DEZVOLTAREA CAPACITATII DE LUARE A DECIZIILOR IN SCOPUL PREGATIRII ADOLESCENTILOR PENTRU UN VIITOR MAI BUN

DEZVOLTAREA CAPACITATII DE LUARE A DECIZIILOR IN SCOPUL PREGATIRII ADOLESCENTILOR PENTRU UN VIITOR MAI BUN

George(1991, p 4) ne aminteste ca adolescentii 'au putine in comun cu exceptia modului de dezvoltare' si fiecare professor poate sa marturiseasca acest lucru. De ex, e perfect normal daca intri intr-o clasa de a 8-a (elevi de 14 ani, invatamantul secundar) sa intalnesti baieti masurand mai mult de 6 picioare(l,83 m) si altii de 5 (1,53 m). Pt fete , sunt unele care au ajuns la dezvoltarea lor maxima si altele care au aparenta unor eleve de clasa a 4-a. Unii elevi percep ecuatiile matematice complicate ca si probleme de rezolvat, iar altii gasesc cu greu aplicatiile lor concrete.

Pt a ilustra diversitatea dezvoltarii adolescentilor, iata cateva dialoguri care au loc in timpul recreatiei:

'Doua fete sunt intr-un colt pe peluza, neauzind strigatele care preced de obicei intrarea la or a si nefiind const lent e de discutiile din jurul lor. Sunt complet ab sorbite de conversatia lor: ce a vrut sa spuna prin asta?nu pot sac red ca a avut CURAJUL sa-ti spuna asta. Cine se crede ea?EVIDENT ca pe tine te iubeste mai mult decat pe ea! Nu e vina ta ca ea nu a reusit sa-i atraga atentia. Ce asteapta? Oricumpriveste! uite-le pe Tonya si Rhonda. Povesteste-le noutatea, iti vor spune ca am dreptate Atentie! D Brown le conduce in. scoala. Salut, Tonya! Ne intalnim la toaleta in pauza. Sa nu crezi ce i-a spus aceasta mica imbecila de Lona lui Fran Ouais'.hai la Elicia si Ann, TREBUIE sa auda de asta. Trebuie sa nepunem umarul in aceasta afacere!'

Patru baieti si cateva fete sunt pe cale sa vorbeasca nu departe de-acolo: 'Batrane, detest tema asta de mate. Nici nu se pune problema s-ofac. Cine are raspunsurile? sigur e cineva care a facut-o. Stiti ca prof a e sever a cu asta-facutul temelor. Ma intreb daca Jamal a facut-o. Cineva sa caute caietul sau si sa dea raspunsurile si celorlati. In orice caz, profa nu va stii'

Departe de ei, 6 fete sar coarda, cantand rime si numarand sariturile pana una din ele greseste. Fara respiratie si cu gura pana la urechi, sunt indiferente la discutiile care au loc in jurul lor, pierdute in visareicen drilLon on, imbracata de JAUNE, se sperie de-un sarpe, din greseala. Cate medicamente ii trebuie?1 234'

Aproape de ele, o profesoara care se pregateste de sosirea autobuzului scolar zambeste si-si spune in sinea ei:'Ma intreb cati serpi vor vedea aceste fete inainte ca totul sa se termine?'0 impunsatura mica o lasa perplexa. Tot astepatand ca autobuzul sa soseasca , i-a cazut privirea pe un baietel care e singur, stand aproape de usa, aproape toate diminetile. A avut de mai multe ori impulsul de a sta langa el si sa-i vorbeasca, dar nu era sigura de gestul ei.'evident, reactiile copiilor sunt adesea greu de anticipat;pe de o parte nu ii afecteaza cu nimic sa fie observati cu profesorul lor, iar pe de alta parte acest lucru e perceput ca si o condamnare la moartea sociala' . Se gandeste la el si, pt cateva minute, uita de harmalia din jurul ei. 'Carl e tacut si un pic mai mic decat baietii din clasa lui;de atlfel mai multe fete sunt ca el'. I-ar fi placut sa-1 cunoasca mai bine, dar e greu sa faca acest lucur fara a avea un aer indiscret. Crede ca parintii lui Carl sunt foarte ocupati, ca lucreaza mult si conteaza pe scoala si pe ea pt a avea grija de el mare parte din zi. S-a obisnuit cu acest gand si nu face mai mult decat face, in aceasta directie. I-ar placea ca elevii ceilalti din clasa sa-1 determine sa acorde mai multa atentie:' Ei nu sunt impotriva lui, pur si simplu nu-1 vad. El e pe cale sa devina unul dintre acei mici care evolueaza in aceasta zona gri care ii nelinisteste pe profesori.'.

Deodata, e trasa in spate de niste brate si simte o atingere pe spate.'Ghici cine e?', ii spune o voce chicotind si se intoarce si o vede pe Rachel si prietenii sai.'o, buna fetelor, spune ea razand, m-ati speriat.' 'Da, raspund ele, cu un aer intepator, chiar v-am prins. Ce-i?' Ea se relaxeaza in timp ce insira o scurta lista cu tot felul de lucruri, fara a-1 mentiona pe Carl. Zambeste. O imbratisare, niste tachineli de la niste fetite, o dimineata de primavara promitatoare. E un fel de a incepe saptamana.'

Astfel de dialoguri scot in evidenta faptul ca acesti tineri sunt pasionati si frustrati, amabili si beligeranti, stapani si confuzi. Sunt in acelasi timp, tineri adulti complicati care pot sa aduca societatii o contributie insemnata, si copii nelinistiti care au inca nevoie de atentie pozitiva si de permanenta incurajare. Ei alcatuiesc, inaintea tuturor, un ansamblu de indivizi care ne provoaca sa-i iubim, sa-i respectam, sa-i educam intr-o maniera care sa le asigure succesul intr-o societate, in permanenta schimbare, si asta rapid in conditiile in care chiar si adultii au probleme de a se adapta. Pt ca indivizii apartinand acestei grupe de varsta sa aibe success, e crucial ca adultii sa posede o buna intelegere, ca ei sa aleaga strategiile bune si sa ia deciziile potrivite pt ei.

In acest capitol, ne vom axa pe un aspect particular pt dezvoltarea adolescentilor, si-anume cresterea lor emotionala. Intre 10 si 15 ani, tinerii traiesc o perioada mai fluctuanta . elevii intra in aceasta perioada de dezvoltare rapida ca si copii si ies tineri adulti. In timpul acestor ani, au loc modificari fizice, intelectuale, emotionale, morale si sociale profunde. Schimbari pe care nu le vor mai trai niciodata in timpul vietii. Ca si rezultat, in timpul acestei perioade, tinerii se incarca emotional foarte mult, dar au adesea in schimb o capacitate limitata de a lua decizii. Profesorii considera ca aceste limite in capacitatea de a lua decizii au un impact dramatic asupra planului scolar si social. Adolescentii adopta adesea strategii neportrivite de a lua decizii, adesea bazandu-se pe emotii fluctuante care ating fiecare etapa a dezvoltarii lor, si in acelasi timp mediul lor scolar si social. Acesta poate sa-i faca vulnerabili si poate sa conduca la o slaba calitate a vietii in aceasta societate exigenta, cu schimbari rapide si care adesea nu iarta.

Dar cine sunt acesti tineri pe care ii invatam? Inainte de a raspunde la aceasta intrebare, vom descrie bagajul emotional al unui esantion de adolescenti de 13 ani.

1. Cine sunt acesti tineri earora le predam?

Cercetarile din ultimii 30 de ani au permis alcatuirea de liste cu descriptori care ne-au ajutat sa raspundem la aceasta intrebare. Una din ele cuprinde caracteristici cu care majoritatea adultilor sunt de accord(Knowles et Brown, 2000):

Mananca in mod constant.

Muzica lor e cam tare.

Pun la suflet problemele sociale Spun adesea 'nu intelegi!' Plang mult. Rad mult.

Sunt convinsi ca, ceea ce simt, nimeni n-a mai simtit vreodata.

Le place sa fie acasa cu parintii lor.

Detesta sa stea permanent acasa cu parintii lor.

Au dificultati de a se concentra mai mult de-un minut o data.

Sunt afectati de acnee.

Sunt rar multumiti de aparenta lor fizica.

Sunt loiali in ceea ce priveste prietenii lor.

Spun prietenilor secretele lor.

Isi schimba hainele la fiecare 2 luni.

Vocile lor sunt in schimbare si acest lucru se aude cand canta intr-un cor mixt.

Vor sa fie independents -

Nu vor sa renunte la copilaria lor.

E interesant de subliniat ca mai multi dintre acesti descriptori intra in conflict cu dezvoltarea emotionala. Adolescentii sunt nelinistiti si poate obsedati de aspectul lor. Acest sentiment ii poate determina sa ezite sa prezinte o informatie in fata clasei si fie si refacerea unei teme care trebuie corectata dupa ce au redactat-o acasa. Daca un adolescent se teme ca nu intelege ceea ce i-a fost predat, nu se va angaja in activitati in clasa si va pierde timp pretios temandu-se de un posibil esec. Esti suparat pe prietena ta? Te poti baza pe amicul tau?nu ai cu cine sa iesi? Oricare ar fi adevaratele cause pt nelinistea lor sau pt ideile nefondate,, asemenea anxietati sociale pot fi atasate dezvoltarii emotionale si vor avea un impact semnificativ asupra calitatii de invatare in clasa. Este evident foarte dificil sa separi aspectele fizice de cele cognitive si bagajul emotional de dezvoltarea sociala.

Cum descriu adolescentii lumea lor? Sa ne intoarcem la scenariile de la inceput si sa punem problema unor elevi. In general, adolescentii nu au nici o problema in a raspunde la aceasta intrebare dat fund ca lor le place sa vorbeasca. Da-ti-le un telefon, un auditoriu atent, o intrebare pertinenta, si cea mai mare parte din ei vor vorbi pe marginea acestui subiect. Din toate acestea, reiese o viziune caleidoscopica despre cum isi reprezinta adolescentii lumea, pe care noi, ca adulti, o vedem mai rar.

Adolescentii, atat baieti, cat si fete, admit ca relatiile intre cei de varsta apropiata sunt foarte importante pt ei. Sunt de accord ca nu au puterea de a rezista acestor relatii, fie ca sunt bune sau rele. Cand sunt abordati, adolecentii vorbesc deschis despre lumea lor. Filtrele emotionale se regasesc in toate conversatiile lor, legat de toate subiectele si oricand. Chiar daca vorbeste fiecare pt el, apartenenta lor la grup e evidenta, ca si nelinistile lor, iar sinceritatea lor e clara.

Cele 2 fete care inca sareau coarda profita de relatiile lor si le valorifica precum niste comori noi si valoroase. Sunt tineri care incep sa vada dincolo de familiile lor, pt a se distra, pt a se sfatui, pt a cauta sustinere si companie. Jennifer si Shareeka sunt 2 exemple:

'prietenele ma influenteaza foarte mult. Cred ca ele iau parte la majohtatea deciziilor mele. Cand le vad cafac ceva, vreau si eu safac exact acelasi lucru. Unul din motive e ca imi place sa ma simt bine, si altul e ca imi place sa petrec timpul cu prietenele mele. (Jennifer)

''Pt mine, a avea 13 ani e varsta perfecta, eel putinpt mine. Eu si cu prietenle mele nu am fast niciodata at at de apr opiate ca si acum.. Vorbim despre tot. ca si cum am fi surori sau ceva similar. Adesea, ma descarc unor personae diferite, de vreme ce am 13 ani. (Shareeka) '

In ceea ce priveste neplacerile cu prietenii, fetele stau bine , dincolo de fundamentele relatiilor cu prietenii de acelasi sex. Sunt centrate pe palpitatiile inimii vizavi de angajamentul lor afectiv in relatie. Gandurile si conversatiile lor sunt dominate de dezvoltarea lor sexuala. Tonya si Ray isi continua povestirea:

'vrei safaci ceea ce fac prietenii tai. Nu vrei sa-ti dezamagesti prietenii. Imi place cand prietenii mei sunt loiali, de incredere, tin secretele, sunt de treaba. Nu mi-ar placea ca vreunul sa ma minta. Am aceasta prietena. Iese cu un baiat. Aceasta alta prietena, presupusa ei prietena, l-a imbrasitat pe prietenul ei. Prietena mea l-aprins si l-a inlrebat daca a fast imbratisat. Apoi prietena ei i-a spus ca el a imbratisat-o, dar ca ea nu l-a imbratisat. Apoi ea ii scrie un cuvant si i-a spus ca buzele sale nu le-a atins pe-ale lui.

Prietena mea e foarte suparata.Banuiesc ca va incerca s-o bat a cand vor fi singure. (Tonya) '

'deciziile sexuale sunt normale pt fiecare in ziua de azi, datorita varstei. E ca un semnal pt situatia ta, care arata daca faci parte din marea majoritate sau nu, daca esti activ sau nu. In unele momente, exista o presiune din partea celor de aceeasi varsta ca sa o faci si safaci verva de fiecare cand o faci .(Ray).

Adesea, influentele celor de o varsta apropiata si ale parintilor se imbina in acest fel de conversatii si noi, adultii, trebuie sa ne gandim mai mult decat o data pana ajungem sa intelegem codul moral pe care acesti tineri adolescenti sunt pe cale sa-1 exploreze. Discutiile cu Lona si Melinda sunt bune exemple in acest sens:

'aveam obiceiul sa ma eschivez din cand in cand din a ma intalni cu prietenul meu. Petreceam injur de 3 ore cu el dupa care ma intorceam acasa. Multe din prietenele mele fac la fel. Nu m-am lasat niciodata. Cand ieseam cu cinva de la scoala, petreceam noaptea cu sora prietenului sau si el cu prietenul lui. S~a intamplat intr-o sambata seara si intr-o alta zi de-a lungul unei nopti timp de o saptamana. E usor sa faci astfel de lucruri candparintii tai au incredere deplina in tine. Nu m-am simtit niciodata vinovata pt ca nu am mers pana la capat cu nici unul dintre cei doi. Fac inca aceste lucruri, dar tolul depinde de persoana cu care ies. (Lona) '

'M-am dus la o prietena mai mare ca mine si in casa ei, era o petrecere. Mi s-au oferit droguri. Totul a fast bine pana la momentul respectiv mai multi prieteni de-ai mei s-au drogat. Nu puteam crede ca prietenii mei se comporta asa fata de mine. Nu erau ei cu adevarat. Ce prieteni, uf? Toti prietenii mei stiau ca nu voi incerca Dar am simtit ca ma aflu sub presiunea de a face ceva ce nu aveam chef sa fac . M-am simtit rau si m-am gondii la ce fel de prieteni am. M-am decis sa plec. I-am telefonat mamei si am rugat-o sa vina sa ma ia. (Melinda) '

Scoala e spatiul wide se desfasoara cea mai mare parte a vietii unui copil, de la gradinita pana la eliberarea diplomei. Deci este subiectul numarul unu despre care fiecare vrea sa vorbeasca si despre care fiecare are o parere. Copiii nostri nu sunt diferiti de marea majoritate a celorlalti. Povestile lor legate de scoala reflecta dezaprobari nejustificate despre cursuri plictisitoare, despre certurile cu parintii( lungi monoloage in tentative de a-i convinge pe tinerii lor adolescenti), pana la povesti despre profesorii lor care le influenteaza viata intr-o maniera pozitiva si de neuitat:

' nu am nici o preferinta printre profesorii mei, exceptand una. Avea darul de a ne impiedica sa traim si de a ne evidentia doar laturile noastre rele.

Educatia e ceva despre care cred ca e bun in general, in special in SUA unde oamenii sunt siguri ca o primesc. Asta da o sansa celor care vor sa invete. Ma gandesc de asemenea, ca exista persoane care nu se simt confortabil in sistemul scolar, dar care sunt tolusi prezenti exista profesori carora nu le plac elevii si elevi car or nu le place sa invete. lmi place sa invat cu conditia ca, ceea ce invat sa -mi trezeasca interesul. Partea cea mai interesanta legata de scoala e profesorul. Daca un professor nu are imaginatie sin u e capabil sa se organizeze ca ora lui sa fie placula, atunci ora va fi plictisitoare. Consider ca profesorii trebuie urmariti mult mai de-aproape si Irebuie safe evaluati cu mai multa grija. De asemenea , cred ca elevii trebuie intrebati despre ceea ce cred ei despre profesorii lor si de acest lucru ar trebui sa se tina cont in evaluarea lor-a profilor. (Gabe) '

'Educatia e un lucru mare, dar parca se pune prea mult accentul pe faptul de a da la facultate. Cred ca nu e chiar asa grav daca nu mergi la facultate, exista locuri de munca pt care nu e nevoie de studii superioare(Mike)'- nu mai stiu structura sistemului lor scolarpt a gasi echivalentulpt cuvantul 'colegiu'

'scoala secundara(n.r. liceul-gimnaziul?'!) dupa mine, provoaca teama. Dar cred ca gandesc asa pt ca sora mea mi-a spus ca avea colegi care fumau si care incercau sa te convinga safumezi, sa te droghezi si safaci alte lucruri pe care nu vrei sa lefaci. Cred ca de aceea mi-e teama de liceu. Chiar daca sunt o groaza de cursuri interesante pe care as vrea sa le urmez. Am mai auzit ca profesorii lor nu sunt prea implicati legat de elevii lor. E un lucru care nu-mi place. Sora mea imi spunea ca e multa libertate in timpul liceului(Kenecia) '

Adolescentii se confrunta cu standardele sistemului de invatamant in care au incredere. Sugestiile lor ne atrag atentia asupra lumii in care traiesc ei. Acestea reflecta nevoia lor de a-si imbunatati capacitatea de a lua decizii. Adesea , acesti elevi se angajeaza in comportamente ale caror consecinte vor afecta modul lor de viata. De exemplu, in fiecare zi 3000 de adolescenti americani fumeaza prima lor tigara. Mai mult de jumatate din copiii americani din clasele 6, 7, 8 (gimnaziu si liceuI?!-tot sistemul lor de invatamant)sunt supraponderali si tinerele, in numar mare, urmeaza o dieta pt ca societatea e obsedata de forme subtiri(California Middle Grades Task Force, 2001).

E evident 'ca exista o nevoie cruciala in a-i ajuta pe adolescenti sa dobandeasca principiile pe baza carora sa ajunga sa ia decizii in cunostinta de cauza, deliberati'(Carnegie Council on Adolescent Development, 1989,pl2, trad, libera). Cercetarea pe care ne bazam pt a face sugestii in acest capitol(.Tones, 1999) evidentiaza aceasta 'nevoie cmciala'de a imbunatati capacitatea adolescentilor de a lua decizii, in special in mediul lor social unde majoritatea deciziilor lor au consecinte importante pt viitorul lor. Studiul a investigat, in particular, capacitatea de a lua decizii la adolescentii de clasa a 7-a (gimnaziul). Aceasta cercetare care a durat 8 saptamani s-a desfasurat sub forma unui program scolar bazat pe lucrarile ale caror subiect ar putea influenta perceptia deciziilor pe care acesti adolescenti le iau in prezent si pe care ar putea sa le intalneasca de-a lungul ultimilor ani de adolescenta.

Pt a furniza un cadru care sa permita o intelegere mai buna a nevoii acestui program si a eficacitatii sale, atat in clasa, cat si in mediul personal al adolescentului, am explorat 3 domenii majore:

dezvoltare sociala si emotionala si luarea de decizii la adolescenti, in general;

abordarile reusite ale programului scolar pt tinerii de la 10 la 15 ani;

utilizarea fictiunii realiste ca si metoda de interventie in clasele a 7-a (gimnaziul).

2. Cadrul general

Lumea sociala si emotionala a adolescentilor se caracterizeaza prin dilemele ridicate de tentatiile sexuale, nelinistile emotionale influentate prea tare de catre cei de aceeasi varsta, o fluctuatie Constanta intre dependenta si independenta si o cautare disperata a ceea ce este complex. Aceste domenii-social si emotional- sunt foarte influentate de celelalte aspecte ale dezvolatarii adolescentilor, precum acceptarea de catre cei de aceeasi varsta si popularitate, care devin adesea sinonime pt securitate si stima de sine pozitiva. Aceasta cautare a acceptarii de catre cei de aceeasi varsta sta frecvent la baza deciziilor sociale pe care le iau elevii.

Hillman(1991, p 6) a definit conceputl de peer/pair(=de aceeasi varsta) ca 'un grup mic de persoane de acelasi sex si de varsta similara', si continua, semnaland ca majoritatea tinerilor apartin mai degraba mai multor grupuri, decat unuia singur. Aceasta structura sociala are o importnata primordiala pt o starea psihologica buna a tinerilor. Mai mult, adolescentii care sunt indragiti au tendinta de a fi 'activi, au reusite si sunt fericiti' Hillman(1991, p 6). Acest cercetator a concluzionat ca acesti pairs sunt adesea la originea preocuparilor prezente, cum ar fi activitatile sociale si comportomanetele, si de asemena ca parintii au o influenta asupra preocuparilor ce privesc viitorul, cum ar fi alegerea unei cariere si aspiratiile financiare.

Din pacate, aceste preocupari prezente se regasesc in deciziile nesanatoase, care au un impact important asupra limitelor in alegerea carierei, aspiratiilor financiare si a altor perspective de dezvoltare ale adolescentilor.

McEwin si Thomason(1989) intaresc faptul ca dezvoltarea sociala si emotionala a adolescentilor in inspecial, e una dinamica. Emotiile sunt ca niste rachete care se deplaseaza intre sentimentele euforice si cele depresive, in special in ceea ce priveste gelozia, dragoste, teama, furia si anxietatea. Desi sunt intense, aceste trairi se calmeaza rapid si 'nu sunt, personal, la fel de costisitoare ca acelea pe care le regasim in timpul adolescentei tarzii si la varsta adulta'( McEwin si Thomason,1989, p 5). Acest stadiu determinant in dezvoltarea sociala si emotionala se caracterizeza adesea prin reactii care sunt disproportionate in raport cu evenimentul. De exemplu, elevii pot manifesta sentimente intense de rusine si de umilinta vizavi de evenimente sociale de mica importanta(Wood si Hillman, 1992).

Mai multe cadre didactice au cerut ca abilitatatea de a lua decizii sa fie integrata in programa. Acestea sunt convinse ca stilul de viata care va rezulta se va concretiza intr-un viitor mai luminos pt tineri. Toti copiii trebuie sa aibe cursuri despre luarea de decizii sociale, despre dezvoltarea emotionala sanatoasa si despre rezolvarea de probleme, iar programa scolara trebuie sa prevada un invatamant sistematic pt aceste abilitati diferite(Elias si Tobias, 1990; Scales, 1990).

Aceste materii pot fi incluse si abordate cu succes in oraganizarea fiecarei ore pt scolarii cu varste intre 10 si 15 ani. Acest obiectiv a ajutat efectiv la trasarea profilului standard al studiilor in Carolina de Nord( North Carolina Department of Public Instruction, 1999). Intre timp, sunt cursuri care continua sa puna accent pe competentele scolare , ignorand impactul pe care lumea sociala a adolescentului si experientele sale personale le au asupra reusitelor scolare. Totusi, incluzand luarea de decizii in programa, aceasta ar putea imbunatati perspectivele si sansele viitorului adolescentilor, imbinand experientele de viata si punctele din programa.

3. Utilizarea fictiunii realiste pt imbunatatirea capacitatii de luare a deciziilor sociale

Datorita fictiunii realiste, adolescentul descopera o lume care nu i se impune, care i se potriveste si de la care primeste, adesea fara sa isi dea seama, un ajutor pt a-si dezvolta abilitatea de a lua decizii sociale. Prezentam o viziune de ansamblu a legaturii care exista intre fictiunea realista si influenta acesteia asupra luarii de decizii la adolescenti.

3.1. Fictiunea realista

Prin fictiunea realista adolescentul e implicat in luarea de decizii la nivel inalt dar e atras si spre lectura. In paginile romanului contemporan, elevul descopera o lume care ofera 'o camera si pensiune'Vcadru altor adolescenti care trebuie sa faca fata unor probleme asemanatoare cu ale sale si care se gasesc in fata unor alegeri dificile. In fictiunea realista, elevul intalneste personaje care, ca si el, trebuie sa traverseze perioade intense in dezvoltarea personala:dezvaluirea catre parinti si prieteni a consumului de alcool si tigari, deciziile care au legatura cu viata sexuala, presiunile din ce in ce mai puternice de a se conforma celor de varsta apropiata, schimbarile familiale si confuzia din ce in ce mai mare in fata complexitatii cu tot ceea ce aduce ea.

Elevii intre 10 si 13 ani sunt putin atrasi de lectura. Fictiunea realista le ofera o solutie la aceasta situatie si le creeaza nevoia de a participa activ la scenariile de luare de decizii. Adolescenti aleg acest tip de lucrari din ratiuni diverse: pt ca sunt scrise special pt aceasta grupa de varsta, pt ca sunt usor de citit si bine scrise si pt ca nu se aseamana cu un manual obisnuit.

Dupa Isaacs(1992), profesorii trebuie sa acorde o atentie deosebita titlurilor si autorilor pe care elevii le selecteaza, si sa foloseasca unele din alegerile lor in programul de formare. De fapt, 'relatiile intre cei de varste apropiate sunt importante pt elevii cu varste intre 10 si 13 ani si acestia depind mai mult unii de altii decat recomandarile de lectura facute de adulti'(Isaacs, 1992, p 139).

A deveni o natiune de cititori: raportul Comisei de lectura(Andreson, Hiebert, Scott et Wilkinson, 1985, p 117-120) a devenit rapid o referinta in SUA si contine sugestii care sunt inca pertinente; gasim urmatoarele recomandari:

Profesorii trebuie sa creeze o atmosfera litarara la ora, stimulanta si bine organizata si 'sa aloce un timp adecvat lecturii si scrierii'

Profesorii trebuie sa acorde o mare atentie intelegerii procesului de invatamant la clasa.

Utilizarea manualelor scolare si a caietelor/foilor de lucru pt achizitionarea de abilitati trebuie sa fie urmarita indeaproape; aceasta consuma din timpul orei chiar daca e greu de demonstrat ca incurajeaza reusita in lectura.

Lectura independenta, atat in ora, cat si in afara ei, trebuie sa fie incurajata. Aceasta e in legatura directa cu cresterea reusitei in lectura.

Copiilor trebuie sa li se ofere mai multe ocazii de a scrie pt ca si acest lucru are un impact asupra competentelor de lectura.

Scolile trebuie sa creeze un climat pt lectura care sa se raspandeasca .

Biblioteca scolii trebuie sa fie considerata un element fundamental in 'devenirea unei natiuni de cititori'. Asadar, bibliotecile trebuie sa fie bine dotate si sa dispuna de personalul necesar pt buna lor functionare.

Profesorii trebuie sa recunoasca aportul indispensabil al lecturii si sa-i invite pe adolescenti sa citeasca si sa exploreze personajele romanelor in conditii de siguranta. Carnegie Council on Adolescent Development, 1989,(consiliul Carnegie pt dezvoltarea adolescentilor) ne avertizeaza ca tinerii adulti prost pregatiti 'care au competente minimale pot fi pierduti. Cei pregatiti eel mai putin recidiveaza in crima organizata, in abuzul de droguri sau de alcool'( Carnegie Council on Adolescent Development, 1989, p 29, trad, libera). Provocarea pe care Carnegie Council on Adolescent Development e fixat e evidenta. Cele mai bune clase de elevi cu varste intre 10 si 13 ani sunt acelea unde invatamantul este integrat si axat pe copil. A citi fictiune realista cu copiii ofera profesorilor ocazia de a aplica practici observate in orele unor profesori mai buni, iar adolescentilor le ofera sansa de a descoperi abilitati asociate luarii de decizii sanatoase.

3.2. Vedere de ansamblu a studiului care imbina fictiunea realista cu capacitatea luarii de decizii

Bazat pe 31 de exemple de fictiune realista, aceste program de 8 saptamani a invitat o clasa de a 7-a(gimnaziu) in lumea literaturii. Lume, in care acesti elevi au descoperit o serie de personaje care au trait aceleasi confuzii, s-au lovit de aceleasi dileme si au rezolvat aceleasi conflicte ca si acelea pe care le scriu ei insisi in jurnalele lor sau in raspunsurile la intrebari. Acesti elevi au gasit asadar complici literari (literate pears) care erau implicati in diverse situatii de a lua decizii sociale.

Acest studiu e fondat pe modelul DECIDE(Durrant, Frey si Newburry, 1991) pt a defini cadrul teoretic al luarii de decizii. Am ales acest model pt ca acronimul sau este simplu si usor de memorat, ceea ce mareste probabilitatea ca participantii la studiu sa-1 integreze in modul lor de viata. Programul conceput pt studiu se bazeaza pe o buna comprehensiune a acestui model, pe care 1-am aplicat in selectia cartilor si ulterior lumii personale a elevilor. Modelul DECIDE prezentat elevilor si practical, se traduce dupa cum urmeaza:

Descrierea problemei-describe the problem

Exploreaza pt a identifica solutii-explore to identify solutions

Considera(tine cont de) consecintele fiecarei solutii- consider the consequences of

each solution

Identifica solutia cea mai buna-identify the best solution -

Decide s-o aplici-do it

Evalueaza-ti decizia si invata din ea-evaluate your decision and learn from it.

De indata ce romanele si modelul de luare a deciziilor sunt alese, se abordeaza problema programei zilnice. Colegiul de arte si limba engleza din Carolina de Nord se bazeaza pe competentele dobandite din studiul cursului standard si are ca cerinte pt elevii de clasa a 7-a, precum 'o programa provenita de la adolescent si conceputa pt el[.J un program care abordeaza sensul social cautat de elevi si care ii considera membri ai comunitatii scolare'(McDonough, 1991, p 29, trad, libera). Inainte de acesta, ghidul programului si miscarii nationale pt imbunatatirea programei pt elevii de 10-13 ani si a sistemului de invatamant au fost completate in ceea ce priveste cadrul teoretic in elaborarea programului. Mai mult, s-a depus un efort suplimentar pt ca procesul de invatamant zilnic sa fie interesant si adaptat la modelul DECIDE. Acest model a scos in evidenta ceea ce este comun celor 31 de romane care au fost citite si abordate in cercurile literare. Aceasta strategic a fost utilizata pt ca ea permite elevilor sa aleaga liber printre romanele disponibile si de a intreprinde propriile lor discutii pe marginea subiectelor.

De exemplu, 2 romane a fost folosite in acelasi timp pt procesul de invatamant de la clasa. Primul a permis introducerea modelului de luare de decizii si al doilea a facilitat o mai buna comprehensiune a modului de aplicare asupra personajelor. Dupa aceste proces, elevii au citit alte 2 romane la alegere dintre titlurile propuse. Aspecte comune au condus discutiile cercurilor de lectura. De indata ce au inteles modelul luarii de decizii si au invatat sa-1 aplice, elevii au citit un al 5-lea roman si ultimul impreuna, ceea ce le-a permis sa aplice modelul in viat alor personala

De-alungul acestui studiu , am primit informatii asupra problemelor legate de luarea de decizii si a lumii sociale a 28 de adolescenti, toti elevi de clasa 7. Am utilizat o varietate de instrumente pt a colectiona date, precum chestionare, jurnale de bord(lectura-raspuns) si teme formale scrise. Mai mult, am intervievat 7 elevi in mai multe etape. Toate raspunsurile elevilor au adus multe detalii, de multe ori nesolicitate si sincere.

Apoi am procedat la analiza calitativa a datelor urmarind regulile sugerate de Lincoln si Guba(1985), pt a intelge fenomneul de triangulatie. Aceasta ne-a permis sa precizam treptat cadrele de referinta pana la care a reiesit o comprehensiune completa a tuturor datelor percepute. Am transmis concluziile noastre profesorului, elevilor si familiilor lor, tuturor care au participat la studiu.

Am urmat recomandarile North Carolina Course of Study si am tinut cont de componentele programei pt grupa de varstalO-13 ani, dupa cum urmeaza:

Diferentele nivelurilor de dezvoltare ale elevilor au fost respectate; de ex, maturitatea
si nivelul de interse, lectura si capacitatea de a scrie.

Competentele bune de comunicare au fost luate in considerare tot timpul, precum cea

de asculta, de a vorbi, de a citi, de a scrie si de a privi.

Reusita scolara si angajamentul in procesul de invatare au fost sublinitate.

Foile de competente, manualele scolare, invatatul pe de rost din carti ale profesorului
au fost evitate.

Au fost valorizate strategiile de motivare; de ex, utilizarea cartilor cunoscute adaptate varstei adolescentilor, discutiile, munca in grup, conversatiile nestructurate in clasa si entuziasmul elevilor.

Au fost abandonate manualele de baza si inlocuite cu carti cunoscute, potrivite pt
varsta elevilor, descriind situatii pertinente si utilizand un limbaj mult mai natural.
Personajele din cartile selectate corespondau diverselor caracteristici de dezvoltare
ale adolescentilor; de unde o mai buna intelegere de sine din partea elevului.
Lectura s-a facut in diverse moduri, pt a intari competentele de baza:lectura cu voce
tare facuta de profesor si de catre elevii care s-au oferit, grup de lectura silentioasa
sau cu voce tare si lectura individuala in afara orei.

Au fost evidentiate si diferentele culturale chiar in roman. Aceste diferente au fost

puse apoi in legatura cu viata personala a elevilor, pt a incuraja respectul fata de altii

si toleranta fata de individualitatea fiecaruia.

Situatiile de luare de decizii au fost accentuate in fiecare carte.

Modelul DECIDE, un exemplu de abordare planificata, a fost utilizat ca si cheie de evaluare, pt ca a fost usor de inteles la diferite niveluri regasite in clasa. Utilizarea frecventa a modelului a permis intelegerea sa.

Centrele media au fost utilizate si promovate (atat in scoala cat si in oras.)

Parintii au fost interesati si implicati in process.

In final, viziunea propusa de Consiliul Carnegie pt dezvoltarea adolecentului pt o

buna sanatate a acestuia(1989, p 15, trad libera) a fost asociata cu toate aspectele

procesului de invatare. Acest elev a fost descris' ca o persoana reflexive, intelectual,

o persoana pe cale de a se angaja semniflcativ in viata, un bun cetatean, un individ

bine intentionat si moral, o persona sanatoasa.'

3.3 Rezultate

Elevii care au participat la studiul nostru sunt adolescenti care in mod normal trebuie sa faca fata unor situatii sociale care implica provocari. Prima intrebare a chestionamlui a fost:' Aminteste-ti momentul in care ai fost confruntat cu o alegere dificila sau cu o tentatie, care implica si alti oameni intr-un mediu social(inclusiv scoala). Descrie in detaliu mediul si situatia in care ai fost, descriind modul in care te-ai simtit.'

Dornici de a discuta despre viata lor sociala, acesti elevi ne-au oferit o viziune caleidoscopica asupra lumii lor si asupra modului cum o traiesc. Sunt constienti de relatiile lor cu cei de-o seama tot timpul;admit ca aceste relatii sunt si pozitive si negative, si ca au avut in general dificultati in a le rezista. Aceste interactiuni si aceste influente au iesit la suprafata in toate discutiile, pe toate temele, tot timpul, si propunerile elevilor au fost incarcate de o puternica implicare emotionala.

In timpul ultimelor zile ale studiului, elevii au descris un amestec de situatii si dileme, de programe si etape, de strategii si de lupte/incrancenari. Au inceput sa inteleaga, la diferite niveluri, ca situatiile sociale afecteaza pe toata lumea si ca fiecare persoana are responsabilitatea de a le recunoaste si de a le aborda intr-o maniera responsabila si controlata. Aceasta constientizare in crestere, a fost evidentiata comparand raspunsurile initiale si cele finale la chestionar(v tabelul 6.1). De asemenea, mare parte din elevii din aceasta clasa au inceput sa inteleaga ca deciziile au adesea efecte pe termen lung si ca aceste efecte trebuie sa fie luate in considerare in procesul de luare a deciziilor: nu e suficient sa te gandesti la o decizie intrebandu-te'merg?' sau 'nu merg?'. Trebuie totodata sa te gandesti la ramificatiile fiecarei optiuni posibile. Acest mod de abordare duce la deplasarea accentului de pe niste alegeri pt a obtine o gratificare imediata spre alegeri care iau in cosniderare efectele pe termen scurt si lung.

3.4. ImpactuI posibil al fictiunii realiste asupra vietii personale a elevilor

Elevii au folosit modelul DECIDE pt a analiza deciziile illustrate in povestirile de la ora. Era important ca ei sa aplice frecvent si intr-o maniera eficace intelegerea lor personala a acestui model, asupra fictiunii realiste. Aplicandu-1 de mai multe ori, au dobandit o mai buna intelegere in luarea de decizii si si-au interiorizat etapele, ceea ce ii putea incita de-acum incolo in a se folosi de acest model.

In datele nesolicitate din jurnalul zilnic, 24 din 28 de elevi(86%) au notat ca puteau sa citeasca romane de fictiune realista atunci cand trebuiau sa ia o decizie dificila. De ex:

' Anumite carti pot avea impact asupra oamenilor. De ex, daca ai probleme acasa[] parintii tax te cearta in fiecare zi. Te decizi sapleci. Poti sa citesti o carte despre cineva care a plecal de-acasa si care a abandonat scoala. Vei sti atunci ce soarta a avut personajul. De asemenea, poti sa vezi cam ce ti se poate intampla. Aceea poate ft doar o carte de fictiune, dor s-ar putea safifost scrisa doar pt tine.

Poti sa schimbi ideile, si sa te gandesti putin mai mult la ce ai de gand safaci. (Sara).

Cred ca literature are multe de-a face cu deciziile. Cartile pe care le-am citit sunt atata de adevarate. Poti sa-ti amintesti de cartile pe care le-ai citit si sa-ti dai seama ca deciziile personajelor seamana foarte mult cu ale tale. Daca te confrunti cu o situatie dificila si trebuie sa iei o decizie, poti sa-ti amintesti de aceste carti, daca aceste probleme sttn similare cu ale tale(Melinda).

Poti invata din greselile pe care le fac personajele din carti atata timp cat iau decizii(Scottie). '

Acestor elevi le-a placut programul care le-a fost introdus in ora de literatura si in viata lor, pt ca le-a oferit un mijloc de a intra in lumea literara care reflecta propria lor lume. Intrati in acest nou mediu, se simt liberi pt a explora in siguranta, de a trai in acelasi timp povestile personajelor si circumstantele care sunt comune cu viata lor. Acest program a trezit in marea majoritate a elevilor un sentiment mai ridicat de control asupra

lumi lor sociale si le-a dat posibilitatea de a-si dezvolta capacitatea dc luare de deczii.

Cocluzie: Invata mai mult

'Cine sunt tinerii carora le predam?' Pt a reflecta intr-adevar asupra intrebarii si pt a vedea cum sa contribuim la dezvoltarea optima a tinerilor, e important sa continuam cercetarile cu prorpiii nostri elevi. Daca observatiile si evaluarle in clasa ne ofera informatii asurpa dezvoltarii lor intelectuale, nu ne furnizeaza decat putine elemente legate de dezvoltarea lor emotionala si sociala si asupra capacitatii lor de a lua decizii. In acelasi timp, exista mai multe cai de a integra aceste dimensiuni. De ex :

Sa continuam lectura de romane care au legatura cu dezvoltarea emotionala si capacitatea de luare de decizii .a adolescentilor. Aceste carti reflecta lumea in care traiesc elevii, o lume care e sta permament inchisa in fata adultilor. Sa petrecem eel ptuin 30 de minute observadnu-i pe adolescenti si pe tineri intr-un loc cunoscut, in afara clasei; de ex, la intrarea in sala de jocuri sau la cinema sau in oricare alt loc unde isi petrec tinerii timpul liber. Sa observam atent dezvoltarea lor, interactiunile sociale si modul de a lua decizii. - Din cand in cand, sa distribuim in clasa fise si sa le cerem elevilor sa-si noteze parerile, nelinistile si intrebarile pe diferite subiecte. Sa alegem raspunsurile care pot fi discutate, scenarii relevante pt interesele personale si evenimente sau conversatii care au avut loc in clasa. Pot fi intrebri de genu: 'care e importanta educatiei pt viata voastra? Descrieti profesorul preferat.

Cam cati ani ar trebui sa aibe?care e decizia pe care ati luat-o cu mare greutate?' anonimatul asigura onestitatea raspunsurilor. Sa le cerem elevilor sa aduca la scoala revistele lor preferate sau sa faca o lista cu ele. Studiati atent articolele, anunturile si fotograilile din aceste reviste. Ce invata elevii din ele despre ei insisi si despre societate? O data ajunsi la o concluzie, pregatiti o lectie cu acest subiect si comparati punctele de vedere cu ale alevilor. Sa ii intrebati pe elevi despre emisiunile tv preferate sis a ii incurajati sa completeze un 'caiet de telespectator' privind nr de ore petrecut la Tv in fiecare saptamana. Priveste emisiunile cele mai viziontate si care le acapareaza timpul, intrebandu-te' ce invata elevii mei despre ei insisi si despre societate, privind aceste emisiuni?' pregatiti o lectie pe aceasta tema si comparati cu punctele de vedere ale elevilor.Ce concluzii putem trage din aceste observatii si discutii?elevii nostri ne invata ca vechiul proverb e inca actual' Contrariile se atrag.'

Descoperim ca elevii sunt ca si oamenii de toate varstele si din tot felul de medii.: au nevoi si dorinte fundamentale. Invatam , de asemenea, ca, ca si noi, au vise despre un viitor simplu si implinit in care sunt buni parinti si buni angajati care contribuie activ la viitorul tarii lor. A vorbi cu adolescentii inseamna a-ti deschide ochii asupra unei lumi plina de posibilitati.