Drumul catre standardele predarii

Drumul catre standardele predarii

Raport pentru Ministerul Roman al Educatiei si Cercetarii elaborat de James A. Kelly, consultant senior pentru Consiliul National pentru Pregatirea Profesorilor, din cadrul Proiectului de reforma a invata­mantului preuniversitar, cu finantare de la Guvernul Romaniei si Banca Mondiala, iulie 2001. Autorul acestui raport este Presedintele Fondator al Comisiei Nationale pentru Standarde Profesionale de Predare din Statele Unite - National Board for Professional Teaching Standards - NBPTS.

Scurt istoric

Pentru orice natiune sistemul de educatie este un element vital in construirea viitorului dar, in mod paradoxal, capacitatea sa de a-si indeplini scopul este limitata de controlul politic, organizational si social care au in mod fundamental o natura conservatoare. Natiunile care cauta sa-si modernizeze economiile si sa-si intareasca institutiile politice democratice in formare impun niveluri foarte ridicate de exigenta atat scolii ca organizatie cat si personalului angajat, care nu are formate capacitatea si abilitatile necesare pentru a atinge aceste scopuri. S-a observat in mod frecvent ca scolile organizate sub un singur sistem politic si sub un singur set de norme sociale se confrunta, in cazul unor noi guverne mai deschise la reforma, cu cereri de schimbare, de schimbare rapida. Acestea sunt circumstantele cu care se confrunta profesorii si initiativele de reforma a educatiei in Romania la inceputul secolului XXI.

in Romania, societatea are nevoie de un sistem de educatie care sa pregateasca copiii si tinerii sa participe ca forta de munca productiva intr-o piata a muncii dinamica si ca cetateni responsabili intr-o societate democratica, mai deschisa. Dar in Romania, ca de altfel si in alte tari post-socialiste, tranzitia spre modernitate s-a dovedit a fi mai dificila decat s-a crezut initial, inainte de Revolutia din 1989, scolile din Romania au fost supuse, de decenii, unei planificari centralizate. Sistemul de educatie a fost conceput astfel incat sa cultive atitudinile, abilitatile si valorile necesare functionarii intr-o economie planificata centralizat si controlata de guvern. Multi tineri au fost formati in domenii tehnice limitate si nu au fost pregatiti sa se adapteze la conditiile economice in schimbare. Rezultatul pentru aceasta natiune mandra - cu o istorie bogata si a doua, ca populatie, din Centrul si Sudul Europei - a fost sa ajunga tara cu aproape cea mai saraca economie din regiune si cu un sistem de educatie ce duce lipsa de resurse si echipament, o infrastructura scolara care in multe feluri este disfunctionala, un corp profesoral ce duce lipsa de formare moderna si de dezvoltare profesionala si structuri de conducere educa­tionala ce constrang inovatia si reforma.

in timpul anilor '90, guvernele Romaniei au cautat sa rezolve aceste probleme, in special prin amplul Proiect de Reforma a Educatiei (PRE), inceput la mijlocul decadei si finantat partial prin imprumuturi de la Banca Mondiala. Scopurile PRE sunt sa creasca sansele de angajare a absolventilor scolilor si pregatirea generala pentru continuarea studiilor si pentru formarea la locul de munca. Dupa adoptarea noilor programe nationale si a noilor metode de evaluare si examinare a elevilor, activitatea Componentei de Pregatire a Profesorilor s-a concentrat pe organizarea de ateliere de lucru pentru a forma o mare parte a corpului profesoral existent.

La mijlocul anului 2000 s-a lansat un proiect care sa faca sa progreseze aceste initiative de dezvoltare a profesorilor, prin plasarea accentului pe standardele predarii. Si anume, s-a incercat formularea unui plan strategic pentru dezvoltarea si implementarea Standardelor Profesionale

Nationale pentru Profesori si crearea unui cadru institutional pentru a desfasura aceasta munca. Noul proiect a trebuit sa identifice conditiile si stimulentele care sa sprijine educatia pro­fesorului inainte de angajare precum si dezvoltarea profesionala ulterioara pentru a satisface cerintele noilor Standarde Profesionale Nationale pentru Profesori, in plus, proiectul a trebuit sa sugereze mecanisme de asigurare a calitatii prin stabilirea criteriilor de selectie pentru cariera de profesor si de asemenea sa identifice si sa promoveze conditii care sa sprijine valoarea Standardelor in certificarea profesorilor si in procedurile de acreditare. Ca un ultim obiectiv, s-a incercat obtinerea, prin intermediul acestui proiect, a unui sistem care sa duca la motivatie si stimulente crescute pentru ca profesorii sa satisfaca cerintele noilor Standarde Profesionale Nationale pentru Profesori.

Eficacitatea sistemului de standarde de predare

Este important sa examinam importanta unui efort national de a dezvolta un sistem explicit de standarde ale predarii pentru intreaga tara. Aspecte ale acestei chestiuni care ar trebui analizate sunt daca Romania are in prezent standarde de predare si daca da, unde din punct de vedere institutional sunt localizate si cat de bine servesc ele scopurile nationale de reforma a educatiei; care vor fi beneficiile in timpul lungului proces de dezvoltare a unui sistem de Standarde Profesionale Nationale pentru Profesori; cum sa se utilizeze si sa se adapteze eforturile majore de a infiinta standarde de predare si evaluare din alte tari mai avansate, in special prin examinarea celor dezvoltate de Consiliului National de Certificare din Statele Unite; si, in cele din urma, ce beneficii directe si indirecte pot rezulta din institutionalizarea unui sistem explicit de standarde de predare in Romania.

a)    Standardele existente

La inceputul efortului de a dezvolta noi Standarde Profesionale Nationale pentru Profe­sori, s-ar putea presupune ca in prezent in Romania nu exista standarde pentru profesori. Dar o asemenea presupunere este o mare greseala, intr-adevar, in Romania exista standarde pentru profesori, insa standardele actuale au caracteristici ce limiteaza serios capacitatea lor de a avea o contributie pozitiva la reforma educatiei. De fapt, standardele existente actioneaza astfel incat limiteaza reformele conduse dupa noile cerinte nationale si nu le faciliteaza.

Sa analizam doar cateva dintre standardele - asteptarile si cerintele referitoare la cunostinte, abilitati si mentalitati - pe care profesorii din Romania le intalnesc in cariera lor profesionala.

in primul rand, persoanele care doresc sa devina profesori trebuie sa fie admise intr-o institutie de invatamant tertiar. Standardele pentru deciziile de admitere se gasesc in standardele de absolvire a liceelor si in cerintele universitare si departamentale din cadrul institutiilor.

in al doilea rand, in cadrul institutiilor de invatamant superior, studentii care doresc sa devina profesori trebuie sa fie admisi in programul de formare a profesorilor.

in al treilea rand, studentii care se afla intr-un program de pregatire a viitorilor profesori trebuie sa indeplineasca cerintele de absolvire a acestui program.

in al patrulea rand, absolventii programelor de pregatire a viitorilor profesori trebuie sa fie angajati prin concurs de catre Ministerul Educatiei.

in al cincilea rand, dupa doi ani de la angajarea initiala, profesorii trebuie sa sustina examenul de Definitivat.

in al saselea rand, avansarea profesorului catre Gradul II si Gradul I presupune indeplinirea cerintelor fiecaruia dintre acesti pasi.

in al saptelea rand, profesorii care doresc sa obtina diplome post-universitare trebuie sa indeplineasca cerintele de obtinere a acestor diplome ale universitatii la care studiaza.

in al optulea rand, profesorii care au obtinut Gradul II pot fi alesi sa intre in administratia scolii, o tranzitie pentru care exista un set de cerinte si asteptari.

in al noualea rand, profesorii care doresc sa obtina gradatii de merit din partea Ministerului Educatiei trebuie sa indeplineasca si cerintele unui grup de colegi, pe langa cerintele Ministerului.

in al zecelea rand, profesorii intalnesc standarde impuse si de inspectori si de alte persoane cu autoritate din cadrul sistemului scolar si din Minister.

in multe cazuri, aceste standarde au o natura subiectiva si nu sunt nici transparente, ca unitati de masura pentru gradul de responsabilitate, nici nu sunt scrise explicit astfel incat toata lumea implicata sa le poata intelege.

Trecand in revista aceste trasaturi ale politicii romanesti in grupuri de lucru formate din educatori romani (cadre didactice din invatamantul preuniversitar si universitar), multi au observat ca aceste standarde' nu sunt scrise intr-o maniera tipica si care sa exprime explicit asteptarile privind cunostintele profesionale, abilitatile si mentalitatile predarii. Uneori cerin­tele sunt formulate ca fiind timpul petrecut intr-un curs sau numarul de cursuri absolvite intr-o universitate sau numarul de ani necesari pentru a ajunge la urmatorul obstacol.

O alta chestiune importanta o reprezinta consecventa dintre si in randul standardelor, in mod frecvent, standardele ce se aplica intr-un anumit punct al procesului pot sa nu fie consecvente din punctul de vedere al continutului sau din punct de vedere profesional cu standardele ce se aplica intr-un alt punct. Unele standarde existente sunt aliniate strategiilor de reforma macro-educationala, dar unele nu sunt. Unele standarde pun accentul pe cunostintele academice, altele pun un accent mai mare pe abilitatile profesionale. Unele sunt aliniate noilor programe nationale si asteptarilor fata de invatarea elevilor, in timp ce altele nu sunt. in plus, poate sa existe inconsecventa si intre universitati in ceea ce priveste standardele pentru examenul de Definitivat. Cand inspectorii evalueaza profesorii in mod individual, nu exista nici o modalitate sistematica de a observa si de a controla standardele folosite de inspectori in mod individual.

in mod clar, exista standarde pentru profesori in Romania, dar ele se gasesc in cadrul unor institutii si programe, nu sunt explicite si transparente in continut, nu sunt aliniate intre ele din punctul de vedere al continutului si nu sunt organizate intr-un fel in care sa sprijine un program national consistent si consecvent de formare a viitorilor profesori si de dezvoltare profesionala continua. Nu exista o singura institutie responsabila de aprobarea standardelor de predare; in schimb responsabilitatea este impartita intre mai multe institutii.

b)    Beneficii aduse de construirea standardelor nationale

Titlul acestui raport sugereaza ca procesul de construire a unui sistem national de standarde explicite de predare este, pentru a folosi o metafora, atat un drum cat si o destinatie. Obiectivul final al unui sistem national de standarde, pe deplin dezvoltat si folosit in toata tara, este un obiectiv important, care merita un efort national semnificativ. Dar la fel de important este si procesul folosit pentru dezvoltarea standardelor nationale, in special pentru ca multi profesori si multe institutii se implica in dezvoltarea standardelor. Amandoua sunt importante: produsul final si procesul de dezvoltare.

Deja un grup de profesori si alti educatori din Romania au avut ocazia de a se implica in standardele predarii. Cateva ateliere de lucru au fost organizate prin programul derulat de Consiliul national pentru pregatirea profesorilor in cadrul carora participantii au discutat despre standardele de predare si evaluare.

La inceputul anului 2001, doua ateliere de lucru au fost organizate sub auspiciile Consi­liului national pentru pregatirea profesorilor. La primul atelier de lucru, aproximativ 60 de profesori romani, inclusiv profesori universitari implicati in formarea initiala si altii, au lucrat intensiv timp de o saptamana, la inceputul lunii mai, pentru a examina ce inseamna standardele de predare, cum exista ele in strategia si institutiile romanesti de azi si cum pot fi dezvoltate noile standarde. Grupul a lucrat pentru a dezvolta standarde de predare pilot pentru doua discipline.

Un alt atelier de lucru, asemanator primului, a fost organizat la sfarsitul lunii mai si inceputul lunii iunie. Un grup de aproximativ 60 de profesori, incluzand pe multi din cei care au fost implicati in atelierul de lucru asupra standardelor organizat la inceputul lunii, s-au ocupat de modalitatile si probele de evaluare a predarii / a performantei didactice si au cautat sa dezvolte exercitii / probe de evaluare bazate pe standardele pilot elaborate in primul atelier de lucru.

La mijlocul lunii iunie 2001, o delegatie de 6 profesori romani, incluzand si cativa oficiali ai Ministerului si presedintele celui mai mare sindicat al profesorilor, au vizitat Statele Unite pentru o misiune de studiu de 10 zile. Grupul a vizitat mai multe institutii unde standardele de predare sunt folosite pentru a demara reforme educationale semnificative. Membrii delegatiei s-au intalnit cu oficiali din sistemul educatiei si din guvernul Statelor Unite pentru a discuta cum se incadreaza standardele de predare si evaluare in strategiile nationale mai generale de ridicare a nivelului scolilor si a invatarii elevilor.

Fiecare dintre aceste ateliere de lucru si intalniri a ajutat membrii-cheie din comunitatea educationala romana sa-si dea seama de necesitatea dezvoltarii standardelor de predare in Romania. Membrii acestor grupuri si-au format o idee generala despre standarde, dar in acelasi timp si-au dat seama ca va fi nevoie de munca serioasa pentru a crea un sistem de standarde de predare in Romania. Dar aceste experiente reprezinta numai inceputul. Multa munca va trebui sa fie depusa in continuare. Multi profesori vor trebui sa fie implicati in acest proces.

Dezvoltarea unui sistem de standarde de predare nu este o sarcina usoara si nici nu se poate face peste noapte. Exista mai multe moduri in care Guvernul poate decide ca acest proces trebuie demarat; in continuare in acest raport sunt identificate in mod clar aspectele care trebuie decise. Metoda exacta de demarare trebuie decisa in cadrul Guvernului (Ministerului n.t.), dar in conceperea acestui proces Guvernul ar trebui sa examineze nu numai aspectele de eficienta (timp si costuri), ci si aspectele profesionale. Spre exemplu, s-ar imbunatati predarea la clasa in timpul acestui proces de dezvoltare? Ar avea loc schimbari in continutul cursurilor universitare de pregatire a viitorilor profesori in timpul perioadei de dezvoltare? S-ar accelera acceptarea procesului daca profesorii ar ajunge la concluzia ca persoanele ce dezvolta aceasta strategie sunt la curent cu ceea ce se intampla in clasa? Ar avea oficialii guvernului o parere nerealist de optimista ca ei au realizat / au infaptuit reforme educationale reale inainte ca schimbari reale sa aiba loc in clase si in universitati? Aceste aspecte profesionale sunt importante pentru ca un proces bine conceput va conduce la schimbari pozitive inca din timpul perioadei de dezvoltare.

La inceput, Ministerul ar trebui sa creeze un organism national care sa coordoneze procesul de dezvoltare a standardelor de predare si evaluare. Daca Ministerul decide sa creeze un astfel de organism, acesta ar trebui sa se asigure ca cei mai buni profesori ai tarii vor fi implicati. O data creat, acestui organism ar trebui sa i se incredinteze sarcina de a dezvolta doua compo-nente-cheie majore: un document central / o declaratie centrala despre ce ar trebui profesorii sa stie si sa fie capabili sa faca si un format-cadru pentru identificarea categoriilor specifice pe care

trebuie sa le respecte elaborarea fiecaruia dintre standarde si dezvoltarea instrumentelor de evaluare. Aceste prime produse ar asigura coerenta si coordonare pentru munca grupurilor sugerate mai jos si ar da posibilitatea Ministerului sa evalueze procesul si sa-l corecteze din vreme, daca este nevoie, in plus, procesul dezvoltarii acestor doua strategii de baza ar reprezenta o experienta profesionala exceptionala pentru participanti.

Dezvoltarea propriu-zisa a standardelor ar avea loc printr-un proces care initial implica profesori excelenti, profesori universitari si pe altii, in grupuri mici, s-ar putea numi grupuri de lucru, care ar primi fiecare sarcina de a dezvolta standarde pentru o anumita disciplina. Mai tarziu in acest raport, sunt facute recomandari precise despre cum sa se organizeze fazele de inceput ale acestui proces. Daca finantarea ar permite, cateva sute de profesori ar putea fi implicati in aceste activitati initiale, dar munca ar putea fi indeplinita cu numai 10-l2 profesori / cadre didactice in fiecare grup de lucru.

Este important sa accentuam ca fiecare dintre aceste grupuri de lucru ar oferi participantilor sai o ocazie extraordinara de invatare si dezvoltare profesionala. Lucrand in cadrul documentului central despre ce ar trebui profesorii sa stie si sa fie capabili sa faca, fiecare grup de lucru s-ar lupta cu aspecte intelectuale si profesionale implicate in dezvoltarea standardelor. De exemplu, ce cunostinte, abilitati si mentalitati sunt cele mai necesare pentru anumite niveluri de predare si pentru a preda o anumita disciplina elevilor de la respectivul nivel? Cum pot standardele de predare sa fie aliniate cu noua filosofic a invatarii si cu asteptarile continutului stabilite in noile programe nationale pentru elevi? Procesul de lamurire a acestor aspecte reprezinta in sine o experienta profesionala foarte puternica pentru participanti. Ei nu numai ca vor elabora un produs folositor proiectului national, dar vor si invata multe lucruri pe masura ce fac aceasta.

Pe masura ce grupurile isi termina sarcinile de lucru, produsele muncii lor pot fi date spre circulare unor grupuri mai mari de profesori, profesori universitari, inspectori si alti oficiali, pentru comentarii, critici si sfaturi, in acest proces, un numar inca si mai mare de profesori ar putea fi implicat in aspectele / procesele intelectuale si profesionale cu care se confrunta grupurile initiale, in acest fel, un dialog mai mare despre standarde incepe sa se dezvolte si sa se raspandeasca in comunitatea educationala. Cateva mii de profesori pot fi implicati in aceasta etapa, desi numarul celor implicati ar putea fi mai mic daca Ministerul ar decide sa se implice mai putin.

intre timp, grupurile initiale vor fi primit feedback-ul pentru primele lor produse si vor incepe sa-si rafineze si sa-si imbunatateasca standardele. Acest proces iterativ de dezvoltare, trecere in revista, revizuire si imbunatatire constanta este o valoare profesionala extrem de importanta si care trebuie cultivata in cariera de profesor. Ea ofera posibilitatea unor interactiuni colegiale adevarate intre profesori, profesori universitari si altii despre aspecte de baza pentru a stabili ce este o buna predare si cum se poate dezvolta. Ea faciliteaza comunicarea intre profesori si alti educatori traversand diferitele niveluri de predare si discipline, categoriile de specializare ce creeaza "celulele specializate' intre care exista o interactiune profesionala limitata.

Al doilea val de grupuri de lucru poate fi organizat pentru a lucra pe standarde pentru alte niveluri de predare si pentru alte discipline. Procesul de dezvoltare a standardelor nationale trebuie privit ca o serie de astfel de valuri de actiuni, reactii, revizuiri, cu acceptarea si aprobarea autoritatilor guvernamentale, la momentele oportune din proces.

in acest fel, procesul de dezvoltare a standardelor si evaluarii reprezinta in sine o excelenta dezvoltare profesionala. Profesorii vor invata pe masura ce lucreaza la standarde si evaluare.

Experienta Statelor Unite: certificarea Comisiei Nationale

Fiecare tara trebuie sa decida singura ce ar trebui sa stie elevii sai, ce ar trebui sa se predea in scolile sale, cum ar trebui educati profesorii sai si ce fel de experiente de dezvoltare profesionala ar trebui oferite profesorilor sau ar trebui cerute de la acestia. Cu toate acestea, in situatia Romaniei, in care nevoia de reforma este acuta si resursele disponibile sunt putine, este intelept sa fie analizate programe infiintate in alte tari, programe care promit sa fie foarte folositoare daca sunt adaptate pentru folosinta in Romania.

Trebuie precizat faptul ca oferind exemplul Statelor Unite nu se intentioneaza sa se sugereze ca modelul Statelor Unite trebuie adoptat in Romania. Cu toate acestea, el reprezinta cel mai bun ,£tudiu de caz' disponibil care arata cum pot fi dezvoltate standardele nationale de predare. Profesorii romani si autoritatile guvernamentale si universitare in masura vor decide ce si daca parti din acest model se potrivesc situatiei din Romania.

Oficiali din educatie si un numar limitat de profesori / cadre didactice din Romania sunt deja oarecum familiarizati cu sistemele educationale din alte tari mai avansate. Unii dintre ei au intrat recent in contact cu standardele de predare formulate in Marea Britanie si alte tari din UE. Cum s-a mai spus deja in acest raport, unii dintre ei au avut ocazia de a se familiariza cu sistemul Comisiei Nationale de Certificare din Statele Unite. NBPTS este asociatia non-guvernamentala care a dezvoltat si acum administreaza standardele si evaluarea Comisiei Nationale de Certificare. Este recunoscut faptul ca sistemul Comisiei Nationale de Certificare din Statele Unite este sistemul de standarde de predare cel mai dezvoltat, coerent si acceptat din punct de vedere profesional din lume. Din acest motiv trasaturile sale sunt descrise aici, nu pentru ca procesul de dezvoltare din Statele Unite ar trebui copiat, ci pentru ca problemele aparute in dezvoltarea sa si metodele folosite pentru dezvoltarea sistemului merita sa fie luate in considerare atunci cand conducatorii romani concep dezvoltarea procesului care se potri­veste cel mai bine conditiilor si circumstantelor din Romania.

Fondat in 1987 cu sprijinul larg al guvernatorilor natiunii, al conducatorilor sindicatelor profesorilor, al oficialilor universitari, conducatori de companii, fundatii private si cetateni devotati, NBPTS este o organizatie non-profit, non-guvernamentala condusa de un consiliu director de 63 de directori, majoritatea carora sunt profesori cu activitate la clasa. Crearea NBPTS a fost o recunoastere a faptului ca predarea se afla la baza educatiei si ca singurul lucru foarte important pe care tara putea sa-l faca era sa imbunatateasca predarea la clasa. NBPTS a acceptat misiunea de a stabili standarde inalte si riguroase pentru ceea ce profesorii trebuie sa stie si sa fie capabili sa faca si de a dezvolta si pune in practica un sistem national pe baza de voluntariat prin care sa fie evaluati si certificati profesorii care indeplinesc standardele, precum si sa promoveze alte reforme educationale.

Este important ca romanii sa stie ca la inceput NBPTS a fost un subiect controversat in anumite cercuri. Profesorii au fost la inceput suspiciosi fata de ideea implicarii centrale a profesorilor in crearea standardelor. Unii oponenti politici ai sindicatelor profesorilor au ezitat sa sprijine o misiune sprijinita de sindicate, intr-adevar, sprijinul sindicatelor, puternic printre conducatorii nationali, era destul de confuz la nivelurile joase (statale si locale), in timp ce profesori din toata tara erau atent selectionati pentru a face parte din conducerea NBPTS, majoritatea profesorilor nu stiau ca aceasta organizatie a fost infiintata. Nimeni nu a stiut cum sa dezvolte standarde pentru predare excelenta si evaluare pentru performanta didactica bazata pe standarde. Nimeni nu a stiut cat va costa sau cat va dura. Dar procesul a fost inceput chiar daca durata si costul intregului efort nu erau cunoscute.

L    in Statele Unite au fost folositi urmatorii pasi pentru dezvoltarea sistemului standardelor nationale pentru predare:

in primul rand crearea unui organism national adecvat, care sa conduca si sa controleze toate etapele procesului;

in al doilea rand, dezvoltarea unui set de principii-nucleu / principii de baza despre predarea excelenta;

in al treilea rand decizia referitoare la cum sa se rezolve problema caror specializari de nivel / disciplina sa fie recunoscute;

in al patrulea rand, dezvoltarea standardelor pentru fiecare domeniu de specializare;

in al cincilea rand, dezvoltarea evaluarii bazate pe standarde;

in al saselea rand, hotararea cum sa se administreze un sistem national de certificare profesionala.

in Romania, deciziile va trebui sa fie luate referitor la cum sa fie structurate cel mai bine etapele acestui proces tinand cont de circumstantele si traditiile romanesti. Etapele folosite in modelul SUA sunt descrise pe larg in cele ce urmeaza.

Consiliul director al NBPTS

Consiliul director al NBPTS, un grup de 63 de persoane, s-a intalnit de 4 ori pe an, pentru doua zile pline de reuniuni. (Acest program a fost curand schimbat la 3 intalniri pe an.) Membrii consiliului nu au fost platiti, dar cheltuielile de transport au fost decontate, intalnirile au avut loc la sfarsit de saptamana pentru a facilita prezenta profesorilor si a altor educatori care nu au dorit sa-si paraseasca clasele in timpul saptamanii. Un personal de baza de aproximativ 5 angajati cu norma intreaga a fost recrutat, personal care a crescut cu atragerea de consultanti atunci cand abilitatile sau cunostintele lor specializate s-au dovedit necesare.

Principii de baza

in timpul primului an, NBPTS s-a concentrat pe crearea unui document / unei declaratii de baza care sa descrie predarea excelenta. Acest document de baza, intitulat "Ce ar trebui sa stie si sa fie capabili sa faca profesorii', s-a finalizat dupa nenumarate discutii in cadrul consiliului.

Profesorii au dezbatut aspecte de substanta. Guvernatorii statelor au luat cuvantul pentru a reprezenta interesele comunitatii. Conducatorii companiilor au exprimat ingrijorarea comu­nitatii de afaceri ca scolile tarii nu pregateau in mod adecvat tinerii pentru economia globala, competitiva ce lua nastere. Participantii la aceste dialoguri considera aceasta experienta ca fiind cea mai importanta experienta de dezvoltare profesionala a carierei lor. Primele schite au circulat pe scara larga pentru a fi discutate in grupuri de alegatori, conducatori ai educatiei, oficiali guvernamentali si ai lumii de afaceri, ale caror comentarii au fost atent analizate de catre consiliu cand s-au pregatit versiunile ce au urmat. Eforturile Statelor Unite de a obtine un consens larg inainte de a adopta un document important reflecta traditia Statelor Unite si au avut succes in cadrul acestei traditii. O alta natiune, de exemplu Romania, va trebui sa decida cum va proceda cu acest prim pas important.

La mijlocul anului 1989, consiliul director al NBPTS a adoptat cu unanimitate docu­mentul de 39 de pagini "Ce ar trebui sa stie si sa fie capabili sa faca profesorii'. Acest document este acum considerat ca fiind cel mai influent document asupra predarii in America din a doua jumatate a secolului 20. Procesul folosit pentru a dezvolta documentul si unanimitatea care a insotit aprobarea sa a reflectat faptul ca aproape toate segmentele comunitatii educationale au sprijinit NBPTS.

Esenta acestui document este rezumata in 5 principii-nucleu:

Profesorii sunt dedicati elevilor si invatarii lor;

Profesorii cunosc materia pe care o predau si modalitatea de a o preda elevilor;

Profesorii sunt responsabili de organizarea (managementul) si monitorizarea a ceea ce invata elevul;

Profesorii reflecteaza in mod sistematic asupra practicii lor si invata din experienta;

Profesorii sunt membri ai comunitatilor care invata;

"Importarea' acestei istorii in Romania, in mod clar, nu trebuie sa insemne ca cele 5 principii nucleu sa fie adoptate "ad litteram', ci faptul ca in Statele Unite a fost folosit un anumit proces pentru a le dezvolta si acest proces a functionat in contextul american. A inclus toti beneficiarii, a fost deschis pentru analiza si revizuire si a produs un sprijin larg pentru un rezultat la nivel national, statal si local. Profesorii au spus - in termeni aproape incredibili - ca NBPTS are legatura cu predarea, lasand sa se inteleaga ca alte incercari nationale de a imbunatati predarea au avut legatura mai mult cu strategiile sau cu politica. Aceasta acceptare a condus mai tarziu la disponibilitatea profesorilor de a accepta un sistem de evaluare in care initial mai putin de 50% dintre profesori au reusit.

Aproape fiecare organizatie educationala din Statele Unite sprijina Comisia Nationala de Certificare, inclusiv doua importante sindicate ale profesorilor, toate grupurile de profesori universitari si speciali, grupuri care reprezinta directorii de scoli si grupurile locale si statale ale administratorilor de scoli, guvernatori statali si grupuri legislative. Sprijinul din partea sindica­telor profesorilor a fost in mod special important in dezvoltarea si conceperea acestui program.

Domenii de specializare

Urmatorul pas a fost formularea unui cadru pentru organizarea domeniilor de specializare in cadrul carora urmau sa fie dezvoltate standardele. Rezultatul a fost decizia de a folosi doua dimensiuni-cheie - nivelul de dezvoltare a copilului sau a tanarului si domeniul disciplinei. Patru niveluri de dezvoltare a elevului au fost folosite: copilaria timpurie, copilaria, adolescenta timpurie, adolescenta si maturitatea timpurie. Disciplinele au inclus Engleza/Limba si comuni­care, Matematica, Stiinte, Studii sociale/Istorie, Muzica, Arta, Educatia speciala, Educatia vocationala, Educatia fizica/Sanatate si Limbi straine. Totalul numarului de specializari astfel identificate este de aproape 25. Din nou nu se poate imagina ca aceleasi domenii de specializare sa fie adoptate in Romania, dar un proces bazat pe o viziune de substanta a predarii excelente ar trebui sa fie fundamentul pentru deciderea domeniilor de specializare.

Desigur, este posibil ca o natiune sa aleaga sa dezvolte numai un set de standarde de predare, standarde care ar fi generice pentru toate nivelurile si domeniile. Aceasta abordare a fost dezbatuta in Statele Unite si nu a fost adoptata din cauza convingerii ca predarea excelenta poate fi descrisa numai in termeni pertinenti referitor la grupuri specifice de varsta a elevilor si la ariile disciplinelor. NBPTS a folosit cinci principii de baza pentru a dezvolta o viziune generica ce a oferit fundamentele filozofice si profesionale pentru standardele si evaluarea specifice disciplinelor.

Conceperea standardelor si evaluarii

in cadrul disciplinelor specifice, comitetele de educatori ai NBPTS au fost formate sa lucreze pe standarde si evaluare de performanta. Membrii acestor comitete au fost profesori, profesori universitari si alti experti in fiecare disciplina. Un proces complex de dezvoltare a asigurat ca fiecare etapa sa fie analizata si coordonata de consiliul si personalul central al NBPTS. Cercuri tot mai mari de educatori au fost implicate la fiecare etapa, in timpul celor cativa ani de munca intensa pe standarde si evaluare, peste zece mii de educatori, majoritatea fiind profesori / cadre didactice, au fost implicati intr-un aspect sau altul al dezvoltarii. La o disciplina tipica, exista aproape o duzina de standarde articulate, grupate in trei categorii: pregatirea si planificarea pentru invatarea elevului, documentarea si analizarea invatarii elevului si reflectarea asupra predarii si modificarea ei pentru a imbunatati invatarea elevului.

Cei mai buni experti ai tarii in evaluare si testare au fost angajati prin contracte sa dezvolte evaluari de performanta, care cu mare atentie au fost aliniate standardelor de baza din fiecare disciplina. De-a lungul acestui proces ce a durat mai multi ani, documentul "Ce ar trebui profesorii sa stie-' a fost in mod constant folosit ca baza pentru deciziile despre standarde, evaluare, evaluarea sistemelor de punctaj, si chiar a instructiunilor detaliate pentru evaluarea candidatilor.

Acest proces de dezvoltare pe scara larga nu a aparut intr-un vacuum profesional, intr-ade-var, el a atras o atentie considerabila din partea conducatorilor politici, educationali si de afaceri ai natiunii. Sprijinul lor a fost necesar pentru a asigura continuitatea finantarii efortului de dezvoltare. O munca politica considerabila a fost depusa pentru a asigura acest sprijin. Sprijinul

initial al catorva membri din fiecare grup de alegatori a condus gradual la un sprijin din ce in ce mai mare pe masura ce din ce in ce mai multi oameni se familiarizau cu atenta munca profesionala si de substanta depusa de NBPTS.

Evaluarea Comisiei Nationale de Certificare

Pe baza standardelor, a fost conceput un sistem de evaluare a performantei cu doua scopuri principale: in primul rand pentru a pune bazele acordarii Certificatului Comisiei Nationale acelor profesori care indeplinesc cerintele si, in al doilea rand, pentru a furniza prin evaluare o puternica unealta de dezvoltare profesionala care ii va ajuta pe profesori sa-si imbunatateasca predarea in timpul parcurgerii procesului de evaluare.

Toate evaluarile Comisiei Nationale de Certificare au doua componente. Prima este o analiza proprie care dureaza patru luni, atent structurata, bazata pe activitatile din clasa a performantei didactice / a predarii si a invatarii elevului. Aceasta componenta este numita porto­foliu. Candidatii pentru certificare pregatesc un portofoliu de dovezi ale predarii lor folosind documentatie si analize scrise ale predarii lor. Profesorii documenteaza si analizeaza produsele invatarii elevilor, se intalnesc cu parinti si colegi si-si inregistreaza predarea pe banda video. Fiecare portofoliu are intre 4 si 6 exercitii de evaluare, fiecare evaluand profesorul in functie de mai multe standarde. Astfel, fiecare standard este evaluat prin mai multe exercitii diferite si fiecare exercitiu de evaluare este conceput sa examineze performanta predarii in functie de mai multe standarde.

A doua componenta a evaluarii are loc dupa terminarea unui an de scoala la un centru de evaluare unde candidatii raspund la patru sau mai multe sarcini de lucru intr-un mediu caracteristic de examen.

Performanta candidatului la exercitiile de evaluare este trimisa NBPTS pentru acordarea punctajului. Profesori de scoala din intreaga tara acorda punctajul. Doi evaluatori care sunt profesori de aceeasi specialitate cu candidatul analizeaza performanta candidatului la fiecare exercitiu / proba, in final, majoritatea evaluatorilor vor fi alesi din randul profesorilor certificati de Comisia Nationala. Profesorii care lucreaza ca evaluatori sunt platiti cu aproximativ 100$ pe zi, ceea ce este mai putin de jumatate din salariul mediu pe zi pentru un profesor din SUA. Protocoalele complexe de punctaj, folosirea atenta a performantelor de referinta, si formarea riguroasa a abilitatilor de evaluator asigura ca punctajul sa fie corect si sa respecte cele mai inalte cerinte psihometrice si legale din SUA. intr-o natiune renumita (sau mai degraba cu un renume prost) pentru conflicte indelungate privind testarea, nu a fost inaintata nici o actiune in instanta impotriva seriozitatii, validitatii sau rezultatelor Comisiei Nationale de Certificare.

Evaluatorii raporteaza ca procesul de formare a evaluatorilor, combinat cu experienta propriu-zisa de evaluare a performantelor in functie de standarde, este o excelenta experienta de dezvoltare profesionala.

Daca la inceput ar putea parea nepotrivit ca profesori necertificati sa evalueze perfor­mantele candidatilor, formarea pentru evaluare s-a dovedit a avea succes in identificarea profesorilor care sunt buni evaluatori. Nu toti profesorii excelenti la clasa sunt buni evaluatori si nu toti evaluatorii buni sunt profesori excelenti la clasa. Aceste categorii se intersecteaza, dar nu se suprapun 100%.

NBPTS stabileste standardele de performanta sau punctajul de trecere si candidatii ale caror punctaje indeplinesc acest standard sunt rasplatiti de Comisia Nationala de Certificare. Nu exista un sistem fix de trecere; evaluatorii acorda punctajul, iar NBPTS fixeaza standardul de trecere.

Eligibilitate si taxe

Orice persoana cu trei ani de experienta de predare poate deveni candidat pentru Comisia Nationala de Certificare. Profesorii universitari care pregatesc personal didactic, directori de scoala si administratori sunt eligibili pentru a deveni candidati, daca indeplinesc cerinta de a avea trei ani de experienta. Deoarece NBPTS este o organizatie non-guvernamentala, trebuie sa incaseze de la candidati o taxa pentru a acoperi costurile evaluarii. Aceasta taxa platita de sau in numele candidatului, este acum de 2300$ per candidat. Guvernele statale platesc aceasta taxa pentru mai mult de 95% dintre candidati. Candidatii care nu reusesc prima oara pot relua orice parte sau parti din examen la o taxa aditionala de 300$ per parte.

Numarul candidatilor

NBPTS estimeaza ca in anul scolar 2001 - 2002 intre 20.000 si 25.000 de candidati vor dori certificatul Comisiei Nationale. Presedintele Clinton a stabilit telul de a avea 100 000 de profesori certificati de Comisia Nationala sau cate un profesor pentru fiecare scoala din SUA.

Valabilitatea certificatului

Certificatul Comisiei Nationale are o valabilitate de 10 ani. Un profesor certificat de Comisia Nationala poate obtine reinnoirea certificatului dupa 8 ani; cerintele pentru reinnoire vor fi stabilite mai tarziu in decursul anului 2001. Un profesor poate avea mai mult de un certificat, iar unii profesori au deja certificate in doua discipline diferite.

Stimulente si recompense

La mijlocul perioadei de dezvoltare, conducatorii pionieri la nivel local si statal au inceput sa instituie stimulente profesionale si recunoastere salariala pentru profesorii care au devenit profesori certificati de Comisia Nationala. Acest tip de schimbare politica nu a avut loc de la inceput, ci a urmat dezvoltarea profesionala de substanta a principalelor elemente ale sistemului Comisiei Nationale de Certificare. Presedintele SUA si multi guvernatori de state au oferit recunoastere speciala pentru profesorii certificati de Comisia Nationala printr-o varietate de evenimente si ceremonii publice, inclusiv celebrari bianuale la Casa Alba, la care profesorii certificati au primit onoruri.

Perioada de dezvoltare

De-a lungul procesului de dezvoltare, NBPTS a cautat sa termine dezvoltarea sistemului sau ,pat mai repede posibil, dar doar atat de repede cat se poate face bine / corect'. Aceasta regula (care a devenit cunoscuta sub numele de Legea lui Kelly) a condus NBPTS sa fie destul de deschis si transparent la greselile facute in timpul procesului de dezvoltare. Prin aceasta practica, cei care au sprijinit si cei care au fost sceptici in privinta NBPTS au fost incredintati ca o incercare de buna credinta era facuta pentru a face lucrurile corect, chiar si atunci cand acest lucru insemna admiterea in public ca un pas important in procesul de dezvoltare trebuia anulat sau revizuit substantial. Aceste dificultati au aparut mult mai des in domeniul evaluarii decat in cel al standardelor.

De la data la care NBPTS a fost fondat la sfarsitul anului 1987 a fost nevoie de un an pentru a produce si a publica principiile de baza "Ce ar trebui profesorii sa stie'. A fost nevoie de inca doi ani pentru a termina primele standarde si inca un an (in total 4 ani) pentru a avea primele forme de evaluare gata sa fie testate. O data infiintate standardele si evaluarea, procesul s-a miscat mult mai repede. Ritmul dezvoltarilor ulterioare a fost determinat strict de nivelurile de finantare disponibile, dar in mod tipic pentru fiecare specializare, un ciclu de dezvoltare de 2 ani a fost suficient pentru standarde si un ciclu de 3 ani pentru verificarea practica a evaluarii pentru acea disciplina. Pentru ca finantarea s-a intins pe o perioada de cativa ani, a fost nevoie de aproape 15 ani pentru a termina intregul sistem. Munca in multe domenii de specializare poate avea loc simultan daca finantarea exista. Munca in Romania ar putea fi facilitata daca s-ar decide ca sistemul romanesc sa se construiasca in asa fel incat sa permita adaptarea si utilizarea unor parti din experienta americana.

Costuri

Costul total al dezvoltarii Comisiei Nationale de Certificare pentru SUA, inclusiv toate costurile de operare a NBPTS si de construire a sprijinului politic national de-a lungul anilor sai de dezvoltare, a fost de aproximativ 200 milioane $. Chiar daca aceasta suma poate sa para mare la prima vedere, cititorul este rugat sa-si aduca aminte ca aceste costuri s-au intins pe aproape 15 ani, timp in care cheltuielile pe sistemul de scoli pre-primar - XII (K-l2) au fost de 300 miliarde $ pe an. Astfel, costul total de dezvoltare a Comisiei Nationale de Cerificare a fost de aproximativ 0,00004% din cheltuielile scolare totale. Costul curent anual de operare a Comisiei Nationale de Certificare in SUA este mai mic de 1/8 din 1% din totalul cheltuielilor scolare din SUA.

Rezultate

Lectiile care trebuie invatate din experienta americana sunt ca a fost nevoie de timp, ca a fost cautata si onorata implicarea tuturor partilor interesate, ca profesorii si alti educatori au putut intr-adevar sa conceapa standarde riguroase pentru predare si au fost dornici sa faca acest lucru cand li s-a oferit ocazia si in final, ca a primat substanta, ceea ce a determinat un sprijin in crestere din partea profesorilor, a altor educatori, conducatori guvernamentali si a publicului american.

Astazi Comisia Nationala de Certificare este acceptata ca o caracteristica noua, permanenta si importanta in educatia americana. Dar oficialii romani care decid cum sa se procedeze pentru dezvoltarea standardelor pentru predare in Romania, trebuie sa inteleaga ca procesul a fost inceput cu succes, cu un personal si cu un buget mic, un grup mic de educatori competenti si dedicati, un grup mic dar influent de sustinatori.

Este important sa accentuam ca in contextul american, dezvoltarea standardelor si a evaluarii a fost organizata in asa fel incat sa permita operarea unui sistem national de certificare a predarii. Aceasta legatura nu este una necesara. Standardele si evaluarea pot avea utilizari foarte importante fara sa fie neaparat legate de o inalta certificare profesionala. Cu toate acestea in SUA, aparitia unei evaluari valide si serioase a condus la crearea de noi si importante oportu­nitati de a stabili stimulente financiare si profesionale pentru a mentine / a retine profesori excelenti in scoli, increderea in acest sistem din partea profesorilor si a autoritatilor universitare a condus la crearea standardelor de acreditare pentru programele de formare a profesorilor, cu standardele de acreditare explicit aliniate la standardele Comisiei Nationale de Certificare. S-a inregistrat un progres si in ceea ce priveste trecerea la un sistem mai uniform de licentiere initiala a profesorului.

Impacte si beneficii directe si indirecte

Motivul central de dezvoltare a unui sistem national de standarde pentru predare este ca atat procesul de dezvoltare a unui astfel de sistem cat si sistemul finalizat propriu-zis, vor conduce la imbunatatirea predarii si a invatarii in scolile din tara. in aceasta sectiune a raportului vor fi discutate cateva impacte si beneficii directe si indirecte ale unui asemenea sistem.

Sapte tipuri de impacte vor fi analizate: certificarea profesorilor, educatia / pregatirea viitorilor profesori, dezvoltarea profesionala continua, modalitatile de construire a carierei si stimulentele, statutul profesorilor si cariera de profesor, coeziunea si unitatea profesionala intre importante segmente institutionale care privesc predarea.

Recunoasterea profesorilor excelenti

Primul posibil tip de beneficiu si impact este ca un sistem bine dezvoltat de standarde va crea conditiile de incredere in care angajatorii si sindicatele pot sa cada de acord sa foloseasca standardele pentru a recunoaste profesorii excelenti. Practica indelungata in majoritatea tarilor este sa nu se diferentieze profesorii pe baza calitatii predarii lor. Aceasta conduce la paradoxul ca fiecare stie ca nu toti profesorii sunt la fel de competenti, dar angajatorii lor trateaza profesorii de parca ei ar fi toti la fel de competenti. Avand standardele de predare, exista posibilitatea de a infiinta un sistem pentru identificarea si recunoasterea profesorilor excelenti si folosirea lor pentru a permite o valorificare mai eficienta a profesorilor excelenti in scoli si in roluri de conducere in programele de dezvoltare profesionala a viitorilor profesori. De exemplu in SUA, sistemul Comisiei Nationale de Certificare este folosit sa certifice profesorii care obtin certifi­catul Comisiei Nationale, dincolo de formarea initiala.

Formarea viitorilor profesori

Un al doilea tip de beneficiu sau impact se gaseste in domeniul formarii viitorilor profesori si al formarii profesorilor in cadrul universitatilor si a altor institutii de invatamant superior, in prezent in Romania, formarea profesorilor se gaseste in cadrul universitatilor, care sunt entitati autonome si nu sunt supuse in totalitate indrumarilor Ministerului Educatiei si Cercetarii, in plus, guvernul a acordat universitatilor responsabilitatea dezvoltarii viitorilor profesori (tratata separat in urmatorul paragraf), in prezent organizarea, continutul si standardele formarii viitorilor profesori sunt determinate in cadrul departamentelor de formare a profesorilor din universitati. Un element in plus al independentei programelor de formare a viitorilor profesori este faptul ca, spre deosebire de situatia altor profesii majore din Romania, programele de formare a profesorilor nu sunt supuse acreditarii unui organism profesional extern, in aceste conditii, este important sa se conceapa o modalitate de atragere a profesorilor responsabili de formarea viitorilor profesori si a conducatorilor universitatilor care controleaza aceste programe intr-un dialog profesional structurat si de substanta cu persoanele responsabile de formarea initiala si continua a cadrelor didactice si de recrutarea fortei de munca pentru invatamantul preuniversitar, care functioneaza in cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii. Un program de dezvoltare a standardelor nationale pentru predare poate fi exact initiativa care sa atraga cele doua comunitati intr-o intelegere profesionala mai apropiata si sprijin mutual.

Dezvoltarea profesionala

Un al treilea tip de impact este in cadrul programului de dezvoltare profesionala a viitorilor profesori. Cum s-a aratat si mai devreme, aceasta functie este acum responsabilitatea sectorului universitar, dar de fapt dezvoltarea profesionala are loc si in cadrul scolilor, in cadrul domeniilor academice, prin activitati de dezvoltare curriculara si prin munca inspectorilor si a altor oficiali din Ministerul Educatiei si Cercetarii. O miscare pentru standarde ar oferi o excelenta ocazie pentru formularea unei viziuni coerente si de substanta asupra predarii excelente care sa ghideze activitatea de formare continua, oriunde aceasta este sponsorizata sau sprijinita.

Rute in cariera

Un al patrulea tip de impact ce poate aparea ca urmare a unui cadru puternic de standarde este cresterea modalitatilor de construire a carierei si stimulentele profesionale pentru profesori, in prezent in Romania, ca si in alte tari, predarea este organizata asa cum erau odinioara organizate fabricile: fiecare muncitor are sarcini de lucru si responsabilitati; deciziile despre cum trebuie organizata productia sunt luate in alta parte; muncitorilor li se spune ce si cum sa faca. Aceasta abordare trebuie contrastata cu cea observata in alte profesii in care membrii profesiei au o mare fidelitate fata de conceptele etice despre servirea clientilor lor, dar bazandu-se pe cunostinte si expertiza recunoscute, li se permite sa aiba o independenta considerabila de decizie in practica lor profesionala si se asteapta de la ei sa fie capabili sa traga concluzii profesionale independente despre problemele de rutina a majoritatii clientilor.

Un cadru credibil de standarde pentru predare ar crea posibilitatea ca meseriei de profesor sa i se dea responsabilitate profesionala reala si in schimb sa se astepte de la profesori imbunatatirea performantei lor - si respectiv a elevilor lor. Mai mult, profesorilor declarati de administratorii scolii si de inspectori ca fiind profesori excelenti li se ofera frecvent singura promovare disponibila in sistemul actual: un transfer in afara predarii si in randul conducerii. Cand acesta este singurul drum deschis pentru avansare, prea multi profesori buni parasesc predarea, desi ar fi preferat sa-si continue activitatea la clasa daca ar fi existat in sistem stimulente si recompense rezonabile pentru excelenta. Aceste stimulente nu pot fi disponibile atunci cand valoarea dominanta este ca toti membrii profesiei sunt la fel de competenti si trebuie tratati ca atare. Un sistem de standarde pentru predare ofera posibilitatea ca angajatorul si sindicatele sa cada de acord despre cum sa fie recunoscuti profesorii excelenti si cum sa se gaseasca stimulente pentru ca multi dintre ei sa-si continue activitatea la clasa.

Recompensarea

in al cincilea rand, o modalitate de a incuraja profesorii excelenti, o data identificati in moduri valide si credibile, sa ramana la clasa este sa fie crescuta recompensarea lor. Ministerul Educatiei si Cercetarii ofera acum un singur tip de recunoastere de merit a profesorilor si o mica crestere salariala asociata cu aceasta recunoastere, dar baza recunoasterii este de fapt subiectiva si prin urmare vulnerabila in fata administrarii si manipularii inechitabile, in SUA, la peste jumatate din profesori le este oferita acum o crestere substantiala de salariu de catre guvernul statal sau de catre angajatorul local, daca ei obtin Certificatul Comisiei Nationale; un program tipic ofera o crestere a salariului cu 10% in timpul celor l O ani de validitate a Certificatului Comisiei Nationale.

Statutul

in al saselea rand, un sistem national de standarde pentru profesori credibil in fata publicului si acceptabil profesional, ofera promisiunea de a mari reputatia si statutul meseriei de profesor in societatea romaneasca. Aceasta la randul sau ar ajuta Ministerul sa recruteze persoane mai bune ce doresc sa intre in domeniul predarii si sa pastreze in acest domeniu o mare proportie de profesori excelenti care parasesc predarea pentru a-si gasi alte ocupatii profesionale.

Un limbaj profesional comun

in cele din urma, un sistem puternic de standarde ar crea ceea ce se poate numi un limbaj comun al predarii, un vocabular comun care ar reduce neintelegerile si comunicarea defectuoasa dintre variatele segmente profesionale si contexte institutionale care sunt implicate in predare.

Probleme de implementare

Romania este pregatita sa creeze un cadru institutional pentru un sistem de Standarde Profesionale Nationale pentru Predare. Etapele necesare pentru lansarea acestui efort sunt prezentate mai jos. Pentru fiecare etapa este important de accentuat faptul ca deciziile trebuie luate in Romania, de romani, in maniera potrivita pentru guvernul si societatea romaneasca. Sunt identificate si discutate mai jos 13 chestiuni legate de implementare.

Strategia Guvernului

in primul rand, trebuie sa fie facuta clara intentia guvernului / ministerului de a infiinta un sistem de Standarde Profesionale Nationale pentru Predare. Documentul strategiei trebuie sa includa o scurta prezentare a scopurilor sistemului si mai multe astfel de informatii despre acest program, care pot fi incluse intr-o declaratie oficiala de strategie a guvernului / ministerului.

Stabilirea responsabilitatii organizationale

Guvernul trebuie sa decida cum sa organizeze conducerea si controlul procesului de dezvoltare si punere in practica a Standardelor Profesionale Nationale pentru Predare. Toate organizatiile nationale din domeniul educatiei trebuie sa fie rugate sa sprijine infiintarea acestui program. O posibilitate ar fi infiintarea unui consiliu sau a unei agentii cu statut national pentru a superviza acest program.

Participarea

in al treilea rand, trebuie decis cine va participa la procesul de conducere si control si de asemenea la dezvoltarea propriu-zisa a standardelor si evaluarii. Trebuie decis cum pot fi implicati profesorii, inspectorii, oficialii sindicatelor si alti educatori din scoli si universitati. Este important sa se decida cu atentie si din vreme despre modalitatile de obtinere a implicarii profesorilor de scoala, a profesorilor universitari implicati in formarea profesorilor si a persona­lului universitar responsabil cu programele de pregatire a profesorilor, atat inainte de angajare cat si dupa angajare, a reprezentantilor Ministerului Educatiei si Cercetarii, conducatori din alte domenii care deja au dezvoltat sisteme de standarde si/sau acreditare si reprezentanti importanti ai industriei si societatii romanesti.

Conducerea

in al patrulea rand, o persoana importanta cu reputatie ireprosabila ar trebui numita presedintele organismului sau agentiei responsabile pentru sistemul de Standarde Nationale pentru Predare. O posibilitate ar fi numirea ca presedinte a unui rector universitar proeminent sau a unei oficialitati recunoscute ca impartiala, care sa fie o persoana devotata ideii si nevoii de a avea un sistem national de standarde pentru predare. Un personal initial de 5-l0 persoane ar trebui sa fie suficient pentru inceput, cu capacitatea / posibilitatea de a obtine experti si consultanti daca este nevoie. Daca un oficial universitar este selectat ca presedintele progra­mului, un vice-presedinte ar trebui numit din randul profesorilor din pre-universitar.

Consiliul de control

in al cincilea rand, in functie de tipul organizatiei sau agentiei care este numita sa dezvolte si sa conduca Standardele Profesionale Nationale pentru Predare, este important ca intr-un comitet de conducere al acesteia sa fie implicate persoane a caror participare sa asigure sprijinul activ al sectoarelor pe care le reprezinta. Trebuie stabilit un sistem de contracte fixe (obligatii / responsabilitati) pentru membrii acestui consiliu de control. O posibilitate ar fi crearea de contracte cu o perioada de 3 ani cu posibilitatea prelungirii daca persoana este numita din nou. Contractele s-ar putea derula prin rotatie, astfel incat o treime din contracte sa expire in fiecare an.

Compensarea

in al saselea rand, persoanele care lucreaza in acest program trebuie recompensate conform contextului romanesc. Unele persoane ar putea fi angajate cu norma intreaga, iar altele, profesori, profesori universitari si altii, ar putea lucra cu jumatate de norma.

Conducerea executiva

in al saptelea rand, trebuie numit directorul executiv al intregului program.

intalnirile

in al optulea rand, consiliul de control trebuie sa se intalneasca in mod regulat astfel incat atributiile sale sa fie exersate in mod eficient.

Organizarea muncii

in al noualea rand, prima sarcina este organizarea unui program de lucru pentru lansarea dezvoltarii Standardelor Profesionale Nationale pentru Predare. Acest program de lucru trebuie sa includa o metodologie imediata de dezvoltare a unui document de baza a filozofiei si principiilor predarii in Romania si care este asemanator documentului intitulat "Ce trebuie sa stie profesorii' dezvoltat de NBPTS in Statele Unite. Aceasta sarcina trebuie sa fie considerata urgenta deoarece continutul acestui document va ghida toate celelalte elemente ale programului. Munca preliminara la acest document ar putea fi condusa in cadrul sau de catre Ministerul Educatiei, in timp ce este organizat si finantat programul general.

A doua sarcina de lucru este specificarea domeniilor de specializare in cadrul carora se vor dezvolta standardele. O solutie este folosirea a doua dimensiuni. Prima dimensiune ar reflecta nivelurile organizarii scolii in tara: pre-scolar (3-6 sau 7 ani); primar/elementar (clasele l-4); gimnaziu (clasele 5-8); liceu (14-l8 ani). (Ar putea fi luata in considerare si intrebarea daca sa se creeze clasificari suplimentare in cadrul nivelului liceal, pentru a reflecta diversitatea institu­tionala din acest sector). A doua dimensiune ce poate fi utilizata este reprezentata de predarea disciplinei, a specialitatii, cu cel putin o specializare la nivelul pre-scolar si primar, pentru profesorii / cadrele didactice care predau toate sau majoritatea disciplinelor elevilor mici.

in al zecelea rand, trebuie stabilite grupurile de lucru pentru standarde. O posibilitate este ca acestea sa fie stabilite de catre agentia sau organismul care conduce intregul program. Fiecare grup de lucru se creeaza pentru a produce standarde pentru o anumita specializare. Numarul grupurilor ce se formeaza in primul val poate fi determinat de circumstante si resurse, dar numarul sugerat de grupuri care sa fie infiintate la inceput este de 4, cate unul pentru fiecare nivel al sistemului de invatamant. Crearea unui val aditional de alte 6 grupuri de lucru la fiecare sase luni este un scop ce merita sa fie stabilit. Membrii acestor grupuri de lucru trebuie sa aiba experienta in domeniul / specializarea repartizata grupului. Fiecare grup trebuie sa aiba un conducator si un numar adecvat de membri. Membrii grupurilor de lucru sunt recompensati potrivit obiceiurilor din Romania, iar cheltuielile de intalnire trebuie sa fie decontate. Membrii trebuie sa participe activ la procesul de scriere a standardelor. Fiecare grup trebuie sa pregateasca o prima forma a sarcinii de lucru in termen de 9 luni. Aceste prime forme vor fi analizate de un comitet al consiliului de control care coordoneaza munca de dezvoltare a standardelor in toate domeniile de specializare. Aprobarea se va face in doua etape: aprobarea preliminara, pentru circulare in vederea comentariilor, printre profesorii interesati si altii, si aprobarea finala, care inseamna definitivarea standardelor pentru a fi folosite in programele de pregatire a profesorilor inainte si dupa angajare, dar si in alte scopuri, in special pentru examenul de Definitivat.

in cadrul celor doua ateliere de lucru organizate in Mai 2001, a fost inceputa o munca preliminara foarte importanta pentru standarde si evaluare; aceasta munca si experienta ar trebui folosite in etapele de inceput de dezvoltare a standardelor si evaluarii si multi dintre membrii acelor ateliere de lucru ar trebui sa fie implicati in lansarea noului program.

in al unsprezecelea rand, un numar suficient de copii din fiecare set de standarde ar trebui sa fie publicat astfel incat sa fie posibila o mare distributie in comunitatea educationala.

Partenerii

in al doisprezecelea rand, ar trebui luat in considerare si aspectul obtinerii unui acord de licenta sau parteneriat cu NBPTS si cu agentii de standarde pentru predare din alte tari, pentru a facilita utilizarea standardelor existente si a altor produse tehnice si metodologii, si pentru a mari folosirea eficienta a resurselor limitate de timp si de bani din Romania. Asa cum nu exista nici un motiv sa se adopte ca atare standardele americane sau alte standarde, nu exista nici un motiv pentru a nu cauta modalitati de a economisi timp si bani folosind tehnologii si metode deja existente.

Folosirea standardelor

in al treisprezecelea rand, Ministerul trebuie sa studieze moduri adecvate in care se pot folosi standardele in toate programele de recrutare profesionala, promovare, licentiere si recompensare administrate de catre Minister. Trebuie acordata prioritate felului in care pot fi dezvoltate standardele si evaluarea bazata pe noile standarde pentru a putea fi utilizate rapid in Definitivat si, de asemenea, pentru a putea fi folosite in cadrul obtinerii Gradului I si II. in plus, trebuie luata in considerare folosirea standardelor in programele existente de obtinere a gradatiei si salariului de merit, administrate de Minister.

Ministerul poate decide sa incurajeze dezvoltarea administratorilor / directorilor de scoala si a profesorilor care au activitate la clasa, in mod similar, profesorii care demonstreaza competenta masurata de noile standarde ar trebui sa fie folositi din ce in ce mai mult ca mentori pentru studentii care se pregatesc sa devina profesori, in alte domenii profesionale, profesorii universitari de medicina trateaza pacientii, profesorii de drept ajuta clientii si ii reprezinta in tribunal. Nimic nu ar ajuta mai mult la daramarea barierelor institutionale dintre elementele separate ale predarii decat acompanierea dezvoltarii standardelor de predare cu demonstratii de predare in clasa, observata si criticata de profesori experti.

Concluzie

Implementarea programului discutat in sectiunea precedenta reprezinta un scop ambitios, dar posibil. Pasii initiali pot fi reglati astfel incat sa permita un inceput precaut cu resurse disponibile limitate. Ritmul programului poate fi marit pe masura ce se stabileste calitatea programului si sunt obtinute resurse aditionale.

Este important sa se admita ca standardele, desi importante, nu reprezinta un tratament minune - acea reforma care va vindeca toate relele unui sistem scolar organizat in mod traditional. Dar standardele reprezinta intr-adevar o componenta de baza a sistemului modern de educatie si un sistem de standarde mareste in mod considerabil capacitatea autoritatilor de politica si strategie centrala de a coordona toate elementele strategiei pentru predare de calitate.

intr-o dimineata de scoala, tipica in Romania, mii de usi de clasa se inchid si profesorii incep sa-si tina orele. Conform caror standarde sunt judecati ei ca profesionisti?

Sunt aceste standarde consecvente cu standardele din programele de pregatire parcurse inainte de angajare sau din programele de formare continua recent parcurse sau din activitatea de dezvoltare curriculara?

Sunt aceste standarde consecvente cu cele folosite de inspectorii care evalueaza profesorii la clasa?

Un sistem de Standarde Profesionale Nationale pentru Predare, o data dezvoltat, ar putea grabi aparitia unui corp profesoral puternic si receptiv, in care profesorii excelenti pot vedea ocazii de recunoastere si avansare profesionala in cadrul rolului lor de profesori de scoala. Un sistem de standarde de predare ar fi o unealta importanta pentru Ministerul Educatiei, care ar completa recentele inovatii din curriculum si evaluarile nationale ale elevilor. Acest sistem ar conduce la un statut marit al scolilor romanesti printre tarile UE si, in cele din urma, ar oferi promisiunea ca printr-o predare imbunatatita, elevii din Romania vor fi mai bine pregatiti pentru economia competitiva si societatea democratica de maine.