STUDIUL SITUATIILOR DE INVATARE PE BAZA HARTII LA GEOGRAFIE REGIONALA

STUDIUL SITUATIILOR DE INVATARE PE BAZA HARTII LA GEOGRAFIE REGIONALA DIN PERSPECTIVA TEORIEI CONSTRUCTIVISMULUI

Rezumat. In prima parte a lucrarii se prezinta cateva aspecte teoretice despre constructivism, constructivism radical, constructivismul cognitiv si constructivism social. In lucrare se pune problema cum ar trebui proiectata si organizata cunoasterea realitatii la nivelul fiecarui elev in timpul lectiilor de Geografie regionala pornind de la teoria behaviorista, de la teoria constructivismului radical si de la teoria constructivismului cognitiv. Se incearca sa se gaseasca raspunsul la intrebare: daca subiectul cunoasterii il reprezinta Franta, cum anume ar putea cunoaste elevii realitatea acestei tari, intr-o situatie de invatare experientiala, conform teoriei constructivismului radical si a teoriei constructivismului cognitiv? In lucrare se prezinta un studiu comparativ intre situatiile de invatare traditionale bazate pe dobandire de cunostinte prin observare, receptare si memorare, conform constructivismului moderat si situatiile de invatare organizate conform constructivismului cognitiv. In functie de caracteristicile situatiei de invatare, elevul este plasat pe un anumit nivel de cunoastere: nivelul identificarii elementelor din realitate sau din reprezentarea ei, nivelul analizei elementelor identificate, nivelul interpretarii elementelor identificate, nivelul restructurarii elementelor identificate. In lucrare se ajunge la concluzia ca pentru ca un elev sa poata fi implicat in mod adecvat intr-o situatie de invatare construita dupa principiile constructivismului radical sau a constructivismului cognitiv, el ar trebui mai intai implicat in situatii de cunoastere in care profesorul ii ajuta sa dobandeasca modele de cunoastere.

Concepte cheie: constructivism, cunoastere, invatare, model, situatie de invatare, constructivism radical, constructivism cognitiv, cognitiv moderat,

Fundamente teoretice

Constructivismul este considerat o problema de epistemologie, o teorie a cunoasterii, un principiu asupra modului de cunoastere, deoarece releva cum se construieste cunoasterea realitatii obiective, perceptive si independente de subiectul cunoscator. Cunoasterea realitatii se realizeaza intr-un mod subiectiv, prin descoperire, prin constructie individuala si colectiva, pe baza experientei individuale, prin intelegere proprie, prin interpretare, prin argumentare, prin utilizarea unui anumit limbaj. Epistemologia constructivista insista pe centrarea pe subiect, pe experientele acestuia, pe relativitatea cunoasterii, pe diferentele individuale in cunoastere (Joita, 2006). Cunoasterea este considerata o constructie activa a subiectului, nu o receptare pasiva a informatiilor despre mediu, prin transmiterea acestora in timpul ,,predarii". Faptele cunoasterii nu sunt simple copii, reprezentari ale lumii, cu moduri de cunoastere, de intelegere, de interpretare a ei. Cunostintele se construiesc prin interactiunea subiectului cu obiectele, cu realitatea, in mod direct, independent, urmand ca acestea sa fie prelucrate, integrate, generalizate la nivel mental. La nivel mondial se evidentiaza trei tipuri de constructivism utilizate in invatare: constructivismul radical (Glasersfeld, 1981, 1983, 1989, 1992, 2000; Elgedawy, 2001), constructivismul cognitiv (Conway, 1997; Jonassen, 1993; Anderson, 1996; Briner, 1999; Spiro, 2001) si constructivismul social (Dougiamas, 1998; Derouet, 1998; Doolitle, 1999; Wilson, 2000) (apud Joita, 2006).

Constructivismul radical a aparut ca reactie la conceptia behaviorista, interesata de asigurarea conditiilor externe ale invatarii si de comportamentele finale, observabile, masurabile (Tolman, Skinner, Gagné, Bloom etc.), nu de modalitatile de intelegere a cunostintelor si a cunoasterii (Joita, 2006). Teoreticianul constructivismului radical, Ernest von Glasersfeld foloseste termenul ,,radical" pentru a marca ruptura dintre constructivismul traditional in care cunoasterea se face prin transmitere de cunostinte si cunoasterea stiintifica construita de catre subiect prin actiunile sale directe. El modifica paradigma clasica epistemologica, sustinand ca orice cunoastere se perfectioneaza continuu, pe masura intelegerii personale, a comunicarii apoi intr-un grup tot mai larg. Activitatea directa este experientiala, iar constructivismul este instrumental. Lumea experientiala este constituita si structurata, iar omul o percepe subiectiv, in pasi mici, pe elemente, pe care apoi le combina mental, le ierarhizeaza, le structureaza, le relationeaza, formandu-si scheme mentale, structuri conceptuale. Von Glasersfeld dezvolta idei de la Piaget, precum teza ,,inteligenta organizeaza lumea reala, organizandu-se pe sine insasi". De la Piaget preia interpetarea cunoasterii ca o functie adaptativa, realizata prin asimilare, acomodare, echilibrare. Daca la Piaget cunoasterea este o functie adaptativa a ontogeneza, la Glasersfeld ea este un rezultat al interpretarii proprii a caracteristicilor realitatii, prin cautare directa. Glasersfeld sustine sa incepem constructia cunoasterii devreme, in scoala, apoi sa se adauge progresiv ca metodologie si continut. Se remarca doua moduri de abordare: constructivismul radical, cand elevul realizeaza cunoasterea singur si propriu, subiectiv, fara interventia educatorului si constructivismul moderat, cand cei doi coopereaza in proiectarea si realizarea instruirii (Mayer, 1999).

In constructivismul cognitiv, acumularea cunostintelor nu se realizeaza numai prin experienta directa, ci se valorifica si datele oferite de cultura, care sintetizeaza experiente cognitive consolidate si care pot constitui puncte de plecare in cognitie.

Motivatie

Pornind de la teoria behaviorista, de la teoria constructivismului radical si de la teoria constructivismului cognitiv, ne punem problema cum anume ar trebui proiectata si organizata cunoasterea realitatii la nivelul fiecarui elev in timpul lectiilor de Geografie regionala. Daca subiectul cunoasterii il reprezinta Franta, cum anume ar putea cunoaste elevii realitatea acestei tari, intr-o situatie de invatare experientiala, conform teoriei constructivismului radical? Deoarece elevii nu pot cunoaste prin experienta directa Franta in timpul unei lectii, cercetarea noastra pleaca de la ipoteza construirii cunostintelor despre Franta prin implicarea elevilor in situatii cognitive bazate pe date si pe reprezentari care sintetizeaza informatii despre acest subiect. Ne propunem sa facem un studiu comparativ intre situatiile de invatare traditionale bazate pe dobandire de cunostinte prin observare, receptare si memorare, conform constructivismului moderat si situatiile de invatare organizate conform constructivismului cognitiv.

Prezentarea si analizarea situatiilor de invatare Fig. 1 Harta Frantei (Voicu si al., 1990)

Vom prezenta mai intai situatii de invatare construite pe baza teoriei constructivismului moderat, in care elevii isi construiesc cunostintele despre Franta pe baza unei reprezentari a tarii (o harta), dirijati prin intrebarile profesorului. In prima situatie de invatare, elevii ar trebui sa fie capabili sa localizeze Franta pe glob, pe continent si in cadrul regiunii. Se remarca faptul ca exista doua categorii de intrebari: intrebari prin care se vizeaza analiza elementelor reprezentate pe harta si intrebari prin care se urmareste interpretarea acestora. Cunoasterea realitatii reprezentata pe harta se construieste pe trei niveluri cognitive: a) nivelul identificarii elementelor prin observare; b) nivelul analizei elementelor identificate; c) nivelul intelegerii (interpretarii) semnificatiei elementelor.

Tabelul 1 Pozitia pe glob (Dulama, 2006)

Tabelul 2 Pozitia pe continent (Dulama, 2006)

Tabelul 3 Vecinii unei tari (Dulama, 2006)

In aceasta situatie, nivelul identificarii elementelor este construit pe baza unor cunostinte anterioare ale elevilor, in absenta carora identificarea nu ar fi posibila. Cunostintele declarative anterioare necesare pentru cunoasterea corecta a realitatii sunt conceptele: planiglob, emisfera, paralela, meridian, Ecuator, tara, continent, ocean, zona termica, zona temperata, Polul Nord etc. La acest nivel, elevii, elevii identifica pe harta elemente vizibile, fara sa stabileasca relatii spatiale cu alte elemente. La nivelul analizei elementelor identificate pe harta, elevii stabilesc relatii topografice intre obiectele identificate, raportandu-le spatial cu punctele cardinale sau raportadn-le unele cu altele. La nivelul interpretarii elementelor identificate pe harta, elevii au nevoie nu numai sa actualizeze din memorie cunostinte declarative si sa stabileasca relatii spatiale intre elemente, ci si sa stabileasca relatii de tip cauza-efect prin efectuarea unor rationamente. Exemple: daca valoarea in grade a paralelelor creste spre nord, atunci teritoiul analizat este situat in emisfera nordica; daca teritoriul este strabatut de paralela de 45 lat N, atunci este situat la jumatatea distantei dintre Polul Nord si Ecuator, in zona termica temperata; daca teritoriul este strabatut de meridianul Zero, atunci o parte este situata in emisfera estica, o parte in emisfera vestica; daca teritoriul este situat in apropierea Oceanul Atlantic, atunci acesta are influenta asupra climei, asupra fluviilor, asupra reliefului din zona de tarm, asupra dezvoltarii economice din teritoriul respectiv.

Prin implicarea elevului in aceste situatii de invatare, el ar trebui sa dobandeasca un model de cunoastere a pozitiei geografice a unui teritoriu (tara, in acest caz), in care sa respecte anumite reguli si sa parcurga un anumit algoritm. De exemplu, se analizeaza mai intai pozitia teritoriului pe glob, apoi pozitia teritoriului pe continent si in final, vecinii. Cand se analizeaza vecinii, prezentarea acestora se face, de regula, incepand din nord, in sensul mersului acelor de ceasornic si pentru fiecare vecin se precizeaza punctul cardinal sau intercardinal.

Elevii pot fi ghidati in cunoastere prin intermediul unor sarcini de lucru formulate diferit ca grad de dificultate si ca nivel de competenta solicitat. Elevul lucreaza individual, urmeaza in continuare demersul cognitiv propus de catre educator, insa primeste feed-back numai dupa rezolvarea sarcinilor de lucru, fapt ce faciliteaza producerea unor erori in cunoastere, prin comparatie cu situatia de invatare bazata pe dialog cu profesorul.

Obiectiv operational: pe parcursul secventei de invatare elevii vor fi capabili sa completeze un text lacunar cu informatii extrase de pe harta referitoare la pozitia geografica a Frantei

Sarcina de lucru: Observati Harta Frantei si completati textul urmator.

,,Franta este este situata in emisfera . (nordica). Franta este strabatuta de paralela de . (45 ) lat N si de paralela de . (50 ) lat N. Franta este strabatuta de meridianul . . (Zero). O parte din Franta este situata in emisfera . (estica), o parte in emisfera . (vestica). Apartin Frantei Insula . (Corsica) din Marea Mediterana si . (Guyana Franceza) din America de Sud. Franta este situata in Europa . (Vestica) sau Apuseana. Franta se invecineaza la nord cu . (Belgia), la nord-est cu . (Luxemburg) si cu . (Germania), la est cu . (Austria), la sud-est cu . (Italia) si cu . (Monaco), la sud cu . (Spania) si cu . (Andorra). Franta se invecineaza in sud-est cu Marea . (Mediterana), in sud-vest cu Oceanul . (Atlantic), iar in nord-vest cu Marea . (Manecii)." (Dulama, 2006)

Acest text este construit la nivelurile identificarii si al analizei elementelor de pe harta, iar elevii realizeaza operatii de identificare a elementelor vizibile, simple analize si rationamente pentru stabilirea relatiilor spatiale. Elevii pot fi solicitati sa completeze un tabel sau un alt organizator grafic (ciorchine, arbore) cu date extrase de pe harta. Ei ar trebui sa completeze informatiile precizate in tabel intre paranteze. In cadrul acestor itemi de completare, elevii nu ajung la nivelul interpretarii elementelor, prin urmare cunoasterea lor se situeaza la niveluri inferioare, cel al identificarii si cel al analizei unor elemente. Prin intermediul utilizarii acestor organizatori grafici, elevii invata sa structureze si sa restructureze informatiile dupa criterii logice si criterii stiintifice (in acest caz, specifice Geografiei regionale) stabilite de alte persoane. Pentru o invatare constienta, stiintifica, elevii ar trebui sa constientizeze algorimul studierii pozitiei geografice, criteriile dupa care se extrag informatiile din realitate sau din reprezentari ale ei si se structureaza.

Obiectiv operational: pe parcursul secventei de invatare elevii vor fi capabili sa completeze un tabel cu informatii extrase de pe harta referitoare la pozitia geografica a Frantei

Sarcina de lucru: Studiati pe harta pozitia geografica a Frantei. Completati informatiile din tabelul elaborat pe tabla.

Tabelul 4 Pozitia geografica a Frantei (a) (Dulama, 2006)

Tabelul 5 Pozitia geografica a Frantei (b)

Obiectiv operational: pe parcursul secventei de invatare elevii vor fi capabili sa elaboreze un organizator grafic de tip arbore despre pozitia geografica a Frantei

Sarcina de lucru: Analizati harta Frantei din manual si elaborati un organizator grafic de tip arbore dupa modelul de pe tabla. Aveti la dispozitie 5 minute (Dulama, 2006).

pe glob

Pozitia geografica    pe continent

in regiune

N

Vecinii E

si tarmurile    S

V

Obiectiv operational: pe parcursul secventei de invatare elevii vor fi capabili sa elaboreze un ciorchine cu date extrase de pe harta despre pozitia geografica a Frantei

Sarcina de lucru: Lucrati in grupuri de cate patru elevi. Analizati harta Frantei din manual si completati ciorchinele de pe tabla cu date despre pozitia geografica a Frantei si cu caracteristicile ei ca stat. Aveti la dispozitie 5 minute (Dulama, 2006)

Emisfera . Lat. . Long. . Emisfera .

Europa .

FRANTA

vecini

N E S V

Dupa ce elevii au dobandit aceste modele de cunoastere, ei vor putea fi implicati in situatii de cunoastere construite conform principiilor constructivismului radical, cand construiesc singuri cunostintele, in mod, subiectiv, fara interventia educatorului.

Varianta 1. Sarcina de lucru: Observati fiecare, in mod individual, Harta fizica a Europei. a) Precizati pozitia geografica a Frantei pe glob si consecintele acestei pozitii. b) Precizati apoi pozitia geografica a Frantei pe continent si consecintele acestei pozitii. c) Elaborati un text (un paragraf) care sa contina aceste informatii. d) Veti expune aceste informatii in fata clasei. Aveti la dispozitie cinci minute.

Varianta 2. Sarcina de lucru: Observati fiecare, in mod individual, Harta fizica a Europei si Harta fizica a Frantei. a) Stabiliti pozitia geografica a Frantei pe glob, pe continent si consecintele acestei pozitii. b) Elaborati in caiete un organizator grafic care sa contina informatiile despre pozitia geografica a Frantei. Aveti la dispozitie cinci minute.

Daca elevii nu ar fi fost implicati anterior in situatii de invatare in care au dobandit un anumit model de cunoastere si modele de structurare a informatiilor, riscul ca ei sa nu rezolve corect sarcinile de lucru ar fi foarte mare. Cunostintele pe care le-ar construi elevii despre pozitia geografica a Frantei ar fi cu siguranta lacunare, cu erori, incoerente. Pentru a evalua cum anume au rezolvat elevii sarcinile de lucru, li se cere: sa elaboreze un text; sa elaboreze un organizator grafic; sa expuna ce au scris in text.

In mod similar pot fi construite situatii de cunoastere a reliefului unei tari in care elevii sunt ghidati mai intai de profesor prin intermediul intrebarilor.

Obiectiv operational: pe parcursul secventei de invatare elevii vor fi capabili sa descopere informatii despre relieful Frantei prin analiza hartii si ghidati prin intrebari de catre profesor

-Observati Harta fizica a Frantei. Ce forma de relief predomina in Franta? (Jumatatea vestica a Frantei este constituita din campii, iar cea estica din podisuri si munti.) (analiza)

-Ce consecinte are aceasta distributie a reliefului asupra celorlalte componente ale mediului? (Ipoteze: Solurile din regiunile de campie sunt favorabile pentru dezvoltarea agriculturii. Muntii au in subsol diferite resurse, la suprafata exista pasuni, fanete si paduri, ei favorizeaza turismul. Campiile permit deplasarea maselor de aer dinspre ocean spre continent, iar muntii constituie o bariera, motiv pentru care in zona montana precipitatiile vor fi in cantitati mai mari decat la campie etc.) (interpretare)

-Care sunt principalele campii ca extindere (criteriul de analiza) din Franta? (Campiile cele mai importante din Franta sunt Bazinul Parizian, Campia Loirei, Bazinul Acvitanian.) (analiza)

-In ce parte a Frantei sunt situate cele mai importante campii? (Campiile cele mai importante din Franta sunt situate in vestul tarii.) (analiza)

-Ce importanta are extinderea acestor campii pentru Franta? (Ipoteza: Franta este cel mai mare producator de cereale din U.E.) (interpretare)

-Ce importanta are pozitia acestor campii pentru Franta? (Ipoteze: Situarea campiilor in vestul Frantei faciliteaza dezvoltarea cailor de transport feroviar si rutier pe directia nord-sud, dezvoltarea agriculturii in ferme mari etc.) (interpretare)

-Care sunt principalele unitati montane ca extindere (criteriul de analiza) din Franta? ( . Masivul Central, Muntii Pirinei, Muntii Alpi, Muntii Jura, Muntii Vosgi.) (analiza)

-In ce parte a Frantei sunt situate unitatile montane? (In centrul tarii se afla Masivul Central, in sud Muntii Pirinei, in sud-est Muntii Alpi, in est Muntii Jura, in nord-est Muntii Vosgi.) (analiza)

-Ce consecinte are aceasta situare a unitatilor montane in Franta? (Ipoteza: Muntii constituie un obstacol in calea maselor de aer . ) (interpretare)

-Care este altitudinea maxima a muntilor din Franta? (Altitudinea maxima in Franta este de 4807 m in varful Mont Blanc din Muntii Alpi, cel mai inalt varf din Europa.) (analiza)

-De cate ori este mai inalt Varful Mont Blanc din Muntii Alpi decat cel mai inalt varf din Muntii Carpati din Romania? ( . de aproape doua ori decat Varful Moldoveanu, care are altitudinea de 2544 m.) (comparatie)

-Observati harta. Care este altitudinea maxima a fiecarei unitati montane din Franta? ( . Muntii Pirinei - in varful Muntii Jura . m, Muntii Vosgi . m) (identificare)

-Din ce cauza unii munti sunt mai inalti, iar altii mai scunzi? (Ipoteze: Muntii Pirinei, Alpi si Jura sunt munti tineri, iar Muntii Vosgi, mai ,,vechi" sunt erodati.) (interpretare)

-Ce efect are altitudinea maxima a muntilor din Franta? (Ipoteze: . formarea ghetarilor la peste 3000 m altitudinea, practicarea sporturilor de iarna, etajarea vegetatiei si a solurilor, fauna diversa, inversiuni de temperatura, transporturi dificile, resurse in subsol, cantitati mari de precipitatii si temperaturi mai scazute cu cresterea altitudinii etc.) (interpretare)

-Care este altitudinea medie a reliefului? ( . ) (evaluare - estimare)

-Pe ce directie sunt orientate unitatile montane din Franta? (Unitatile montane sunt orientate pe directia nord-sud.) (analiza)

-Ce efecte are aceasta orientare a unitatilor montane din Franta? (Ipoteze: Muntii orientati pe directia nord-sud constituie un obstacol pentru masele de aer care se deplaseaza dinspre Oceanul Atlantic spre estul Europei, motiv pentru care pe versantii vestici precipitatiile cad in cantitati mai mari decat pe cei estici. Muntii ingreuneaza transporturile feroviare si rutiere intre Franta si tarile cu care se invecineaza la est: Italia, Elvetia, Germania etc.) (interpretare)

-Ce consecinta are faptul ca Muntii Alpi sunt situati in zona termica temperata si au altitudine peste 3000 m? (Daca Muntii Alpi sunt situati in zona termica temperata si daca au altitudinea peste 3000 m, atunci de la aceasta altitudine exista posibilitatea formarii ghetarilor montani.)

-Ce munti vulcanici ati identificat in Franta pe harta? ( . Masivul Central.) (identificare)

-Ce efecte determina muntii vulcanici? (Ipoteze: . existenta apelor minerale, un peisaj deosebit.) (interpretare)

-Care sunt podisurile principale din Franta? ( . Podisul Ardeni.) (identificare)

-In ce parte a Frantei este situat Podisul Ardeni? ( . in nord-est.) (analiza)

-Ce importanta are extinderea Podisului Ardeni? (Ipoteza: . nu prea mare deoarece ocupa suprafata mica.) (interpretare)

-Ce importanta are pozitia Podisului Ardeni? (Ipoteza: . legatura cu Germania se relizeaza mai usor decat cu Italia si Elvetia.) (interpretare) (Dulama, 2006)

Obiectiv operational: la sfarsitul secventei de invatare elevii vor fi capabili sa caracterizeze apele de suprafata din Franta dirijati prin intrebari de catre profesor

-Care sunt fluviile din Franta? ( . Loire, Sena, Garonne, Ronul si Rinul.) (identificare)

-De unde izvoraste fluviul Loire? (Loire izvoraste din Muntii Cévennes.) (identificare)

-Prin ce orase mari curge fluviul Loire? Loire curge prin orasele Vichy, Nevers, Gien, Orléans, Blois, Tours, Saumur, Angers, Nantes.)

-In ce mare sau ocean se varsa fluviul Loire? (Loire se varsa in Oceanul Atlantic.)

-Ce tip de gura de varsare are fluviul Loire? (Loire formeaza la varsare un estuar.)

-Din ce cauza fluviul Loire formeaza la varsare un estuar? ( . apa patrunde pe cursul fluviului in timpul mareelor si erodeaza malurile.)

-Fluviile care se varsa in Oceanul Atlantic formeaza estuare, iar cel care se varsa in Marea Mediterana formeaza delta. De ce? ( . in Oceanul Atlantic mareele au amplitudine mare, iar in Marea Mediterana au amplitudine mica.)

-Ce importanta are fluviul Loire? ( . pentru navigatie, alimentare cu apa a oraselor, pentru irigatii etc.)

-Ce caracteristici are reteaua hidrografica din Franta? ( . densitate mare, debite mari datorita cantitatii mari de precipitatii etc.)

-Ce consecinte au aceste caracteristici ale retelei hidrografice asupra celorlalte componente ale mediului? ( . fluviile si raurile mari sunt navigabile datorita debitului mare.) etc. (Dulama, 2006).

Dirijarea elevilor pas cu pas pentru obtinerea informatiilor dorite se face la inceput prin intrebari, iar dupa invatarea algoritmului, ei vor caracteriza singuri apele.

Se observa faptul ca pentru ca elevii sa invete sa analizeze si sa interpreteze relieful si reteaua hidrografica a unei tari, profesorul a oferit un model de analiza si a urmat un anumit algoritm specific de cunoastere. Profesorul a adresat intrebarile intr-o anumita ordine pentru a asigura coerenta cunoasterii reliefului si a fluviilor: 1) care este forma de relef predominanta; 2) care sunt unitatile de relief principale; 3) care este pozitia fiecarei unitati de relief in interiorul tarii, altitudine sa maxima, consecintele, importanta; 4)denumirea fluviilor, unitatea de relief de unde izvorasc, prin care orase mari curg, locul varsarii, forma gurii de varsare, importanta. O parte dintre intrebarile adresate elevilor au plasat cunoasterea pe nivelul identificarii elementelor, a unor caracteristici ale lor si a relatiilor spatiale dintre ele, iar o parte pe nivelul interpretarii elementelor identificate. Dupa ce elevii cunosc algoritmul specific caracterizarii reliefului si retelei hidrografice dintr-un continent, regiune sau tara, ei nu mai au nevoie sa fie ghidati prin intrebari de catre profesor. Elevii pot primi sarcini de lucru pe care le vor rezolva individual.

Exemplu 1. Sarcina de lucru: Observati harta si completati textul urmator.

,,In vestul Frantei se intind de la nord spre sud campiile: . (Bazinul Parisului), . (Campia Loirei), . (Bazinul Aquitanian). In centrul tarii se afla Bazinul . (Central). In sud si est exista munti tineri: . (Pirinei), . (Alpi), . (Jura). In estul si nord-estul Frantei exista un relief vechi, erodat, format din Muntii . (Vosgi) si Podisul . (Ardeni)" (Dulama, 2006).

Exemplu 2. Sarcina de lucru: Analizati in mod individual pe harta relieful si fluviile Frantei si completati informatiile din tabelul elaborat pe tabla.

Tabelul 6 Relieful si fluviile (a) (Dulama, 2006)

Relieful si fluviile (b)

Pentru a completa textul lacunar sau tabelele, elevii identifica denumirile fluviilor, denumirile unitatilor de relief si categoriile din care fac parte acestea.

Exemplu

Obiectiv operational: pe parcursul secventei de invatare elevii vor fi capabili sa analizeze un fluviu utilizand un algoritm si harta

Sarcina de lucru: Analizati fluviul Sena pe harta si completati informatiile in tabel.

Tabelul 7 Fluviul Sena

Exemplu 4.

Obiectiv operational: pe parcursul secventei de invatare elevii vor fi capabili sa compare doua fluvii din Franta pe baza unor criterii de comparatie

Sarcina de lucru: Completati pe o diagrama Venn aspectele specifice Senei, aspectele specifice Rhonului si aspectele specifice ambelor fluvii. Comparati cele doua fluvii dupa urmatoarele criterii: lungime, izvor, tipul gurii de varsare, directie de curgere, loc de varsare, debit, importanta.

Exemplu 5

Obiectiv operational: pe parcursul secventei de invatare elevii vor fi capabili sa completeze denumirile unor unitati de relief din Europa pe o harta muta

Sarcina de lucru: Completati denumirile unitatilor de relief si a fluviilor din lista urmatoare in lungul liniilor si in spatiile reprezentate pe harta muta a Frantei folosind prescurtarile si harta din manual.

Munti: Muntii Alpi, Muntii Pirinei, Muntii Jura, Muntii Vosgi

Vulcani: Masivul Central Francez

Podisuri: Podisul Ardeni

Campii: Bazinul Parisului, Bazinul Aquitanian, Campia Loirei

Fluvii: Sena, Loire, Garonne, Rhonul.

Elevii sunt ghidati in invatare prin faptul ca pe harta muta sunt reprezentate liniile deasupra carora ar trebui sa scrie denumirile si sunt delimitate unitatile de relief. Ei au primit, de asemenea, lista denumirilor, prin urmare nu vor selecta ei elementele care vor fi reprezentate.

Exemplu 6.

Obiectiv operational: pe parcursul secventei de invatare elevii vor fi capabili sa elaboreze schema unitatilor de relief si a retelei hidrografice din Franta pe harta de contur pe baza analizei hartii din manual

Sarcina de lucru: Studiati harta Frantei din manual. Elaborati in timp de cinci minute schema unitatilor de relief si a retelei hidrografice din Franta pe harta de contur (o foaie intreaga de caiet). In schema veti reprezenta: lanturile de munti cu linii maro groase, care corespund directiei culmilor principale sau prin suprafete hasurate cu linii maro corespunzatoare arealului ocupat; varfurile cele mai inalte prin triunghiuri mici de culoare maro; dealurile si podisurile prin suprafete hasurate cu linii de culoare maro deschis; campiile prin suprafete hasurate cu linii de culoare verde; fluviile prin linii de culoare albastra. Scrieti denumirile fluviilor cu litere mici, inclinate spre stanga. Trasati linii simple, groase, clare. Scrieti literele mari, cu linii groase si lasati distanta adecvata intre ele. Culorile sa fie intense, contrastante. Schema sa fie ordonata, curata si fara stersaturi. Dati titlu, elaborati legenda si specificati directia nordului printr-o sageata.

Aceasta sarcina de lucru are grad de dificultate mult mai mare decat cea anterioara. Elevii ar trebui sa identifice unitatile de relief si fluviile pe care le vor reprezenta pe schema. Deoarece elevii primesc indicatii asupra modului de reprezentare, se subintelege ca ei nu am realizat anterior astfel de scheme ghidati de profesor.

Exemplu 7

Obiectiv operational: pe parcursul secventei de invatare elevii vor fi capabili sa elaboreze un text despre relieful Frantei respectand anumite cerinte si utilizand harta din manual

Observati Harta fizica a Europei. Identificati pe harta si elaborati un text in care precizati: a) muntii, podisurile si campiile din Franta; b) pozitia geografica si extinderea acestora; c) altitudinea maxima a reliefului; d) varietatea reliefului. e) Deduceti relatiile dintre relief si alte componente ale mediului (clima, hidrografie, vegetatie, fauna, soluri, agricultura, transporturi, industrie, turism etc.) si prezentati-le in text.

Sarcina de lucru este situata pe un nivel superior de cunoastere, cel al sintezei. Pentru ca elevii sa elaboreze un text stiintific corect, ei ar trebui sa fi fost implicati in situatii de cunoastere precum cele prezentate anterior, sa cunoasca modele de analiza a reliefului si de analiza a relatiilor dintre elementele mediului.

Exemplu 8

Obiectiv operational: pe parcursul secventei de invatare elevii vor fi capabili sa raspunda la intrebarile despre Franta din ghidul de studiu

Sarcina de lucru: Raspundeti la intrebarile despre Franta din ghidul de studiu. Aveti la dispozitie cinci minute.

Exemplu 9

Obiectiv operational: pe parcursul secventei de invatare elevii vor fi capabili sa formuleze cinci intrebari de analiza si cinci intrebari de interpretare despre relieful si hidrografia Frantei

Sarcina de lucru: Formulati cinci intrebari de analiza si cinci intrebari de interpretare despre relieful si hidrografia Frantei folosind harta din manual. Aveti la dispozitie cinci minute.

Pentru ca elevii sa fie capabili sa formuleze intrebari de analiza si intrebari de interpretare, ei ar trebui sa aiba competenta de a analiza si a interpreta o harta la un anumit nivel de competenta.

Exemplu

Obiectiv operational: pe parcursul secventei de invatare elevii vor fi capabili sa deduca unele consecinte ale incalzirii globale asupra tarmului si ghetarilor montani din Franta utilizand harta

Sarcina de lucru: Lucrati in mod individual timp de cinci minute. Datorita cresterii cantitatii de dioxid de carbon si a altor gaze cu efect de sera din atmosfera, temperatura medie a aerului din atmosfera a crescut cu 0,6 C in ultimii ani. Se prognozeaza ca datorita incalzirii atmosferei ghetarii montani si ghetarii de calota se vor topi progresiv, fapt ce va determina cresterea nivelului Oceanului Planetar cu cca un metru in urmatoarea suta de ani. a) Analizati tarmurile Frantei pe harta si descrieti efectele incalzirii globale asupra acestora. b) Analizati extinderea ghetarilor montani din Muntii Alpi si descrieti efectele incalzirii globale asupra acestora.

Sarcina de lucru are un grad mare de dificultate si plaseaza elevii la un nivel inalt de cunoastere. Pentru ca elevii sa rezolve sarcina de lucru, ei au nevoie fie capabili sa deduca unele consecinte ale fenomenelor si sa anticipeze producerea lor in mod concret in anumite locuri, deci sa faca o prognoza tinand cont de anumite aspecte constatate prin analiza. Produsul lor final ar trebui sa fie nu numai un text, ci o harta pe care sa fie reprezentate suprafetele care vor fi acoperite de apa oceanica si suprafata restransa a ghetarilor montani.

Concluzii

Lucrarea este fundamentata teoretic pe constructivism, constructivismul radical, constructivismul cognitiv si constructivismul social. Pornind de la teoria behaviorista, de la teoria constructivismului radical si de la teoria constructivismului cognitiv, in lucrare se pune problema cum ar trebui proiectata si organizata cunoasterea realitatii la nivelul fiecarui elev in timpul lectiilor de Geografie regionala. Pe parcursul studiul s-a cautat raspunsul la intrebarea: daca subiectul cunoasterii il reprezinta Franta, cum anume ar putea cunoaste elevii realitatea acestei tari, intr-o situatie de invatare experientiala, conform teoriei constructivismului radical si a teoriei constructivismului cognitiv? Pentru a raspunde la aceasta intrebare, cercetarile au fost orientate spre doua directii: a) exemplificarea si analizarea situatiilor de invatare traditionale bazate pe dobandire de cunostinte prin observare, receptare si memorare, conform constructivismului moderat; b) exemplificarea si analizarea situatiilor de invatare organizate conform constructivismului cognitiv.

1) In timpul analizei situatiilor de invatare exemplificate, se ajunge la concluzia ca, in functie de caracteristicile situatiilor de invatare, elevul a fost plasat pe un anumit nivel de cunoastere: nivelul identificarii elementelor din realitate sau din reprezentarea ei, nivelul analizei elementelor identificate, nivelul interpretarii elementelor identificate, nivelul restructurarii elementelor identificate.

2) Cea de-a doua concluzie importanta la care s-a ajuns in lucrare este ca pentru ca un elev sa poata fi implicat in mod adecvat intr-o situatie de invatare construita dupa principiile constructivismului radical sau a constructivismului cognitiv, el ar trebui mai intai implicat in situatii de cunoastere specifice constructivismului moderat in care profesorul ii ajuta sa dobandeasca modele de cunoastere.

Bibliografie

Dulama, Maria Eliza, (2006), Harta in predarea geografiei. Studii, cercetari, modele, Editura Clusium, Cluj-Napoca

Joita, Elena, (2006), Instruirea constructivista - o alternativa. Fundamente. Strategii, editura Aramis, Bucuresti

Mayer, G., (2000), De ce si cum evaluam, Editura Polirom, Iasi

Voicu, P., Danet, O., Ion, M., Letea. I., (1990), Geografie. Manual pentru clasa a VII-a, E.D.P., Bucuresti

Von Glasersfeld, E. (2000), Radical Constructivism and Teaching, http//www.umass.edu/srri/von Glasersfeld/onlinePapers/html/geneva