimbari/evenimente din viata plantelor, a animalelor si a omului, dupa variatia unor caracteristici identificate (ciclul zi-noapte, cele 4 anotimpuri etc.) ;
clasificarea surselor de apa dupa locatie, utilizari etc.;
ordonarea etapelor circuitului apei in natura;
alegerea, dintr-o lista, a unor alimente care fac parte dintr-o dieta sanatoasa;
O.C.1. O.R.3.
descrierea verbala sau in scris (prin desene, modele, constructii etc.) a unor caracteristici specifice corpurilor si fenomenelor din mediul inconjurator;
realizarea unor colectii de plante sau parti componente ale acestora, insecte etc. dupa anumite criterii ;
colectarea de date, din surse variate, privind evolutia lumii vii (aparitia si disparitia unor vietuitoare, dinozaurii si cauzele probabile ale disparitiei lor);
realizarea unui proiect pe tema surselor de energie si a utilizarilor acestora;
realizarea unor colaje, desene, reportaje pe teme legate de mentinerea starii de sanatate;
descrierea unor situatii privind efectele interventiei omului in natura: avantajele si dezavantajele interventiei sale;
prezentarea rezultatelor observatiilor si a experientelor, a experimentelor, investigatiilor efectuate, intr-o maniera personala, in clasa cat si in afara ei (comunicari stiintifice, reviste scolare etc.);
O.C.1. O.R.4.
*observarea si inregistrarea datelor cu ajutorul unui plan dat;
*realizarea unor planificari pentru observarea unor evenimente.
O.C.2. O.R.1.
observarea repetata a unor transformari ale corpurilor aflate in mediul inconjurator (pozitia soarelui, inghetul/dezghetul etc.) pe parcursul unor perioade de timp;
completarea periodica a unor fise de observatii cu informatii despre fenomene si procese ce se produc in mediul inconjurator, prin bifari, desene, simboluri, scurte descrieri;
completarea unor scheme eliptice care sa descrie succesiunea unor fenomene si procese in circuitul apei in natura;
selectarea observatiilor esentiale din datele inregistrate;
reprezentarea in forma grafica (tabele de inregistrare, grafice, diagrame simple, scheme) a unor date obtinute experimental ;
O.C.2. O.R.2.
estimari ale duratelor unor fenomene pe baza unor caracteristici proprii cunoscute (puls, ritm respirator, ritm de deplasare);
efectuarea unor masuratori ale unor fenomene naturale (ploi, ninsori, cresterea unui animal sau a unei plante);
masurarea temperaturii exterioare cu ajutorul unui termometru de camera si inregistrarea acesteia in scopul determinarii modului de variatie in timpul unei zile;
*determinarea influentei temperaturii asupra vitezei de dizolvare a unui solid in apa;
compararea rezultatelor masuratorilor cu propriile estimari;
O.C.2. O.R.3.
efectuarea unor experiente de sfaramare a solidelor, de scurgere a lichidelor pentru a demonstra ca starea de agregare ramane constanta in anumite circumstante;
efectuarea unor experiente prin care solidele se transforma in lichide la incalzire (gheata se topeste) sau invers, pentru a demonstra ca starea de agregare se poate modifica in anumite circumstante;
efectuarea unor experiente simple pentru punerea in evidenta a caracteristicilor apei (culoare, gust, miros, stare de agregare), aerului (culoare, gust, miros, stare de agregare), solului (culoare, stare de agregare, permeabilitate);
efectuarea unor experiente simple pentru punerea in evidenta a aerului (umflarea unui balon, ventilatia cu un evantai etc.);
*determinarea influentei agitarii si a marimii particulelor asupra vitezei de dizolvare;
*separarea unor amestecuri (apa si nisip, suspensie de pilitura de fier in apa etc.) prin decantare, filtrare;
efectuarea unor experiente simple referitoare la corpurile vii (crestere si dezvoltare, inmultire, hranire);
efectuarea unor experimente care vizeaza cresterea si dezvoltarea unor vietuitoare in conditii de laborator (influenta luminii, a apei, a diferitelor tipuri de soluri, a muzicii, a zgomotului, a factorilor de poluare asupra cresterii si dezvoltarii plantelor/animalelor);
verificarea descompunerii unor materiale diferite (hartie, material plastic etc.) pentru a evidentia reciclarea materialelor in natura;
testarea unor materiale diferite pentru a determina care dintre acestea pot fi folosite la confectionarea unui anumit obiect cu o anumita utilizare;
O.C.2. O.R.4.
colectarea de informatii despre un sistem in cadrul unei excursii, drumetii, expeditii;
observarea relatiilor dintre corpuri, proprietatile acestora si utilitatea lor in viata cotidiana;
studierea comportamentului unui animal nocturn sau a schimbarilor unei plante (floarea soarelui) la alternanta zi-noapte;
inregistrarea rasaritului si apusului soarelui timp de o saptamana, in diverse perioade ale anului, pentru identificarea variatiei duratei zilei-noptii, pentru tara noastra;
stabilirea imbracamintei adecvate unui anumit anotimp, unei anumite activitati;
identificarea vietuitoarelor pe cale de disparitie si discutarea unor posibile masuri de ocrotire a acestora;
completarea portofoliului propriu cu date despre:
a. schimbarile propriului corp de-a lungul unei perioade mai lungi de timp;
b. schimbarile care se produc in viata unei plante sau a unui animal din mediul apropiat, de-a lungul unui interval de timp;
identificarea modalitatilor de mentinere a starii de sanatate: dieta echilibrata si variata, exercitiu fizic, igiena personala, nocivitatea drogurilor, alcoolului si tutunului;
O.C.2. O.R.5.
*stabilirea regulilor de desfasurare a activitatilor de grup si a responsabilitatilor fiecarui membru al grupului
*respectarea regulilor stabilite pentru activitatile de grup;
*realizarea sarcinilor ce revin fiecarui membru in cadrul grupului de lucru
*comunicarea rezultatelor obtinute
*compararea rezultatelor obtinute in activitatile de grup cu cele ale altor grupuri de lucru
O.C.2. O.R.6.
*realizarea unor jucarii din materiale potrivite cu ajutorul carora sa ilustreze fenomene observate;
*confectionarea de jocuri si jucarii prin valorificarea unor deseuri colectate;
*organizarea de expozitii cu obiectele realizate din deseuri;
O.C.3. O.R.1.
recunoasterea unor interventii stabilizatoare sau perturbatoare ale omului in mediul natural;
identificarea unor efecte ale interventiei stabilizatoare sau perturbatoare a omului asupra mediului inconjurator in diferite surse de informare (carti, reviste, ziare, mass-media, Internet etc.);
interpretarea unor atitudini ale omului fata de mediul inconjurator: prin discutii, jocuri de rol, dramatizari;
stabilirea unor reguli de conduita fata de mediul inconjurator prin jocuri de rol, jocuri didactice;
amenajarea si intretinerea spatiului verde din curtea scolii;
ingrijirea plantelor si / sau animalelor de la coltul viu al clasei;
organizarea unor concursuri de afise, materiale publicitare privind unele efecte ale poluarii asupra mediului si vietii omului.
6. Experimente propuse
Geotropismul tulpinii: Miscare, orientare influentata de gravitatie. Se inclina un ghiveci cu flori. Dupa o saptamana, tulpina, crengile se orienteaza vertical, in sus.
Hidrotropism: Intr-un vas transparent se pun boabe de grau, de fasole pe vata, hartie de ziar umezite pe o portiune. Radacinile care cresc se orienteaza catre portiunea umezita.
Hidrotropism: In cautarea apei. Sub un strat de rasad se plaseaza un vas pentru apa. Cand vasul nu contine apa, radacinile din rasad se indreapta in jos, la inceput, datorita gravitatiei, apoi se rotesc lateral, in cautarea apei. Daca in vas se toarna apa, radacinile se orienteaza in jos.
Radacini diverse: Se examineaza perii unei radacini. Acestia maresc suprafata radacinii pentru absorbtie.
Temperatura mediului influenteaza cresterea plantelor: Boabe de fasole puse in vase cu vata umeda, mentinute la temperaturi diferite.
Transpiratia plantelor: Eliminarea apei prin transpiratie este vizibila intr-o zi calda. Se compara cantitatea de apa produsa prin transpiratie in cazul unor frunze introduse in pungi mici de plastic, una dintre frunze fiind unsa cu vaselina.
Absorbtia prin tulpina: Se folosesc flori albe cu tulpina, introduse in apa colorata cu cerneala.
Compozitia aerului expirat din plamani: Vaporii de apa pot fi pusi in evidenta prin condensare, dioxidul de carbon, prin suflare prin pai de limonada, in suc de lamaie.
*Alimente fara gust: Bucatele de para si de mar. Un elev legat la ochi si nasul acoperit nu deosebeste dupa gust marul de para. Daca totusi elevul detecteaza diferenta, dati-i sa miroasa para in timp ce mananca mar. Mirosul se dovedeste important in a ajuta gustul la identificarea alimentelor. Un nas infundat (racit) face dificila detectarea prin gust.
*Auzul ajuta la orientarea in spatiu: Un elev legat la ochi se intoarce spre diferite surse sonore care emit succesiv din diferite locuri. Cat de precisa este detectarea directiei sunetelor? Cum depinde precizia de distantele dintre sursa si receptor? Dar daca se acopera o ureche?
*Vederea ajuta la estimarea distantelor: Experiment analog, privind cu ambii ochi sau cu un singur ochi. In al doilea caz, este diminuata precizia detectarii distantelor (numarul de pasi pana la obiect).
*Vederea ajuta la mentinerea echilibrului: Inchideti ochii si incercati sa stati in echilibru pe un picior sau sa va rotiti si comparati capacitatea de pastrare a echilibrului corpului cu aceea cand ochii sunt deschisi.
*Reflexul genunchiului: Este produs de o lovitura usoara sub genunchi.
Starea solida: Experimente care sa puna in evidenta forme si volume proprii.
Starea lichida: Experimente care sa puna in evidenta forme diverse si volume proprii.
Starea gazoasa: Experimente care sa puna in evidenta lipsa formei si volumului propriu.
Condensare: Vaporii de apa (din aerul atmosferic) se condenseaza pe un vas rece scos din frigider; vaporii de apa (din aerul expirat) se condenseaza pe ochelari etc.; apa din oala in care fierbe se condenseaza pe capac.
Transformari de faza
3. obiective de referinTA
CLASA a IV-a
sa identifice relatii intre partile componente ale unui sistem studiat
sa descrie relatii intre sisteme din mediul inconjurator
sa comunice in maniere diverse observatii privind relatiile dintre partile componente ale unui sistem si/sau dintre sistemele studiate
*sa formuleze ipoteze pe baza utilizarii unor procedee de natura stiintifica
sa interpreteze succesiunea unor fenomene si procese din natura
sa puna in evidenta regularitati ale fenomenelor pe baza masuratorilor efectuate, prezentand adecvat rezultatele
sa realizeze experimente simple pe baza unor ipoteze date
sa aplice procedee de natura stiintifica in activitatea proprie
*sa reprezinte prin modele aspecte familiare din mediul inconjurator
sa constientizeze efecte ale mediului inconjurator asupra propriului organism;
*sa aprecieze importanta protejarii propriului corp fata de factori daunatori din mediu;
Caracteristici si proprietati ale corpurilor
Echilibru si cantarire (masa ca rezultat al cantaririi in unitati standard): cantarul cu arc, balanta.
Volumul (capacitatea ca rezultat al masurarii in unitati standard: litrul, multipli si submultipli). *Densitatea ca rezultat al compararii maselor unor corpuri confectionate din materiale diferite, dar de volume identice. *Plutirea corpurilor.
Comportamente de adaptare la plante si animale: reactii de aparare si adaptare la lumina, *umiditate, *vant, *frig.
Proprietati ale metalelor si utilizari ale acestora. Magneti. Circuite electrice simple.
Surse de lumina. Comportamentul luminii - producerea curcubeului, culorile, umbra, vizibilitatea corpurilor.
Planetele sistemului solar.
Transformari ale corpurilor si materialelor
*Incalzire si racire; caldura absorbita si caldura cedata.
Forte care determina miscarea corpurilor (gravitatia, forte de impingere si tragere). Miscare si repaus.
Ciclul vietii: nastere, crestere si dezvoltare, inmultire, moarte. Cicluri de viata ale organismelor (plante, fluturi, broaste, oameni).
Omul si mediul
Medii de viata: gradina, padurea, balta, *delta, *pestera, *marile calde, *oceanul. Relatii de hranire.
Resurse naturale: apa, soluri, roci, minerale, lemn, combustibili, hrana. Protejarea lor.
5. Sugestii de activitati de invatare
O.C.1. O.R.1.
colectarea de informatii despre un sistem, in cadrul unei excursii, drumetii, expeditii etc.;
*identificarea influentei masei si volumului corpurilor asupra proprietatilor de plutire ale acestora
observarea dirijata a unor caracteristici ale plantelor cultivate si spontane, ale animalelor domestice si salbatice dintr-un mediu familiar (gradina, campie, padure, lunca, parc, livada);
realizarea unor portofolii care sa cuprinda informatii referitoare la plante si animale dintr-un anumit mediu de viata, si descrierea relatiilor dintre vietuitoare si dintre acestea si mediu;
identificarea conditiilor optime de viata ale unor plante si animale;
observarea si discutarea unui set de lanturi trofice simple pentru a identifica plantele ca veriga de baza pentru toate acestea, soarele ca sursa de energie pentru plante, iar plantele si animalele, ca sursa de energie pentru animale;
alcatuirea schemei pentru lanturi trofice simple;
observarea dirijata a unui scheme simple (desen) ilustrand un bec conectat in mod diferit la o baterie, pentru a-l identifica pe acela care va lumina;
identificarea corpurilor in repaus si in miscare;
prezentarea unor scurte texte informationale, povesti, povestiri, in scopul identificarii planetelor sistemului solar, a caracteristicilor mediilor de viata studiate etc.;
O.C.1. O.R.2.
descrierea ciclurilor de viata (plante, fluturi, broaste, oameni) si compararea acestora;
identificarea legaturilor stabilite intre lumea vie si mediul de viata:
completarea unor fise cu observatii asupra adaptarilor organismelor in functie de mediul lor de viata;
clasificarea organismelor vii dupa mediul lor de viata (acvatice, terestre) ;
formularea, discutarea si selectarea unor explicatii privind forma, culoarea, alcatuirea organismelor dintr-un mediu dat (terestru / acvatic);
identificarea conditiilor optime de viata pe baza carora se dezvolta o planta / un animal;
gruparea organismelor dintr-un mediu observat in functie de modul si regimul de hranire;
colectarea de informatii referitoare la caracteristici morfofiziologice si/sau comportamentale ale plantelor si animalelor in vederea adaptarii in diferite medii(camuflajul, schimbarea culorii, grosimea blanii etc.);
redarea prin desen a verigilor unui lant trofic simplu in scopul identificarii acestora si a relatiilor prada-pradator;
observarea, identificarea si descrierea unor schimbari care au loc in timpul unor transformari: ruginirea, putrezirea, arderea, alterarea, coacerea;
recunoasterea, dintr-un set dat, a corpurilor care ruginesc, ard, se altereaza;
O.C.1. O.R.3.
prezentarea unor materiale ( proiecte, referate, afise, lucrari practice etc.) in care se ilustreaza diferite aspecte din temele studiate;
realizarea unui jurnal de observatii privind:
germinatia semintelor;
stabilirea prin cantarire a modificarilor de masa ale propriului corp sau ale unui animal domestic;
realizarea unui jurnal care sa cuprinda insemnari privind modificari din viata plantelor si a unor populatii(pestii dintr-un acvariu, vietuitoarele dintr-un terariu, pasarile migratoare);
organizarea datelor in tabele si realizarea unor grafice referitoare la procese urmarite sau experimente realizate;
descrierea (verbala/in scris, prin desene, planse, imagini, modele, constructii etc.) a relatiilor dintre corpuri si mediu;
realizarea unei colectii de esente lemnoase, roci, minerale etc.;
comunicarea verbala, prin desen, colaj, joc de rol etc., a importantei folosirii resurselor naturale pentru viata oamenilor;
realizarea de desene, planse, colaje, care sa ilustreze planetele sistemului solar;
realizarea unor portofolii care sa cuprinda informatii referitoare la plante si animale care traiesc intr-un anumit mediu de viata;
O.C.1. O.R.4.
*identificarea efectelor unor dezechilibre intr-un mediu (efectele suprapopularii, depopularii, introducerii unor vietuitoare straine intr-un anumit habitat etc.)
*pregatirea si realizarea unui proiect care vizeaza mentinerea echilibrului intr-un mediu creat
realizarea unui proiect privind modalitati de supravietuire intr-un mediu ostil vietii
*stabilirea unor legaturi intre factori de mediu si comportarea unor organisme / materiale.
O.C.2. O.R.1.
completarea unor scheme eliptice care sa descrie relatiile de hranire dintr-un lant trofic;
ordonarea logica a etapelor ciclului de viata a unei plante sau a unui animal etc.;
descrierea etapelor metamorfozei la fluturele de matase, la broasca de lac etc.;
ordonarea unor fenomene intr-o succesiune, prin joc didactic, desen etc.;
O.C.2. O.R.2.
utilizarea balantei cu brate egale / inegale pentru cantarire;
*determinarea pe baza masuratorilor a conditiilor de plutire ale unui corp si relationarea plutirii/scufundarii acestuia cu masa acestuia;
masurarea volumului unor corpuri solide prin masurarea volumului de apa dezlocuit de acestea prin scufundare intr-un vas cu apa;
masurarea volumelor unor corpuri lichide cu ustensile gradate (cilindri gradati, pipete gradate, cani gradate etc.);
masurarea volumului de apa absorbit de o radacina pe o perioada determinata de timp;
prezentarea in forme variate (desene, ilustratii, grafice de bare, tabele etc.) a rezultatelor masuratorilor;
interpretarea unor reprezentari grafice (desene, scheme, figuri etc.) pentru identificarea lungimii diferite a umbrei unui corp in functie de pozitia soarelui;
O.C.2. O.R.3.
stabilirea etapelor unor experimente;
realizarea in situatii variate a echilibrului unor corpuri si utilizarea rezultatelor in descrierea unor instrumente de cantarire (balanta cu brate egale si inegale);
selectarea unui metal dintr-un set de materiale pe baza proprietatilor acestuia: luciu/stralucire, duritate, conductibilitate electrica si termica si relationarea proprietatilor acestuia cu utilizarile;
realizarea unor circuite electrice simple folosind baterii, becuri, conductori metalici;
*efectuarea de experimente cantitative privind incalzirea si racirea corpurilor;
*efectuarea unor experimente privind plutirea unor corpuri in solutii diferite ;
efectuarea de experiente care sa ilustreze atractia magnetilor, gravitatia, forte de impingere si de tractiune, miscarea si repausul;
observarea ritmului de crestere a unui organism viu atunci cand i se modifica unele conditii de viata;
compararea ritmului de crestere a unor organisme vii (aceeasi specie), in conditii diferite de viata;
efectuarea unor experiente care sa puna in evidenta obtinerea culorilor la trecerea luminii albe printr-o prisma, prin baloanele de sapun, petele de ulei etc.;
O.C.2. O.R.4.
dezbaterea experimentelor realizate pe baza unui plan dat;
dezbaterea modalitatilor de protejare a resurselor naturale;
realizarea unor jocuri si jucarii (navomodele, instrumente de masura etc.) prin aplicarea unor procedee de natura stiintifica;
identificarea culorii unui obiect in lumina alba, rosie, verde, albastra;
O.C.2. O.R.5.
*reprezentarea schematica a unui mediu cunoscut si identificarea modificarilor suferite in timp de acesta
*realizarea machetei unui mediu cunoscut
*utilizarea modelelor confectionate in activitati practice
*construirea unui acvariu, terariu, rasadnite / sere pentru studiul modificarilor suferite de un animal / planta si / sau a influentei factorilor de mediu.
O.C.3. O.R.1.
identificarea unor factori de risc: expunerea la variatii de temperatura, umiditate, soare, aglomerari umane, zgomote, atmosfera poluata etc.;
descrierea unor posibile metode de protejare la factorii de risc identificati;
organizarea unor concursuri de afise, materiale publicitare si a unor expozitii privind unele efecte nocive ale mediului asupra propriului organism;
interpretarea unui joc de rol (acordarea primului ajutor in caz de arsuri, intoxicatie, asfixiere, fracturi, gripa, boli contagioase etc.);
O.C.3. O.R.2.
*dezbaterea unor modalitati de prevenire a actiunii factorilor de mediu cu efecte nocive pentru om.
Experimente propuse
Capacitate (volum) pulmonar: Elevii sufla tot aerul din plamani, umfland un balon (punga din plastic), apoi masoara volumul balonului prin scufundare intr-un vas cu apa. Se masoara si volumul pulmonar la respiratie linistita.
*Topire: Compararea caldurilor necesare topirii unor cantitati egale de ceara, naftalina, margarina etc., prin compararea duratelor acestor procese.
Sera: O butelie din plastic in care s-a taiat o fereastra, un borcan acoperit cu o punga transparenta din plastic, in care se pune un strat de pamant si rasad, pot simula conditiile dintr-o sera, in care temperatura si cantitatea de dioxid de carbon sunt mai ridicate.
Fototropism: Sensibilitatea la lumina a varfului tulpinii. Pe o portiune a unui rasad de grau, se acopera varfurile tulpinilor cu cate o caciula de hartie, lasandu-le pe celelalte neacoperite. Daca sunt expuse la Soare, tulpinile neacoperite se orienteaza dupa acesta, spre deosebire de cele acoperite.
Geotropismul radacinilor: Intre peretii unui vas transparent si o bucata de vata sau de hartie de ziar mototolita, umezite permanent, se introduc boabe de fasole orientate diferit. Radacinile cresc indreptandu-se in jos, orientate de forta gravitationala.
De cata apa are nevoie planta pentru a trai: Se masoara, la intervale de timp, nivelul apei dintr-un vas, in care a fost introdusa radacina unei plante (se pune in discutie si evaporarea apei in timp).
Reflexul pupilei: Se acopera un ochi si se priveste cu celalalt o sursa de lumina puternica. Dupa acomodare, se descopera primul ochi si se compara dimensiunile pupilelor.
Reactie de aparare la lumina: Pe o farfurie jumatate alba, jumatate neagra, se pun larve de molii si sunt expuse la soare; larvele trec de pe suprafata neagra pe suprafata alba.
*Reactie de aparare la umiditate: Analog cu experimentul anterior, dar se foloseste hartie alba uscata, respectiv, umeda; larvele prefera hartia umeda.
7. Lista procedurilor stiintifice propuse de programele scolare pentru "Stiinte", comparativ, la clasele a III-a si a IV-a:
Clasa a III-a |
Clasa a IV-a |
Observatii Clasificari ale corpurilor si materialelor Masurari cu mijloace uzuale Stabilirea relatiilor temporale si spatiale (in termeni de rapiditate, distanta, miscare, forma etc.) Inregistrarea observatiilor - figurativa Colectare, conservare etc. Raportarea observatiilor - figurativa, verbala |
Observatii Clasificari ale corpurilor si materialelor Estimari ale unor caracteristici (marimi, relatii) Stabilirea relatiilor temporale si spatiale (in termeni de rapiditate, distanta, miscare, forma etc.) Formularea definitiilor operationale (retete) - figurative, verbale (Cum ai proceda ca sa . ?) Analiza observatiilor (comparatii, generalizari simple) Masurari cu mijloace conventionale si neconventionale Inregistrarea observatiilor - figurativa, verbala Colectare, conservare, cultivare etc. Raportarea observatiilor si analizelor - figurativa, verbala |
STANDARDE CURRICULARE
la sfarsitul invatamantului primar
Obiectiv cadru |
Standard |
Intelegerea si utilizarea in comunicare a unor termeni si concepte specifice stiintelor naturii |
S1. Identificarea asemanarilor, deosebirilor si relatiilor dintre corpuri si dintre componente ale unor sisteme pe baza observatiei. S2. Clasificarea unor corpuri, evenimente, fenomene pe baza unor criterii. S3. Descrierea relatiilor dintre componente ale aceluiasi sistem si dintre sisteme. S4. Comunicarea in maniere diverse a unor observatii si comparatii referitoare la corpuri, fenomene, evenimente, sisteme observate si a rezultatelor experimentelor. |
Formarea si dezvoltarea capacitatilor si abilitatilor de experimentare si explorare/investigare a realitatii, folosind instrumente si procedee specifice |
S5. Masurarea cu instrumente conventionale si neconventionale si evidentierea regularitatilor unor fenomene pe baza masuratorilor si/sau observatiei. S6. Realizarea unor experimente simple pe baza unui plan de lucru si/sau a unor ipoteze date. |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate