Metodica predarii complementului indirect si a subordonatei completive indirecte

Metodica predarii complementului indirect si a subordonatei completive indirecte

Ipoteza si obiectivele lucrarii.

Lucrarea ,,Metodica predarii complementului indirect si a subordonatei completive indirecte" doreste sa ofere o sinteza in care s-au urmarit prezentarea acestor notiuni cu aspect de ordin stiintific si metodic, urmarind posibilitatea optimizarii predarii si invatarii limbii si literaturii romane in scoala generala. In acest sens lucrarea vizeaza o serie de obiective didactico-pedagogice care constituie motivele alegerii:

a) cresterea posibilitatilor aplicative in vederea transformarii cunostintelor in calitati de exprimare;

b) evidentierea normelor gramaticale(definitii, clasificari, flexiuni) prin observarea si interpretarea faptelor de limba existente in texte;

c) angajarea nivelurilor superioare ale gandirii in vederea verificarii, consolidarii si fixarii cunostintelor despre complementul indirect si subordonata completiva indirecta, prin conexiunea inversa, principalul mijloc de inlaturare a lacunelor la acest capitol al sintaxei;

d) dezvoltarea capacitatilor intelectuale ale elevilor, a gandirii independente, logice si creatoare, a discernamantului critic, a capacitatii de analiza si sinteza:

- cunoasterea notiunilor si categoriilor gramaticale ale limbii romane, care constituie obiect de studiu in clasele gimnaziale, aplicarea acestor cunostinte in exercitiile de recunoastere si aplicative;

- construirea de enunturi care sa demonstreze ca elevii si-au insusit notiunile de complement indirect si subordonata completiva indirecta;

- deosebirea partilor principale de propozitie de cele secundare, deosebirea complementului direct de cel indirect sau de celelalte circumstantiale; de asemenea distingerea subordonatei completive indirecte de restul subordonatelor in vederea unei analize corecte a frazei;

- cunoasterea partilor de vorbire pe care le determina complementul indirect si subordonata completiva indirecta, precum si contragerea subordonatei in complementul corespunzator, sesizarea de catre elevii dirijati de profesor a modificarilor de sens care pot avea loc in aceste enunturi precum ss transformarile suferite;

- fixarea cunostintelor prin munca independenta, observare, invatarea prin descoperire asigura progresul cunostintelor si formarea de priceperi si deprinderi de munca; dezvolta puterea de discernamant a sintaxei limbii romane.

Insusirea limbii ca mijloc de comunicare orala si scrisa, corecta din punct de vedere gramatical, ortografic si ortoepic, este finalitatea limbii romane in scoala.

Cunoasterea bazelor teoretice ale gramaticii romane, a relatiilor dintre componentele ei, este o necesitate pentru urmarea culturii generale a elevilor.

Deoarece gramatica este expresia limbii unui popor, studiul gramaticii in scoala trebuie sa contribuie efectiv la formarea principiilor si deprinderilor de folosire corecta a limbii romane.

Calea esentiala de formare a deprinderilor de exprimare corecta in limba romana prin studiul gramaticii este exercitiul. De aceea, in activitatea de la clasa, in orele de gramatica, pe primul plan trebuie sa apara faptele de limba, realitatea lingvistica actuala si nu greselile abstracte ale acesteia. Exercitiile sunt gradate ii asa

fel incat sa se treaca de la exercitiile de recunoastere a fenomenelor de limba la exercitii de creatie, de construire a unor enunturi care sa permita aplicarea, in mod constient a normelor si regulilor gramaticale invatate.

Limba romana e un izvor de invataminte, de sentimente de dragoste si respect pentru glia stramoseasca, pentru tot ce tine de traditii, de trecut si de prezent:

,,Noi nu suntem stapanii limbii, ci limba e stapana noastra" (Eminescu, Mihai, Opere).

Transmisa din generatie in generatie, limba romana a contribuit la afirmarea si dezvoltarea constiintei nationale a poporului roman, la insusirea valorilor culturale, morale si estetice.

Pornind de la necesitatea cultivarii permanente a limbii nationale, componenta de baza a actului predarii - invatarii, a dobandirii strategiilor intelectuale, ne propunem:

- sa promovam gandirea creatoare prin dezvoltarea deprinderilor de a invata, a interesului pentru a sti, a bucuriei de a cauta si de a gasi raspunsuri optime;

- sa dezvoltam priceperile si deprinderile de munca independenta cu cartea, de exprimare orala si scrisa corecta, cursiva si expresiva;

- sa formam un orizont larg de cultura generala a alevilor care sa contribuie la educatia morala si estetica a generatiilor tinere dezvoltandu-le sensibilitatea si imaginatia.

Fiind disciplina de baza a scolii, limba romana este chemata cu insistenta la un invatamant pedagogic nou preocupat, in primul rand, de transmiterea si insusirea cunostintelor de cultura generala, de dezvoltarea gandirii independente la elevi, de exprimare personal, de aspectele expresive si afective ale limbajului discipolilor nostri.

Indeplinirea acestor obiective ale scolii romanesti actuale constituie un act de cultura.

Metode in practica didactica

Modernizarea procesului de invatamant implica si perfectionarea metodelor si procedeelor de invatare constituite ca modalitati de organizare a cunostintelor si deprinderilor in functie de obiectivele didactice, tipul lectiei, natura continutului invatamantului si varsta elevilor.

De-a lungul timpului, metodele au cunoscut imbunatatiri, reevaluari, progrese si diversificari, permanent raportandu-se atat la cadrele didactice, cat si la elevi. Procedeele didactice au secondat metodele, permitand trecerea rapida de la o activitate la alta, simuland afirmarea si dezvoltarea initiativei si a inovatiei, inviorand si facand mai atractiva munca la clasa.

Metodele se clasifica si in functie de anumite criterii. In procesul de predare-invatare-evaluare a limbii si literaturii romane fiecare metoda practicata are rolul ei, de obicei se asociaza cu alta sau chiar cu mai multe, spre a asigura eficienta activitatii, metodele clasice, traditionale, mult discutate de pedagogi, nu sunt excluse sau ignorate, ci activate prin imbinarea cu cele noi.

Limba romana este obiectul principal folosit la indrumarea elevilor cu deprinderi de exprimare corecta, iar lectiile de gramatica asigura parcurgerea constienta a fenomenelor de limba, dezvoltarea vorbirii, care duc la insusirea culturii poporului roman.

Metodica limbii romane studiaza procedeele si metodele de predare-invatare constienta si logica a volumului de cunostinte gramaticale prin aplicatii practice.

Aplicand indrumarile metodicii, profesorul de limba romana va respecta calea dezvoltarii gandirii elevului de la gandirea concreta, la gandirea abstracta, potrivit cu largirea experientei cognitive.

Folosind principalele operatii ale gandirii (analize si sinteze, comparatia si generalizarea) profesorul de limba romana va aplica in lectiile de gramatica, la ciclul gimnazial, metodele si procedeele moderne si traditionale in scopul formarii de deprinderi si priceperi pentru exprimarea corecta orala si scrisa. "Studiul gramaticii in scoala coincide cu cerintele unei gramatici intemeiate pe norma culta" (Coteanu, Ion G.C. p. 9.).

Metodica, pe baza datelor psihologice privitoare la particularitatile varstei scolare si a legilor si principiilor pedagogice dirijeaza activitatea elevilor de invatare pe calea favorabila a procesului de invatamant.

In conditiile actuale ale invatamantului din scoala romaneasca trebuie sa aplicam un complex de metode traditionale si moderne, corespunzatoare nivelului de cunostinte ale fiecarei clase si al fiecarui elev in parte. In acelasi mod am procedat la predarea notiunilor de sintaxa in special a complementului indirect si a completivei indirecte, pornind de la observarea fenomenelor lingvistice de la particular la general, de la simplu la complex, folosind calea inductiva.

Predarea notiunilor de complement indirect in clasa a VI a si de completiva indirecta in clasa a VIII a se bazeaza pe cunostintele, priceperile si deprinderile de

limba romana insusite in ciclul primar. Elevii au deja formate notiunile de sintaxa, definitia subiectului, a predicatului, a atributului si a complementului.

Etapele urmarite in predarea-invatarea primelor notiuni de sintaxa reprezinta treptele unui proces psihopedagogic care duce la ordonarea progresiva a cunostintelor despre complement recomanda trecerea de la complement (de la cunoscut) la necunoscut (complement indirect sau completiva indirecta) de la concret la abstract, de la simplu la compus.

Obiectivul lucrarii de fata il constituie metodologia predarii-invatarii notiunilor de complement indirect si completiva indirecta in ciclul gimnazial.

Programa de predare a limbii romane privind repartizarea volumului de cunostinte despre complement, pe clase, e formulata in asa fel incat elevii, ajutandu-se de cunostintele minime insusite in clasele primare, sa-si dezvolte deprinderea de a le recunoaste, folosi si a le amplifica la ciclul gimnazial.

Definitia simpla a complementului este reluata, completata, in clasa a IV a si dezvoltata in urmatoarele manuale (a VI a si a VII a). In clasa a VI a se opereaza impartirea complementului in complement direct si complement indirect, iar in clasa a

VIII a se trece la subordonata corespunzatoare, la completiva indirecta.

Elaborarea definitiei complementului indirect incepe cu analiza unor exemple, in propozitii, cu ajutorul operatiilor gandirii; analiza, abstractizarea, comparatia si generalizarea.

Prin abstractizare se desprind notele sau insusirile esentiale ale fiecarui caz particular, se determina complementul indirect cu ajutorul intrebarilor si se subliniaza trecandu-se la analiza sintactica si morfologica simpla, dupa care se extinde la analiza completa. Precizam, cu ajutorul intrebarilor si a repetarii acestora pana la fixarea notiunii de complement indirect, raportul de determinare dintre complement si verb.

Dupa ce am studiat un numar de texte adecvate, in functie de cunostintele elevilor si de clase, cu ajutorul acestora se fac unele precizari :

- Complementul indirect este o parte secundara de propozitie care determina o parte de vorbire : un verb, un adjectiv, un adverb sau o interjectie;

- raspunde la cele mai multe intrebari in comparatie cu celelalte complemente : cu cine?, cu ce?, de la cine?, de la ce?, despre cine?, despre ce?, de cine?, de ce?, la cine?, la ce?, pentru cine?, pentru ce?, cui?.

- insistam asupra deosebirilor complementului indirect de celelalte complemente : directe si circumstantiale, pentru a elimina confuziile pe care le intalnim la unii elevi;

- deosebirile acestea se fac numai pe baza de exemple de texte, prin comparatii.

Vom acorda o atentie deosebita lectiilor de recapitulare bazate pe exercitii aplicative, menite sa stimuleze creativitatea independenta a elevilor. Nu vom uita ca, dupa rezolvarea fiecarui tip de exercitii, profesorul de limba romana va aprecia rezultatele muncii independente corectand greselile aparute.

La analiza in scris, folosim urmatoarele procedee :

- sublinieri simple;

- sublinieri si greseli care arata cuvantul determinat;

- scheme simple in care complementele indirecte sunt inlocuite cu cifre;

- scheme dezvoltate in care intreaga propozitie apare in schema;

- simboluri.

Pentru atingerea obiectivului principal al lucrarii de fata, folosind experienta de la catedra, am procedat la alegerea metodelor clasice si moderne care au avut un randament sporit de-a lungul anilor, in functie de scopul si continutul lectiei, de particularitatile de varsta si individuale ale elevilor. Astfel , am folosit metode de expunere continua si sistematica a cunostintelor (prelegerea, expunerea, explicatia, conversatia, exercitiile, problematizarea, analiza gramaticala, fise, tebele, grafice, planse, culegeri de texte).

De remarcat este faptul ca intr-o lectie de predare-invatare a complementului indirect si a subordonatei corespunzatoare, nu am folosit numai o metoda, ci un complex de metode, data fiind interdependenta dintre ele si necesitatea utilizarii acestora impreuna.

EXPUNEREA

Ca metoda, expunerea are un loc mai limitat in cadrul lectiilor de gramatica. Am folosit-o totusi, la introducerea notiunii de "complement indirect" in lectiile de sintaxa la clarificarea cunostintelor despre aceasta parte de propozitie si a unor probleme mai dificile, la delimitarea complementului indirect de celelalte complemente directe si circumstantiale, precum si la predarea subordonatei completive indirecte in clasa a VIII a.

Expunerea (explicatia) are o pondere mai mare atunci cand am procedat la abstractizari si generalizari la clasa a VIII a, predarea definitiilor (a regulilor gramaticale privitoare la complementul indirect si completiva indirecta pe baza de texte). Insusirea si consolidarea acestor notiuni au determinat si folosirea altor metode si procedee (demonstratia si repetitia).

Pentru a fi eficienta, explicatia trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

- continutul ei depinde de particularitatile de varsta si intelectuale ale elevilor; de exemplu, la clasa a V a sunt necesare mai putine explicatii in legatura cu complementul deoarece se repeta cele din clasa a IV a si se introduc notiuni legate de complemente circumstantiale; in clasa a VI a vom spori numarul de explicatii prin predarea noii notiuni, complementul indirect, iar in clasa a VII a se produce acelasi fenomen prin predarea completivei indirecte;

- sa capteze atentia si sa stimuleze interesul pentru studiu al elevilor;

- sa faca o inlantuire sistematica a elementelor expuse cu privire la complementul indirect si la completiva indirecta;

- sa faca o inlantuire logica a cunostintelor din clasa a IV a cu a celor din

clasa a V a, cu cele din clasele superioare;

- sa trezeasca interesul elevilor pentru aceste notiuni de sintaxa.

CONVERSATIA

Conversatia este metoda prin care am antrenat intreaga clasa, folosind-o numai cand elevii au acumulat mai multe cunostinte de limba despre complementul indirect si cand pot face legaturi cu unele cunostinte anterioare legand ceea ce este nou in predare de ceea ce este deja cunoscut (elemente din clasa a IV a de cele din ciclul gimnazial, notiunile din clasa a V a, a VI a, deosebirile dintre complementele necircumstantiale de cele circumstantiale.

Am pornit de la simplu la complex, de la exemple observate si analizate, pentru a ajunge la definitia complementului indirect si a completivei indirecte. Am folosit intrebari precise si clare care stimuleaza gandirea elevilor dandu-le incredere in fortele lor :

"Am adus baietelului o minge"

("Cui am adus ?" - baietelului - complement indirect)

("Ce am adus ?" - o minge - complement direct)

Prin compensarea celor doua complemente am aratat diferenta dintre ele, intrebarile diferite la care raspund si modul in care se rasfrange actiunea verbului "am adus" asupra obiectului direct ("o minge") si a obiectului indirect ("baietelului").

Am folosit conversatia euristica la lectiile de predare a complementului indirect la clasa VI a si a VII a, a subordonatei in clasa a VIII a, prin inlantuirea de intrebari si raspunsuri.

Prin operatiile gandirii logice , elevii ajung ei insisi in mod constient (prin judecati si rationamente) la definirea notiunii de complement indirect si de completiva indirecta, condusi de profesor.

Am recurs, de asemenea, la metoda conversatiei catihetice, fie la inceputul lectiei, cand am verificat cunostintele din lectia precedenta, fie la o lectie de repetare a materiei sau de control, cand elevii trebuie sa arate ca si-au insusit aceste notiuni. La aceasta forma de conversatie, au avut grija ca elevii sa nu ajunga la o reproducere mecanica si le-am cerut sa observe elementele comune si elementele care le deosebesc (de exemplu, complementul indirect de complementul direct), iar in final sa traga concluzii).

La ambele forme de conversatie (euristica si catihetica) am folosit intrebari care au stimulat gandirea elevilor si i-au mobilizat. Am tinut sa verific ce si cum au retinut elevii notiunile de complement indirect si de completiva indirecta din lectiile predate.

Am acordat un timp suficient de gandire elevilor pentru a putea face asocieri, comparatii. Raspunsurile neclare si incomplete au fost corectate si argumentate prin alte exemple.

Conversatia nu poate fi folosita izolat, ci insotita de alte metode : demonstratia, analiza gramaticala, exercitiile.

Metoda conversatiei bazate pe intrebari - aici trebuie respectate anumite conditii (cerinte) :

- intrebarile sa aiba un continut clar si sa primeasca un raspuns dinainte urmarit in desfasurarea lectiei;

- sa fie formulate logic din punct de vedere gramatical, deci al rationamentului si intr-o constructie gramaticala corecta.

Claritatea formularii intrebarilor determina intelegerea ei de catre elevi si isi atinge scopul didactic :

"Ce este complementul ?"

"De cate feluri este complementul ?"

"Ce este complementul indirect ?"

"Pe cine determina complementul indirect ?"

"Prin ce este exprimat complementul indirect ?"

"La ce intrebari raspunde ?"

In textul :

"Mai frate, zise intr-o zi cel mai mare astuilalt : mi-e lehamite de fratia

Tu ai boi; de ce nu-ti inchipuiesti si un car ?" (Ion Creanga)

am folosit o serie de intrebari :

- care sunt cuvintele cu rol de complement indirect ?

- pe cine determina aceste complemente ?

- prin ce sunt exprimate ?

- unde se situeaza in raport cu verbul ?

- aceste complemente pot fi izolate prin virgula sau alte semne de punctuatie ale verbului determinat ?.

In afara de cerintele generale ale intrebarilor mai sunt si anumite cerinte dupa tipul lectiei. De exemplu : in lectiile de verificare si de sistematizare am folosit un numar redus de intrebari clar formulate, dar mai cuprinzator din punct de vedere al continutului, pentru ca ele au ca scop recapitularea unui bogat material lingvistic ce opereaza cu definitii, analize, comparatii.

La lectiile de comunicare de cunostinte noi privitoare la complementul indirect si la subordonata completiva indirecta, am folosit un numar mult mai mare de intrebari, mai detaliate deoarece ele au ca obiectiv stimularea judecatii elevilor, cu scopul de a trage concluzii si de a stabili definitiile. Aceste intrebari bine pregatite au condus la succesul lectiei prin arta de a folosi interogatia la predare, la lectiile de recapitulare, sistematizare, la fixare si generalizare.

Metoda demonstratiei are caracter concret si mobilizator fiind frecvent folosita in lectiile de sinteza. La aplicarea acestei metode am tinut seama in selectionarea unor texte potrivite particularitatilor de varsta si intelectuale ale elevilor.

Aceasta metoda are caracter intuitiv si inlesnesse trecerea la operatiile de abstractizare si generalizare pe baza unor scheme, tabele, planse, grafice.

Am folosit procedeul sagetilor pentru a arata legatura partilor de propozitie, in cazul nostru complementul indirect cu partea de vorbire de care depinde (verb, adverb, adjectiv, interjectie). In exemplul "Mi-ai adus flori", actiunea verbului se rasfrange in mod indirect asupra pronumelui personal "mi" care are functia de complement indirect.

Pentru a demonstra diferenta dintre complementul indirect si complementul direct "flori" am aratat ca actiunea aceluiasi verb "ai adus" se rasfrange in mod diferit asupra celor doua obiecte :

- in mod direct asupra substantivului "flori"

- in mod indirect asupra pronumelui "mi".

Am realizat aceste relatii : directa si indirecta ale verbului cu ajutorul graficului urmator :

ai adus

/

cui ? ce ?

| |

mi flori

Am folosit plansele si schemele recapitulative la repetarea complementului si a subordonatelor necircumstantiale sau circumstantiale.

Rolul metodei demonstratiei explicate la complementul indirect si la completiva indirecta este de a fixa si de a accentua problemele legate de cele doua notiuni de sintaxa.

Am mai folosit demonstratia ca mijloc de sondaj in lucrarile de control atunci cand am observat lacune in cunostintele elevilor.

EXERCITIILE

Exercitiile constituie o metoda constienta de predare-invatare frecvent folosita in sintaxa propozitiei si a frazei, in formarea si consolidarea priceperilor si deprinderilor de a folosi manualele sau culegerile de texte.

Repetarea exercitiilor sub forme diferite si complexe duce la eliminarea greselilor in analiza gramaticala a complementului indirect si a subordonatei completive indirecte, formeaza deprinderile necesare insusirii acestor notiuni, la formarea unui grad de automatizare in depistarea lor. Elevii iii formeaza obisnuinta de a pune corect intrebaaile si de a raspunde cu complementul indirect intr-o fraza.

Pentru eficienta acestei metode este necesar ca exercitiile sa aiba un continut clar, sa respecte programa scolara, particularitatile de varsta si sa fie accesibile nivelului de intelegere al elevilor. De asemenea exercitiile trebuie sa fie repartizate pornind de la simplu la complex si de la usor (clasa a V a) la greu (clasa a VIII a).

Exista mai multe feluri de exercitii, tinand seama de anumite criterii :

1). dupa modalitatea de executare, exercitiile sunt orale si scrise;

2). dupa specificul capitolelor studiului limbii, distingem exercitii :

- de fonetica

- de morfologie

- de sintaxa.

3). dupa obiectivul priceperilor si deprinderilor urmarite, exercitiile pot fi :

- de ortoepie

- de ortografie

- de punctuatie.

In cazul nostru, am folosit exercitiile orale si scrise. Alegerea tipului de exercitii pentru analiza complementului indirect am facut-o in functie de rezultatele bune obtinute de-a lungul anilor in cariera de profesor.

In lectiile de predare-invatare-evaluare a cunostintelor despre complementul indirect si completiva indirecta am mai utilizat si alte feluri de exercitii :

Exercitii de recunoastere simpla :

Gasiti complementele indirecte din textul;

"Mi-e dor de toaca din vecernii

Si de talangi, de verde plai,

De jalnic fluier de pastor,

De mandru port, de dulce grai". (St. O. Iosif, "Mi-e dor").

sau :

Gasiti subordonatele completive indirecte din textul :

"Iesi, maicuta, si te uita

Cum ne leaga cot la cot

Si ne trece peste Olt,

Si ne leaga sfori in sfori

Si ne trece peste tari". (Folclor)

2. Exercitii de recunoastere si de caracterizare :

Subliniati complementele indirecte din textul de mai jos aratand prin ce sunt exprimate (gen, numar, caz, mod, diateza, conjugare) :

"Suis greu : se catarau pe tufe, se sprijineau in baioneta, isi dadeau unii altora mana, dar mergeau cu graba, se apropiau in tacere de dusman".

(M. Sadoveanu, Luarea Grivitei)

Delimitati propozitiile din textul urmator aratand ce cuvant determina, prin ce sunt introduse si la ce intrebari raspund :

"Razboi le trebuie numai celor ce-si cauta dobanda cu sabia, celor care si-au intocmit osti ca sa supuie in robie poporul"

(M. Sadoveanu, Glont de fier)

3. Exercitii de recunoastere si grupare :

Grupati pe doua coloane complementele necircumstantiale si circumstantiale (clasa VII a si clasa a VIII a). Scoateti pe doua coloane complementele directe si indirecte din textul urmator :

"Dupa un moment, se-ntoarce cu cheseaua goala, o pune pe masa, s-apropie de mine, imi ia de pe mescioara tabachera cu tigarete regale, scoate una, o pune la gura si ma saluta militareste, ca orice soldat care cere unui tivil sa-i imprumute foc". (I.L. Caragiale, Vizita)

4. Exercitii de recunoassere si motivare :

Copiati textul urmator, subliniati complementele indirecte si motivati folosirea formelor identice in functii sintactice diferite :

"Le-am dat tot ce le trebuie" (le - complement indirect)

"Le vedem trecand pe strada" (le - complement direct)

5. Exercitii de recunoastere si disociere :

"Norodul pretutindeni il intampina, aducandu-si aminte de intaia domnie, in care el nu avusese vreme a-si dezvalui uratul caracter"

(C. Negruzzi, Alexandru Lapusneanu)

6. Exercitii de modificare :

Transformati complementele indirecte in subordonate completive indirecte :

"Nu scapi de frica"

"Nu scapi de ce ti-e frica"

sau :

Contrageti subordonatele completive indirecte corespunzatoare :

"Cred / ca nu te indoiesti / cum te iubesc./

(C. Negruzzi)

"Cred / ca nu te indoiesti / de iubirea mea /

"Va e teama / ca nu cumva prin mine sa se-ndrepteze lumea.

(G. Alexandrescu, Opere)

"Va e teama de indreptarea lumii prin mine".

7. Exercitii de completare :

Completati spatiile libere cu complementele indirecte (completivele indirecte) corespunzatoare :

"Ma gandesc mereu"

"Ma gandesc la totdeauna"

"Seara, dupa cina, privesc adesea la "

"Imi amintesc de cu prietenul meu"

"Ei n-au tinut seama de niciodata".

8. Exercitii de exemplificare :

Alcatuiti propozitii in care cuvintele : mi, de voi, de umblat sa aiba functia sintactica de complemente indirecte :

"M-am saturat de umblat prin lume"

sau :

Alcatuiti propozitii respectand urmatoarele scheme : subiect-complement direct - predicat - complement indirect - complement direct - atribut :

"Profesorul i-a dat lui Carmen o nota mica".

ANALIZA GRAMATICALA

O alta metoda specifica predarii sintaxei limbii romane este analiza gramaticala. Prin aceasta metoda elevii condusi de profesorul de limba romana, observa direct, pe baza textelor, legatura logica dintre complementul indirect si cuvantul determinat (verb, adverb, adjectiv, interjectie), trag concluzii din aceste exemple ajungand la definitii.

Analiza gramaticala are doua forme :

a) analiza partiala;

b) analiza totala;

Cele duoa forme la randul lor pot fi :

- orala;

- scrisa.

Analiza gramaticala poate fi folosita nu numai intr-o lectie de comunicare de cunostinte, ci si la lectia de sinteza a unui capitol ("complementul"), la lectiile de recapitulare semestriala sau finala, la lectiile de repetare - sistematizare la lucrarile de control, lucrari din analiza carora profesorul isi da seama de lacunele elevilor.

Orice analiza gramaticala trebuie sa indeplineasca anumite conditii :

- textul sa fie bine ales;

- elevii descopera, compara si stabilesc legaturi logice intre morfologie si sintaxa;

- sa respecte particularitatile de varsta si nivelul clasei.

Analiza gramaticala partiala are un caracter limitat. Ea se aplica, in special, in functie de capitolele gramaticii si de cunostintele elevilor. De exemplu, la clasele a V a si a VI a nu putem face o analiza gramaticala totala deoarece elevii nu au toate cunostintele necesare acesteia.

Pentru aceasta am procedat astfel :

- am pus pe tabla mai multe texte care sa contina complemente indirecte exprimate prin parti de vorbire flexibile si neflexibile;

- elevii au scris textele, au explicat cuvintele;

- am considerat ca este necesar ca elevii sa fie impartiti in doua grupe, sa recunoasca acele complemente indirecte exprimate prin parti de vorbire neflexibile

(grupa I) si complemente indirecte exprimate prin parti de vorbire neflexibile (grupa a II a);

- la raspuns, grupele au fost reprezentate prin unul sau doi elevi.

Pentru metoda analizei gramaticale partiale am folosit un text care cuprinde complemente indirecte si le-am cerut elevilor sa alcatuiasca un tabel care sa cuprinda urmatoarele rubrici :

"Oamenii din Tara Moldovei sa nu se teama de moarte, ci mai de graba de viata".

(M. Sadoveanu)

Cand se studiaza sintaxa propozitiei si partile morfologice corespunzatoare vom putea face analiza gramaticala combinata, intrucat aceasta cuprinde cele doua forme : analiza morfologica si cea sintactica.

Analiza gramaticala combinata este folosita in lectiile de repetare, verificare si sistematizare a cunostintelor, la sfarsitul anului scolar si la lucrarile de control. Dam

mai jos un text si modelul de analiza gramaticala combinata :

"Karamzin in alte cuvinte o numeste in testamentul lasat de stramosii stranepotilor, ca sa slujeasca de talmacire vremii de fata si de povatuire vremii viitoare". (M. Kogalniceanu)

Analiza gramaticala totala presupune cercetarea faptelor de limba cu sapaturile reciproce dintre ele, implicand cele cinci forme de analiza : fonetica, lexicala, sintactica, stilistica si ortografica.

Se da textul :

"Asa facu si-i radea inima babei de bucurie cand gandea cat de fericita are sa fie ajutata de feciori si mangaiata de viitoarele nurori".

Pentru o analiza gramaticala optima a complementului indirect am folosit mijloace variate in lectiile de predare : tabele recapitulative, planse cu reprezentari grafice pentru demonstrarea elementelor noi, semne conventionale (trimiteri, sublinieri).

Atat la analiza orala cat si la cea scrisa exista notiuni care se aplica in mod consecvent urmand o inlantuire obligatorie; categoriile gramaticale sunt folosite la analiza morfologica (a substantivului, pronumelui, verbului, adjectivului). Trecand apoi la analiza sintactica a unei propozitii facem precizarea partilor principale ale propozitiei (subiect, predicat) dupa care continuam cu cele secundare (atribut, complement), aratand aspecte morfologice ale fiecarei parti de propozitie.

Pentru analiza gramaticala a subordonatei completive indirecte putem incepe cu o dictare selectiva a textului. Incadram textul in opera literara, subliniem predicatele, gasim elementele de relatie, punem intrebarile si impartim fraza. Trebuie sa avem grija de eventualele confuzii intre subordonata completiva indirecta si cea directa, de relatie si sociative. In final facem schema propozitiilor :

LUCRUL PE GRUPE

Lucrul pe grupe este una din metodele moderne de predare-invatare, care a aparut din nevoia de a implica tot mai multi elevi, in procesul invatarii, de a-i obisnui sa caute raspunsuri bazate pe cunostintele lor, fara a li se oferi explicatii de-a gata.

Esential in aceasta metoda este munca independenta, creatoare, participarea fiecarui elev, pe masura capacitatii lui intelectuale, la pregatirea temelor, la elaborarea raspunsurilor, la efectuarea aplicatiilor pe baza fiselor pe care le-am intocmit si pe care le distribui grupelor.

Pentru lucrul pe grupe am intocmit trei feluri de fise, cu grade diferite de dificultate care corespund nivelului de pregatire al celor trei grupe de elevi.

Elevii cei mai buni au primit un tip de fise prin care le-am cerut sa alcatuiasca un text pe baza unei scheme :

1

|

2

/

3 + 4

1 - propozitie principala

2 - propozitie completiva directa subordonata fata de propozitia 1

3+4 - propozitii completive indirecte, in raport de coordonare prin juxtapunere subordonate fata de propozitia 2;

sau :

Construiti :

a) doua fraze cu subordonate completive indirecte coordonate prin juxtapunere prin conjunctiile : si, sau, ori, folosite numai in propozitiile coordonate;

b) doua fraze cu subordonate completive indirecte asezate inaintea propozitiei regente.

La grupa a doua "cu posibilitati intelectuale medii", le-am dat un text si le-am cerut sa gaseasca predicatele, cuvintele de legatura, sa delimiteze propozitiile si sa stabileasca subordonatele completive indirecte.

"Imparatul se veseli de frumusetea florilor si de multimea roadelor sale / , dara / cand se gandea / ca nici in anul acesta n-o sa aiba parte de merele lui cele aurite / se caia / ca l-a lasat netaiat".

(P. Ispirescu, Basme populare)

Elevilor din grupa a III a care au nevoie de mai mult ajutor in depistarea subordonatelor completive indirecte dintr-un text, le voi dicta al treilea tip de fise, cu un grad scazut de dificultate, cerandu-le sa completeze spatiile libere cu subordonate completive indirecte ale caror verbe se gasesc in paranteza :

"Povestea cui (a asculta)

"Te ocupi cu ce (a placea)

"Ma mir pe unde (a gasi)

"E vai de cine (a sti)

"Ne-ndoim daca (a veni)

PROBLEMATIZAREA

Am mai folosit la predarea notiunilor de complement indirect si de completiva indirecta si metoda problemetizarii.

Problematizarea trebuie sa trezeasca ,,o reactie de surpriza, chiar de uimire".

Am aplicat aceasta metoda la lectiile noi in care elevii afla primele notiuni despre complementul indirect (in clasa a VI a) si completiva indirecta (contragerea si dezvoltarea in clasa a VIII a). Am folosit intrebari care determina curiozitatea elevilor si invita la cercetare.

O conditie obligatorie este respectarea particularitatilor de varsta in alegerea exercitiilor de problematizare pentru a nu determina blocajul unor probleme prea grele sau care sa perpetueze starea de ,,suspans".

Predarea-invatarea complementului indirect si a subordonatei completive indirecte este in stransa legatura cu progresul elevilor in intelegerea si insusirea corecta a acestor probleme de sinteza. De aceea folosirea celor mai potrivite metode de predare a acestor notiuni determina metoda de evaluare in functie de particularitatile fiecarei clase.

Erorile in evaluare sunt daunatoare si deformeaza optica elevilor despre limba romana, poarta intrega raspundere pentru justetea aprecierii cunostintelor, priceperilor si a deprinderilor elevilor. De aceea trebuie sa apreciem ,,cu masura" cunostintele elevilor si cat mai aproape de capacitatea lor, sa-i atragem pentru a nu interveni repulsia fata de acest obiect. Justetea aprecierii subiectilor duce la insusirea

acestor notiuni si la aplicarea lor cu usurinta in practica.

Metodele de evaluare folosite la lectiile de gramatica, dupa ce am predat complementul indirect si subordonata completiva indirecta sunt :

- verificarea temei pentru acasa;

- verificari orale

- lucrari scrise si teste.

Mentionam ca aceste metode nu se aplica independent ci in corelatie cu metodele de predare-invatare.

PROIECT DIDACTIC PENTRU INSUSIREA COMPLEMENTULUI INDIRECT

Profesor : Deaconescu Camelia

Data :

Clasa a VI a

Obiectul : Limba romana

Subiectul lectiei : Complementul indirect

Tipul lectiei : de insusire de noi cunostinte

Obiective operationale

a) cognitive : la sfarsitul lectiei toti elevii vor fi capabili :

1. sa dea definitia complementului indirect;

2. sa identifice complementele indirecte din exprimarea orala si scrisa;

3. sa stie prin ce parte de vorbire se exprima complementul indirect;

4. sa stie cum se construieste complementul indirect;

5. sa nu confunde complementul indirect cu alte parti de propozitie(ex: complementul direct, complementul circumstantial de scop)

6. sa cunoasca topica, punctuatia si ortografia complementului indirect

7. sa construiasca enunturi cu complemente indirecte exprimate prin diferite parti de vorbire.

b) psihomotorii : sa ortografieze corect substantivele cu functie sintactica de complement indirect in cazul dativ care pot fi reluate sau anticipate de o forma neaccentuata a pronumelui personal sau reflexiv.

Strategia didactica

a) Metode si procedee : se vor folosi, alternativ sau combinat, metode si mijloace precum : invatarea prin descoperire, conversatia euristica, explicatia, dictarea, lucrul cu manualul, scema la tabla.

b) Forme de organizare a invatarii: in cadrul lectiei (de invatare) se vor folosi : activitatea frontala, alternativ cu activitatea independenta individuala.

c) Resurse : capacitatile normale de invatare ale elevilor.

d) Mijloace de invatamant : texte lingvistice; fise cu sarcini de lucru pentru elevi; testul de evaluare formativa :

Alcatuiti trei propozitii cu complemente indirecte exprimate prin pronume personale, forme neaccentuate.

e) Bibliografie : Limba romana, manualul pentru clasa a VII a de Marin Iancu, A.Gh. Olteanu, Ana Tulba, Bucuresti, Editura Corint, 1997; Metodica studierii limbii si literaturii romane in scoala (ghid teoretico-aplicativ) - Constantin Parfene, Bucuresti, Editura Polirom, 1999, p. 89).

Desfasurarea activitatii

Organizarea clasei : se stabileste ordinea in clasa; asigurarea cu cele necesare desfasurarii lectiei(caiete, creioane, fise) - 1 minut.

I. Actualizarea celor invatate anterior(a cunostintelor esentiale care vor folosi ca ,,idei - ancora") - 10 minute.

- controlul caietului de teme(cu observatii si aprecieri, dupa caz)

- verificarea modului in care elevii au alcatuit tema data ora trecuta; alcatuirea de propozitii cu complemente circumstantiale exprimate prin diferite parti de vorbire(substantiv in acuzativ si genitiv; numeral in acuzativ si genitiv; pronume

personal, demonstrativ nehotarat in acuzativ si genitiv cu prepozitie, grup de cuvinte cu valoare de adverbe de loc). Elevii sunt solicitati, prin sondaj, sa citeasca exemple, sunt pusi sa motiveze, antrenand prin intrebari frontale intreaga clasa.

II. Captarea atentiei elevilor pentru activitatea didactica ce urmeaza - 4 minute.

- Scurta discutie teoretica despre clasificarea complementelor (in circumstantiale si necircumstantiale) si ce arata complementele in general.

- Elevilor li se atrage atentia ca urmeaza a fi invatate complementele din a doua categorie, ca ele constituie o grupa ceva mai dificila decat complementele din prima categorie, ca, prin urmare, trebuie sa-si sporeasca interesul, pentru a se evita eventuale confuzii, datorate unei intelegeri superficiale a specificului complementelor necircumstantiale.

III. Anuntarea subiectului lectiei si a obiectivelor operationale - 1 minut.

-Profesorul spune ca se va incepe studierea complementelor necircumstantiale cu atentia concentrata, mai intai, asupra complementului direct.

-Va trebui ca in final sa : (se anunta obiectivele operationale : 1,2,3).

IV. Prezentarea sarcinilor de invatare - 10 minute.

- Se scriu pe tabla mai multe exemple(din recreatie sau sub forma de dictare) cuprinzand fapte de limba ilustrative pentru : ce arata complementul indirect, in

contextul relatiilor sale din enunt; partile de vorbire prin care se exprima; modul de construire; locul; punctuatia si ortografia lui.

1. Dau copilului mingea.

2. El se gandeste la Oana.

3. Noi ne temem de cainele-lup.

4. Ii dau lui cartea.

5. Din alb s-a facut rosu.

6.Acum lupta impotriva altora.

7.S-a certat cu fratele lui.

8.Esti nesigur de rezultat.

9.Ma bucur pentru tine.

- Propozitiile (care alcatuiesc, de fapt, un text scurt, coerent) sunt scrise pe partea stanga a tablei. Partea dreapta se lasa libera pentru alcatuirea unui tabel, care se completeaza, treptat, pe parcursul analizei, cu rubricile : complementul direct, cuvantul determinat, intrebarea, partea de vorbire prin care se exprima, cum se construieste, locul, punctuatia, ortografia.

- Elevii vor avea de analizat sintactic propozitiile, urmarind descoperirea complementelor care arata obiectul caruia i se atribuie o actiune sau o insusire, o caracteristica. Ei vor sintetiza observatiile pe tabla sub forma de tabel si de schema sintetizatoare.

V. Conducerea invatarii si dobandirea noilor cunostinte - 15 minute.

- Elevii desfasoara, ca activitate independenta, analiza sintactica a propozitiilor scrise pe tabla, timp de 6 minute, dupa care se evalueaza, prin conversatie, rezultatele activitatii. O alta modalitate poate fi analiza, rand pe rand, a exemplelor, prin conversatie frontala. Si intr-un caz, si in altul, analiza se desfasoara astfel : ,,Analizati prima propozitie! Care este subiectul? Care este predicatul? Pe cine determina substantivul copilului? La ce intrebare raspunde? Cum se construieste? Care este locul, punctuatia?"

- Concomitent, se completeaza tabelul. Se procedeaza in felul acesta cu toate propozitiile. Dupa analiza a doua-trei exemple, elevii formuleaza definitia complementului indirect, precizeaza intrebarile, arata cuvintele determinate(verb, interjectie), partile de vorbire prin care se exprima (substantiv in genitiv, dativ, acuzativ; pronume, numeral, adjectiv substantivizat, verbe la moduri nepersonale, locul (de obicei dupa verbul determinat, dar si inaintea verbului), construirea (cu sau fara propozitie), punctuatia (nu se desparte prin virgula de regent), ortografia.

Tabel

Schema

cazul genitiv, dativ,acuzativ

● intrebari : cui? pentru cine? pentru ce? de cine?

de ce? la cine? la ce?

● determina - verb

- adjectiv

- adverb

- interjectie

Complementul

indirect se exprima - substantiv

- pronume

- numeral

- adjectiv

- verb la infinitiv, gerunziu, supin

loc : dupa si inaintea verbului

ortografie

VI. Asigurarea feedback - ului - 4 minute.

Are loc pe parcursul conducerii invatarii, intarirea facandu-se treptat, prin aprecieri verbale (E bine! Da! Exact!). Se efectueaza alte exercitii de identificare, apoi de completare, de creare de enunturi cu complemente indirecte, fie ca activitate independenta, fie ca activitate frontala.

VII. Evaluarea formativa - 4 minute.

Se da , ca activitate independenta individuala, testul :

Alcatuiti trei propozitii cu complemente indirecte exprimate prin pronume personale, forme neaccentuate in dativ.

VIII. Asigurarea retentiei si a transferului - 2 minute.

Se da ca activitate independenta rezolvarea unor exercitii din manual sau alcatuirea de texte in care sa se foloseasca complemente indirecte exprimate prin diferite parti de vorbire.

PROIECT DIDACTIC PENTRU INSUSIREA PROPOZITIEI

SUBORDONATE COMPLETIVE INDIRECTE

Profesor : Deaconescu Camelia

Data :

Clasa a VIII a

Obiectul : Limba romana

Subiectul lectiei : Propozitia subordonata completiva indirecta

Tipul lectiei : de insusire (dobandire) de noi cunostinte

Obiective operationale

a) cognitive : Toti elevii vor fi capabili la sfarsitul orei :

1. sa dea definitia propozitiei subordonate completive indirecte;

2. sa identifice subordonatele completive indirecte din diferite texte;

3. sa stie care sunt elementele regente;

4. sa cunoasca elementele relationale;

5. sa nu confunde propozitia completiva indirecta cu cauzala;

6. sa cunoasca topica si punctuatia subordonatei completive indirecte;

7. sa construiasca fraze cu subordonate completive indirecte avand diverse elemente regente.

b) psihomotorii : sa stie sa transforme un complement indirect in propozitie completiva indirecta si invers.

Strategia didactica

a) Metode si procedee : analiza sintactica a frazei; exercitii de contragere si expansiune; conversatia euristica; demonstratia lucrul cu manualul; tabelul sinoptic.

b) Forme de organizare a activitatii elevilor : activitatea frontala combinata cu activitatea independenta individuala.

c) Resurse : capacitatile de invatare ale elevilor; cunostintele lor anterioare - timp : 50 minute.

d) Mijloace didactice : texte lingvistice; fise de lucru; testul de evaluare. Construiti fraze cu propozttii completive indirecte asezate : dupa regenta, inaintea regentei.

e) Bibliografie : Limba romana, manual pentru clasa a VIII a, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1994, pag. 31-35; Stefania Popescu, Gramatica practica a limbii romane", Bucuresti, Editura Orizonturi, 1995, Editia a V a revizuita.

Scenariul didactic

Organizarea clasei (1 min): notarea absentelor, stabilirea ordinii, asigurarea celor necesare lectiei.

I. Actualizarea unor cunostinte anterioare : prin verificarea temelor elevilor, se reiau cunostintele esentiale privind complementul indirect.

II. Captarea atentiei elevilor (3 min).

- Are loc o scurta discutie despre clasificarea propozitiilor(in principale si secundare). Apoi, elevii sunt anuntati ca vor invata propozitiile din a doua categorie si ca trebuie sa fie foarte atenti la unele dificultati implicate.

III. Anuntarea subiectului nou si a obiectivelor operationale (1 min):

IV. Prezentarea sarcinilor de invatare(10 min).

- Se scriu pe tabla cateva exemple(sub forma de dictare), cuprinzand faptele de limba ilustrative pentru ceea ce inseamna propozitia completiva indirecta in contextul relatiei ei cu alte propozitii si punctuatia ei.

- Exemplele se scriu pe tabla in asa fel incat sa ramana loc pentru alcatuirea unui tabel, concomitent cu analiza lor, cu rubricatia: exemplul, cuvantul determinat, elementele de relatie, intrebarea,topica, punctuatia.

V. Conducerea invatarii si dobandirea de noi cunostinte (20 min):

1. Elevii sunt solicitati sa sublinieze complementele indirecte din propozitiile de pe tabla si sa le inlocuiasca prin propozitii corespunzatoare, folosind procedeul expansiunii (opus contragerii). Prin acest procedeu ei obtin frazele:

El se gandeste¹ / ca va pleca in vacanta² /.

Ea se teme¹ / de cine nu cunoaste² /.

2. Pentru descoperirea elementelor regente se supun atentiei elevilor urmatoarele exemple(dictate si scrise pe tabla):

a) Ofer aceste flori¹ / cui le merita² /. 1. P.P. 2. C.I.

b) El a sosit bucuros¹ / ca a reusit la examen² / 1. P.P. 2. C.I.

c) E rau / de cine e sarac² /. 1. P.P. 2. C.I.

d) Vai¹ / de cine nu asculta de parinti² /. 1. P.P. 2. C.I.

Prin conversatie euristica, elevii sunt condusi spre surprinderea elementelor regente(verb, adjectiv, adverb, interjectie).

3. Pentru descoperirea elementelor introductive se dau urmatoarele exemple pe fise, pentru a fi analizate prin activitatea independenta individuala:

1) El se teme¹ / ca va intarzia la examen² /. 1. P.P. 2. C.I.

2) Noi ne temem¹ / cum ca trenul va intarzia² /. 2. P.P. 2. C.I.

3) Te gandesti¹ / daca vei reusi la examen² /. 3. P.P. 2. C.I.

4) Tu regreti¹ / pentru ca el n-a venit² /. 4. P.P. 2. C.I.

4. Pentru topica propozitiei completive indirecte, pe baza analizei exemplelor:

,,Dau cartea¹ / cui o merita² /. 1.P.P. 2. C.I.

,,Cui merita¹ / aceluia ii dau cartea² /. 1.C.I. 2. P.P.

elevii conchid ca subordonata completiva indirecta poate precede sau succede regenta.

5. Punctuatia se constata de catre elevi prin analiza exemplelor deja cunoscute si a altor cateva, dupa care ajung singuri la concluziile urmatoare:

a) in propozitia postpusa, completiva indirecta nu se desparte prin virgula de regenta.

b) cand se asaza in fata regentei sau este reluata prin pronume demonstrativ, completiva indirecta se desparte prin virgula.

VI. Asigurarea feedback-ului (5 min): are loc pe parcursul lectiei, intarirea facandu-se prin aprecieri verbale (Corect! Da!) si prin efectuarea fulger a catorva exercitii de identificare si de motivare.

VII. Evaluarea formativa (3 min).

Ca activitate independenta individuala se da spre rezolvare un test. Dupa rezolvare, testele se iau de catre profesor pentru a le corecta si, eventual, pentru a le nota.

VIII. Asigurarea retentiei si a transferului (2. min).

Se da, ca activitate independenta acasa, realizarea unei compuneri pe tema gramaticala, cu indicasia de a folosi propozitii subordonate completive indirecte.

III.2. Prezentarea unor solutii de optimizare a predarii complementului indirect si a subordonatei completive indirecte

Gramatica sau morfosintaxa ocupa cel mai mare spatiu in cadrul orelor de limba romana, dat fiind rolul acesteia de a contribui la formarea si dezvoltarea gandirii logice, de a oferi suficiente posibilitati de exersare a capacitatilor de limbaj prin diverse forme ale cuvintelor si prin relatiile care se stabilesc intre ele.

Caracterul formativ al invatamantului la disciplina limba si literatura romana se realizeaza numai prin cunostinte sistematice, bine consolidate. Recapitularea si

sistematizarea cunostintelor se fac pentru a retine materia studiata, pentru a asigura transferul si pentru a elimina lipsurile.

Recapitularea si sistematizarea cunostintelor sunt necesare la anumite intervale de timp(de regula dupa sapte-opt lectii). Eu as face propunerea de a recapitula teoria despre complementul indirect si a subordonatei completive indirecte la sfarsitul lectiei.

Pentru o mai buna insusire a cunostintelor teoria va fi insotita de exemple iar pentru a nu face confuzii dam exemple in propozitii atat cu complemente indirecte cat si cu alte parti de propozitie cu care pot fi confundate exemplu: complementul direct, complmentul circumstantial de mod, complementul circumstantial de cauza.

La fel propozitia subordonata completiva indirecta nu trebuie confundata cu alte subordonate: completiva directa si subiectiva.

Intrucat complementul indirect raspunde la cele mai multe intrebari in comparatie cu celelalte complemente, aceste intrebari pot fi invatate si retinute mai usor pornind de la exemple in propozitii.

Pentru a evita confuziile intre complementul indirect si alte parti de propozitie si intre subordonata complementiva indirecta si alte subordonate deosebirile se fac numai pe baza de exemple de texte, prin comparatie.

O solutie de optimizare a predarii complementului indirect si a subordonatei complementive indirecte este imbinarea metodelor clasice si moderne care dau randament. Vom folosi metode de expunere continua si sistematica a cunostintelor(prelegerea, expunerea, explicatia), conversatia, exercitiile, problematizarea, analiza gramaticala, fise, tabele, planse, culegeri de exercitii.

De reamarcat este faptul ca intr-o lectie de predare-invatare a complementului indirect si a subordonatei corespunzatoare am folosit un complex de metode data fiind interdependenta dintre ele si necesitatea utilizarii acestora impreuna.

Prin metoda conversatiei catihetice avem grija ca elevii sa nu ajunga la o reproducere mecanica, ci le cerem sa observe elementele comune si elementele care le deosebesc(de ex. complementul indirect de complementul direct) iar in final sa traga concluzii.

Sunt folosite intrebari(atat in cadrul conversatiei euristice cat si catihetice) care sa le stimuleze gandirea si sa-i mobilizeze. De asemenea se face o verificare a felului in care elevii au retinut notiunile, definitiile complementului direct si a subordonatei corespunzatoare. Raspunsurile neclare si incomplete trebuie corectate si argumentate prin alte exemple.

Conversatia e insotita de alte metode precum: demonstratia, analiza gramaticala, exercitiile.

Metoda demonstratiei are caracter concret si mobilizator.

La aplicarea acestei metode vom tine seama in selectionarea unor texte potrivite particularitatilor de varsta si intelectuale ale elevilor. Aceasta metoda are caracter intuitiv.

Folosim procedeul sagetilor pentru a arata legatura partilor de propozitie, in cazul nostru complementul indirect cu partea de vorbire de care depinde.

Pentru a demonstra diferenta dintre complementul indirect si complementul direct aratam prin exemple ca actiunea aceluiasi verb se rasfrange in mod diferit asupra a doua obiecte.

Plansele si schemele recapitulative joaca un rol important in repetarea complementului si a subordonatelor necircumstantiale

Repetarea exercitiilor sub forme diferite si complexe duce la eliminarea greselilor in analiza gramaticala a complementului indirect si a subordonatei completive indirecte, formeaza deprinderile necesare insusirii acestor notiuni. Elevii isi formeaza obisnuinta de a pune corect intrebarile si de a raspunde cu complementul indirect intr-o fraza.

Exercitiile trebuie sa aiba un continut clar, sa fie repartizate pornind de la simplu la complex si de la usor la greu. Exercitiile trebuie sa fie diversificate : exercitii de recunoastere simpla, exercitii de recunoastere si caracterizare , de recunoastere si grupare, de recunoastere si motivare si de recunoastere si disociere sau exercitii de modificare, de completare, de exemplificare.

Analiza gramaticala poate fi folosita atat in cadrul lectiei de comunicare de cunostinte, cat si la lectia de sinteza a capitolului ,,complementul", la lectiile de repetare-sistematizare.

Pentru o analiza gramaticala optima a complementului indirect vom folosi mijloace variate in lectiile de predare: tabele recapitulative, planse cu reprezentari grafice pentru demonstrarea elementelor noi, semne conventionale(sublinieri).

Lucrul pe grupe a aparut din nevoia de a implica tot mai multi elevi. Este importanta munca independenta, participarea fiecarui elev pe masura capacitatii lui intelectuale la pregatirea temelor, la formularea raspunsurilor.

Contragerea si dezvoltarea sunt importante in predarea complementului indirect si a completivei indirecte (in clasa a VIII a).

Ca metode de evaluare folosim : verificarea temei pentru acasa, verificari orale, lucrari scrise si teste.

Intrucat erorile de evaluare sunt daunatoare si deformeaza optica elevilor despre limba romana si poarta intreaga raspundere pentru justetea aprecierii cunostintelor trebuie sa apreciem ,,cu masura" cunostintele elevilor ti cat mai aproape de capacitatea lor, sa-i atragem pentru a capata increderea de sine si pentru a indragi aceasta disciplina.

IV. CONCLUZII

Complementele sunt necircumstantiale si circumstantiale.

Complementele necircumstantiale sunt:

- direct

- indirect

- de agent

Complementul indirect este cel mai greu de definit din cauza caracterului eterogen din punct de vedere al formei si al continutului.

Complementul este partea secundara de propozitie ce determina un verb, un adjectiv, un adverb, o interjectie predicativa.

Valoarea fundamentala este indicarea obiectivului caruia i se atribuie sau i se adreseaza o actiune, o insusire sau o caracteristica(de aceea este numit uneori complement al atribuirii).

De aceasta valoare sunt apropiate urmatoarele: obiectul destinatiei, obiectul referirii, obiectul atasarii sau al separarii, obiectul asemanarii, obiectul atitudinii, obiectul interiorizarii, obiectul orientarii.

Multe dintre valorile complementului indirect au diverse valori subsumate sau nuante suplimentare.

Complementul indirect este complementul cu cele mai multe intrebari.

Complementul indirect este apropiat din punct de vedere semantic de alte parti de propozitie precum subiectul, complementul de agent si complementul direct. De asemenea poate avea nuante circumstantiale care provoaca confuzii cu complementele respective. Poate avea nuanta cauzala dar nu trebuie confundat cu complementul de cauza. Poate fi confundat de asemenea cu complementul circumstantial de mod comparativ de egalitate sau cu complementul circumstantial de scop.

Complementul indirect este definit ca fiind partea de propozitie secundara care determina un verb, o locutiune verbala, un adverb, un adjectiv, o locutiune adjectivala sau o interjectie, indicand obiectul caruia i se atribuie o actiune, sau o caracteristica.

Complementul indirect se exprima prin substantiv sau un substitut al acestuia in genitiv cu prepozitie in dativ fara prepozitie, pronume in acuzativ, dativ, genitiv cu prepozitie, numeral in acuzativ,genitiv, dativ, verb la infinitiv, gerunziu, supin, si prin adjectiv.

Din complementul indirect s-au desprins mai multe complemente-de agent, sociativ, de relatie, opozitional, cumulativ, de exceptie.

Propozitia corespunzatoare complementului indirect este propozitia subordonata completiva indirecta.

Completiva indirecta este prepozitia subordonata care determina un verb, un adjectiv sau o interjectie din regenta indeplinind rolul de complement indirect pe langa acestea.

Completiva indirecta este introdusa prin: pronume sau adjectiv pronominal relativ, pronume sau adjectiv pronominal nehotarat, conjunctii sau locutiuni conjunctiale subordonatoare, adverbe relative.

Privind topica si punctuatia completiva indirecta poate sta dupa regenta, inaintea regentei sau poate fi intercalata in regenta.

Propozitiile completive indirecte pot avea unele nuante secundare circumstantiale care provoaca uneori confuzii cu propozitiile respective. Nuantele de acest fel sunt cauzale si conditionale. Completivele indirecte sunt confundate uneori si cu subordonatele necircumstantiale(subiectiva, completiva directa).

Metodele folosite in practica didactica a complementului indirect si a subordonatei corespunzatoare sunt: expunerea, conversatia, exercitiile, analiza gramaticala, problematizarea, lucrul pe grupe.

La lectiile de comunicare de cunostinte noi privitoare la complementul indirect si subordonata completiva indirecta am folosit un numar mult mai mare de intrebari mai detaliate deoarece ele au ca obiectiv stimularea judecatii elevilor cu scopul de a trage concluzii si de a stabili definitiile. Aceste sntrebari bine pregatite au condus la succesul lectiei prin arta de a folosi interogatia la predare, la lectiile de recapitulare.

Am folosit procedeul spgetilor pentru a arata legatura partilor de propozitie, in cazul nostru complementul indirect cu partea de vorbire de care depinde.

Pentru a demonstra diferenta dintre complementul indirect si complementul direct am aratat prin exemple ca actiunea aceluiasi verb se rasfrange in mod diferit asupra celor doua obiecte.

Am folosit plansele si schemele recapitulative la repetarea complementului si a subordonatelor necircumstantiale sau circumstantiale.

Repetarea exercitiilor sub forme diferite si complexe a dus la eliminarea greselilor in analiza gramaticala a complementului indirect si a subordonatei completive indirecte.

Cu ajutorul analizei gramaticale elevii condusi de profesorul de limba romana observa direct, pe baza textelor, legatura logica dintre complementul indirect si cuvantul determinat, trag concluzii din aceste exemple ajungand la definitii.

Pentru o analiza gramaticala optima a complementului indirect am folosit mijloace variate in lectiile de predare: tabele recapitulative, planse cu reprezentari grafice pentru demonstrarea elementelor noi, semne conventionale(trimiteri, sublinieri).

Lucrul pe grupe, una dintre metodele moderne de predare-invatare are ca scop munca independenta, participarea fiecarui elev pe masura capacitatii lui intelectuale la pregatirea temelor, la elaborarea raspunsurilor.

Am aplicat metoda problematizarii la lectiile noi in care elevii afla primele notiuni despre complementul indirect si completiva indirecta. Am folosit intrebari care determina curiozitatea(contragerea si dezvoltarea) elevilor si invita la cercetare.

Predarea -invatarea complementului indirect si a subordonatei completive indirecte este in stransa legatura cu progresul elevilor in intelegerea si insusirea corecta a acestor probleme de sinteza.

De aceea folosirea celor mai potrivite metode de predare a acestor notiuni determina metoda de evaluare in functie de particularitatile fiecarei clase.