Relatiile dintre locul controlului si satisfactia in munca

Relatiile dintre locul controlului si satisfactia in munca

Datorita gradului mare de interrelationare dintre ele e necesara stabilirea unei relatii mai precise. Este util pentru intelegerea acestei relatii prezentarea si unei definitii a motivatiei . Este considerata forta motrice interiorul indivizilor prin care incearca sa atinga un scop pentru a-si indeplini anumite trebuinte si expectatii

Miellu Slate 1987 considera ca pentru relatiile dintre motivatie si satisfactie esentiale sunt trei enunturi:

1) Starea de satisfactie /insatisfactie e un indicator al motivatiei mai precis al modului acesteia de realizare eficient sau neeficient . Din acest punct de vedere starea de satisfactie echivaleaza cu indeplinirea motivatiei , realizarea activitatii propuse a scopului, iar insatisfactia cu nerealizarea motivatiei E.A.Locke 1976 afirma referindu-se la satisfactie ca ea pare sa apara cand munca e in armonie cu trebuintele si valorile individului cum prin motivatie se urmareste indeplinirea trebuintelor individului

2) Motivatia si satisfactia apar intr-o dubla calitate de cauza si efect .

Martin Wolf 1970 pornind de la conceptia ca motivul eu un impuls ce face pe individ sa urmareasca o anumita satisfactie considera ca satisfactia e o stare finala care e sustinuta pentru afi obtinuta de motivatie Acest autor considera relatia fiind orientata intr-un singur sens de la motivatie la satisfactie .

Sensul invers al relatiei ilustrat de cazurile in care satisfacta intensa intinsa pe o perioada de timp se poate transforma in sursa motivationala, satsfactia obtinuta de individ este posibila sa motiveze individul pentru a continua activitatea si obtine astfel noi satisfactii .

Porter si Lawer in 1967 propune o explicatie care considera ca performanta duce la satisfactie prin intermediul recompenselor. Daca munca duce la o implinire a nevoilor individului atunci individul poate sa isi administreze propriile recompense crescand nivelul de performante

Datorita gradului mare de interrelationare dintre ele e necesara stabilirea unei relatii mai precise. Este util pentru intelegerea acestei relatii prezentarea si unei definitii a motivatiei . Este considerata forta motrice interiorul indivizilor prin care incearca sa atinga un scop pentru a-si indeplini anumite trebuinte si expectatii ( Laurie J Mullins 1996 ).Miellu Slate 1987 considera ca pentru relatiile dintre motivatie si satisfactie esentiale sunt trei enunturi:

Starea de satisfactie /insatisfactie e un indicator al motivatiei mai precis al modului acesteia de realizare eficient sau neeficient.Din acest punct de vedere starea de satisfactie echivaleaza cu indeplinirea motivatiei , realizarea activitatii propuse a scopului, iar insatisfactia cu nerealizarea motivatiei E.A.Locke 1976 afirma referindu-se la satisfactie ca ea pare sa apara cand munca e in armonie cu trebuintele si valorile individului cum prin motivatie se urmareste indeplinirea trebuintelor individului

2) Motivatia si satisfactia apar intr-o dubla calitate de cauza si efect.

Martin Wolf 1970 pornind de la conceptia ca motivul eu un impuls ce face pe individ sa urmareasca o anumita satisfactie considera ca satisfactia e o stare finala care e sustinuta pentru afi obtinuta de motivatie Acest autor considera relatia fiind orientata intr-un singur sens de la motivatie la satisfactie .Sensul invers al relatiei ilustrat de cazurile in care satisfacta intensa intinsa pe o perioada de timp se poate transforma in sursa motivationala, satsfactia obtinuta de individ este posibila sa motiveze individul pentru a continua activitatea si obtine astfel noi satisfactii .

Porter si Lawer in 1967 propune o explicatie care considera ca performanta duce la satisfactie prin intermediul recompenselor.Daca munca duce la o implinire a nevoilor individului atunci individul poate sa isi administreze propriile recompense crescand nivelul de performante .Pentru a testa aceasta teorie au fo

Nivelul ierarhic superior , competenta in munca, posibilitatile de promovare, salariul sunt factori ce contribuie la satisfactia in munca . De asemenea angajatii satisfacuti invata sarcini legate de slujba mai repede .

Cercetarile sugereaza ca cei care sunt mai satisfacuti in munca sunt mai bine adaptati si mai stabili emotional . Satisfactia in munca e asociata cu caracteristici pozitive de personalitate .

F Brosschot 1994 gaseste ca locul controlului e relationat cu stima de sine dominanta si e negativ relationat cu inadecvarea sociala . Toate simptomele psihopatologice au fost corelate negativ cu scala inter si pozitiv cu scalele externe , deci locul controlului e asociat si el cu caracteristici pozitive de personalitate in timp ce locul controlului extern prezinta asociatii cu caracteristici mai putin de dorit

Astfel in teoria caracteristicilor slujbei una din dimensiunile esentiale ale slujbei ce duce si la satisfactia , este autonomia . Cu cat mai mult o slujba depinde de eforturile si initiativele angajatului cu atat mai mare este simtul responsabilitatii personale . In slujbele ce prezinta aceasta caracteristica angajatii stiu ca performanta de succes depinde mai mult de ei decat de superiorii lor .

Nevoia inalta de realizare e cea care face angajatul satisfacut cand aceasta dimensiune este prezenta iar in prezenta ei este firesc ca angajatii cu locul controlului intern sa se simta mai bine

O asemanare mult mai mare intalnita in teoria expectantei referitoare la motivatie ce afirmaa ca oamenii fac alegere in privinta efotului pe care il vor depune bazandu-se pe expectanta ca anunmmite recompense vor urma daca se comporta intr-un anumit fel . Recompensele primite de fapt perceptia acestora daca sunt privite ca echitabile duc la satisfactie . Aici asemanarea este evidenta cu notiunea de locul controlului .

De altfel acesta e definit de Rotther ca o expectanta generalizata . Vroom se refera la expectantele specifice rezultate din modelarea comportamentului de catre experiente specifice repetate .

In teroria echitatii se afirma ca motivatia e influentata de perceptia indivizilor asupra a cat de echitabil sunt tratati . Porter 1968 si Lawler in modelul lor al reactiei dintre satisfactie si performanta afirma ca receptarea recompenselor percepute ca echitabile tinde sa creeze puternice constingente performanta - recompense ce vor duce la efort si performanta in viitor si deci indirect la stisfactie . Perceperea unor legaturi directe intre performanta si rasplata e o convingere specifica locului dde control intern.

Ca metoda de crestere a expectatiilor angajatilor si astfel de crestere a motivatiei lor de a lucra bine sunt propuse :

- declararea clara a performantelor bune exacte ce vor duce la recompense .

- instruirea unui sistem de apreciere a performantelor corect si obiectiv

- recompensele financiare ar trebui bazate pe un sistem de comisionare sau stimulente astfel incat salariul sa reflecte direct efortul

Pentru dezvoltarea unui loc al controlului cat mai intern este recomandata o atentie deosebita asupra eficientei sistemului de plati , care trebuie sa rasplateasca performanta buna, sa fie cat de sensibil posibil la diferentele individului in comportament sa comunice conditiile rasplatii cat mai clar si sa antreneze indivizii pentru a le cunoaste.

Data fiind importanta starii de echitate perceputa pentru motivatie si pentru satisfactia individului e semnificativa identificarea determinantilor ei .

Echitatea se refera la raportul dintre recompensele primite si efortul depus de individ in comparatie cu recompensele si eforturile depuse de altii.

Rezultatele acestei comparatii implica anumite atitudini fata de superiori si fata de colegi In consecinta e posibil ca externii care au performante mai scazute ca internii sa fie mai preocupati de relatiile cu superiorul si colegii , internii e posibil sa fie mai preocupati de munca in sine , avand si sucese mai mari in munca . Phares 1968 , sustine ca internii fac mai multe eforturi pentru a controla mediul cauta informatia noua mai activ o folosesec mai bine si sunt mai preocupati de ea decat de cerintele sociale ale situatiei decat externii .

Se releva astfel importanta studierii relatiei dintre locul controlului si satisfactia in munca. Smith si Kendal 1969 considera ca cele mai proeminente dimensiuni ale muncii,sunt :munca, salariul ,promovarea , colegii, superiorii.

Referitor la salariu si promovare s-a aratat ca cei cu locul controlului inter promoveaza mai repede si castiga mai multi bani. Aceasta probabil datorita unei competente mai mari . In acest caz satisfactia fata de aceste dimensiuni pare precisa.

Confirmarea prin cercetare a preocuparilort diferite fata de cei cu control intern e utila si pentru tratarea diferentiala a angajatilor . Se poate acorda o atentie mai mare a acelor dimensiuni mai sensibile pentru angajati in functie de locul controlului lor si pot fi imbunatatite aceste aspecte. Aceste relatii duc de asemenea la o reducere de cheltuieli si timp pentru diagnosticarea ariilor din munca unde apar probleme sub raporul satisfactiei