ORIENTARI IN EVOLUTIA INVATAMANTULUI PRIMAR; LOCUL LUI IN CADRUL SISTEMULUI DE INVATAMANT; OBIECTIVE

ORIENTARI IN EVOLUTIA INVATAMANTULUI PRIMAR; LOCUL LUI IN CADRUL SISTEMULUI DE INVATAMANT; OBIECTIVE

Invatamantul primar ocupa in structura invatamantului national un loc de baza; de el depinde edificiul celorlalte etape ale instructiei si educatiei. La acest nivel, cu truda si cu migala, se construieste omul de maine, se pun bazele personalitatii viitorilor cetateni, se pun bazele personalitatii viitorilor cetateni. Acest nivel al invatamantului nu este doar treapta preliminara pentru a ajunge la oricare alt nivel ci si cadrul in care se formeaza interogatiile, schemele cognitive, evaluarile de baza, perceptiile decisive pentru un elev.

Importanta nationala a educatiei, revendicarea profund democratica de a crea posibilitati egale de acces la educatie, la diferite tipuri de invatamant pentru deplina dezvoltare a aptitudinilor fiecarei persoane, progresul cunoasterii si al aplicatiilor ei au impus masuri de reforma si modernizare a sistemelor de invatamant, inclusiv a invatamantului primar.

Idealul educational, asa cum apare in Legea invatamantului, trebuie sa fie inteles ca tinta pentru organizarea si reglarea educatiei pentru fiecare nivel de invatamant.

Conform principiului educatiei pentru toti, fiecare persoana trebuie sa beneficieze de o instruire adecvata nevoilor sale fundamen-tale de invatare (comunicare orala, comunicare scrisa, calcul aritmetic, rezolvare de probleme etc.). La aceste elemente de baza se adauga deschiderea perspectivelor fata de mediul material si cultural, acordarea posibilitatii de a-si insusi si de a aplica in practica valorile democratice de toleranta, de participare activa, de responsabilitate precum si stimularea dezvoltarii tehnicilor si aptitudinilor care sa le permita sa faca fata cerintelor sociale in continua schimbare. Elevul trebuie sa fie capabil " sa construiasca, sa edifice cu inteligenta sa, sa aiba o buna imagine despre sine; sa gaseasca solutia problemelor cu care se confrunta, sa-si asume responsabilitati, sa stabileasca si sa aprofundeze relatiile cu ceilalti". 1

Invatamantul primar ramane, si din aceasta perspectiva, cel mai important segment al sistemului, datorita rolului si functiilor deosebite pe care le exercita in formarea copilului.

In aceste conditii este nevoie de mai multa reflectie asupra a ceea ce este/ar trebui sa fie invatarea scolara, este necesara folosirea    si perfectionarea metodelor interactive la clasa, prin utilizarea creativa a tuturor resurselor aflate la dispozitie. Ceea ce ofera scoala copiiilor trebuie sa fie o introducere sistematica si competenta in marile domenii ale cunoasterii si actiunii umane, instrumentandu-i sa-si particularizeze si sa-si aprofundeze competentele in acord cu propriile nevoi si interese definite in raport cu specificul societatii actuale. Scoala nu poate nici sa ofere totul, nici sa ceara totul de la elevi.

Scoala, ca loc ideal, ar trebui sa fie in zilele noastre acel spatiu in care copiii sa socializeze in raport cu standardele de convietuire intr-o societate democratica, invatand in mod placut lucruri serioase si profunde care ii ajuta sa cunoasca mai bine si sa inteleaga lumea in care traiesc, fiind capabili sa se implice in a face aceasta lume mai buna, cel putin in comunitatile in care traiesc.

Finalitatile invatamantului primar deriva din idealul si finalitatile sistemului educational:

Asigurarea educatiei elementare pentru toti copiii

Formarea personalitatii copilului respectand nivelul si ritmul sau de dezvoltare

Inzestrarea copilului cu acele capacitati, cunostinte si atitudini care sa stimuleze raportarea efectiva si creativa la mediul social si cultural si sa permita continuarea educatiei.

Reforma invatamantului solicita cu fermitate si schimbarea radicala a ierarhiei scopurilor invatamantului. Astfel, pe primul plan se vor situa atitudinile si capacitatile intelectuale, pe locul doi priceperile si obisnuintele si, in ultimul rand, cunostintele, deoarece obiectivul dominant al unui invatamant formativ este "capacitatea de a asimila capacitati" si nu in memorarea de cunostinte ca scop in sine.

Ciclul achizitiilor fundamentale (cls. I - a II-a) are ca obiective majore acomodarea la cerintele sistemului scolar si alfabetizarea initiala prin:

Asimilarea elementelor de baza ale principalelor limbaje conventionale (scris, citit, socotit);

Stimularea copiluluui in vederea perceperii, cunoasterii si stapanirii mediului apropiat;

Stimularea potentialului creativ al elevului, a intuitiei si imaginatiei;

Formarea motivarii pentru invatarea inteleasa ca activitate sociala.

Ciclul de dezvoltare (clasele a III-a si a IV-a si, in continuare, clasele a V-a si a VI-a) are ca obiectiv major formarea capacitatilor de baza necesare pentru continuarea studiilor. Acest ciclu vizeaza:

Dezvoltarea achizitiilor lingvistice, a competentelor de folosire a limbii romane, a limbii materne si a limbilor straine pentru exprimarea corecta si eficienta in situatii variate de comunicare

Dezvoltarea capacitatii de a comunica folosind diferite limbaje specializate

Dezvoltarea gandirii autonome si a responsabilitatii fata de integrarea in mediul social.

Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare noi investigatii de identificare a factorilor pe care trebuie sa-i aiba in vedere institutorul cand organizeaza situatiile de invatare pentru a trece cu mai mult curaj de la un invatamant dominant informativ la unul formativ-creativ.

Lucrarea de fata tocmai constituie o incercare de investigare a unuia dintre acesti factori care determina eficienta activitatii didactice si anume tratarea diferentiata a elevilor in cadrul activitatilor desfasurate in ciclul primar. In educatie calitatea inseamna asigurarea conditiilor pentru cea mai buna, eficienta si utila dezvoltare a fiecaruia.