Studiu privind violența in școala - experiment

Studiu privind violența in școala - experiment

Cercetatorii in domeniul educatiei au constatat ca violenta este, din punct de vedere statistic, cea mai frecventa conduita de devianta scolara. Mass- media, cercetarile si statisticile oficiale raporteaza o crestere spectaculoasa a fenomenului in ultimele trei decenii in mai multe tari ale lumii. Din pacate, daca in fazele de inceput ale educatiei scolare predomina violenta profesorului asupra elevilor, tot mai mult in prezent se deplaseaza violenta dinspre elevi spre profesori si dinspre elevi spre elevi.

Avand in vedere statisticile ingrijoratoare din alte tari, dar mai ales cresterea numarului de cazuri mediatizate in Romania, consideram ca este absolut necesara intensificarea preocuparilor noastre de studiere a acestui fenomen.

In paralel cu chestionarul aplicat elevilor si cadrelor didactice din scoala, am stabilit:

riscurile la care sunt expusi elevii in scoala si in afara ei

tipurile de violenta la care sunt expusi elevii / profesorii

cauzele ce determina manifestari agresive

masuri de combatere a violentei in scoala

In ceea ce privesc riscurile la care sunt expusi elevii s-au enumerat:

-violenta verbala, fizica si emotionala

-violenta relavata prea insistent de media, ca efect de inedit informational

-esecul scolar si lipsa interesului scolii si familiei pentru preintampinarea lui

-consumul de alcool, tutun, droguri ilicite, substante excitante ale sistemului nervos

-existenta unor baruri / cluburi in vecinatatea scolii, fara reglementari restrictive

-sedentarismul (prin acumularea de energie )

-alimentatia necorespunzatoare / subalimentatia

-stresul la care sunt supusi (prin supraincarcare sau prin relationare defectuoasa profesor-elev)

-interes scazut din partea profesorilor pentru aspectul formativ

-deficit educativ in familie (relatii conflictuale, greseli ale parintilor)

-presiunea grupului de prieteni

-lipsa de informare pe tematica sexuala / relatii sexuale neprotejate

-autoperceptia negativa a multor elevi

Tipurile de violenta se regasesc la intrebarea anterioara. Ceea ce e relevant in raspunsurile date este ca persista inca in invatamant metode invechite de sanctionare a elevilor, de genul: stat la colt in genunchi sau cu mainile sus, lovitul cu aratatorul peste maini, trasul de par,etc.

O extindere o inregistreaza si situatiile de agresiune verbala a profesorilor, agresiuni venite din partea elevilor.

La elevi se manifesta din nefericire tot mai mult si autoagresivitatea, modele negative fiind preluate mai ales prin intermediul mass-media.

Consilierii scolari au constatat ca de prea multe ori se neglijeaza latura particularitatilor individuale ale elevilor. Identic sunt abordati un elev ce manifesta siguranta de sine in

interrelationare, stima de sine crescuta cu unul care se depreciaza constant sau are parte de relatii conflictuale in mediul familial. Este redus inca numarul profesorilor diriginti care au preocupari in a cunoaste si intelege fiecare elev in parte.

Cauzele ce determina manifestari agresive identificate     impreuna cu profesorii consilieri sunt:

-carente in proiectarea unor activitati scolare si extrascolare eficiente

-lipsa unor programe de preventie axate pe devianta juvenila si pe comportamente de risc

-efectul expunerii indelungate si neprotejate la mijloacele mass-media

-lipsa unor masuri concrete de combatere a violentei sau neaplicarea lor constanta

-elevii sunt in mod natural dinamici, expansivi, au tendinta de a explora, de a se misca, de a manipula- iar scoala le cere elevilor sa fie linistiti, silentiosi, ascultatori

-elemente psihopatologice (capacitati intelectuale reduse, tulburari masive de atentie, hiperkinezie, episoade depresive, tulburari afective, tulburari anxioase, labilitate emotionala )

-nivelul scazut de pregatire scolara a elevilor, absenteismul, repetentia

-programul scolar incarcat

-regim de viata dezorganizat

-ierarhizarea care se face inca in invatamantul romanesc, care conduce la o devalorizare a celor care au esecuri scolare, la etichetare, marginalizare si excludere; uniformizarea elevilor, f ara a se pune accent pe identificarea potentialului lor de intelectual, motivational si aptitudinal; erori de atitudine si relationare cu copilul

-comunicare ineficienta profesor-elev, parinte-elev si lipsa de afectiune din partea adultului

-colaborarea precara intre scoala si familie; dezacord intre educatia scolara si cea familiala

-nesupravegherea elevilor in mediul scolar si in cel familial

-dorinta agresorilor de valorizare, de a obtine un statut, de a atrage atentia

-interventiile inadecvate ale unor profesori in cazul unor conflicte intre elevi (daca in urma unei astfel de interventii unul dintre elevi se simte defavorizat, el poate reactiona prin conduite violente)

-adoptarea unor modele negative de comportament

-lipsa unor perspective sociale favorabile

-teribilismul specific varstei / stima de sine scazuta

-consum de alcool si substante psihotrope

-lipsa cabinetelor de consiliere din unele scoli

-influenta si presiunea grupului

In urma prelucrarii si interpretarii datelor, am    structurat propunerile de combatere a

violentei in scoala pe urmatoarele directii:

a)    pentru manager de scoala:

>      monitorizarea stricta a absenteismului si a cazurilor de copii cu CES

>      desfasurarea de campanii de preventie la nivelul scolii centrate pe devianta juvenila si comportamente de risc- consum de alcool, droguri ilicite, trafic de fiinte umane, SIDA

>      elaborarea unui Regulamentului de ordine interioara (ROI) care sa cuprinda un sistem concret de reguli, sanctiuni si recompense- corelarea lui cu existenta unui caiet de disciplina la nivelul fiecarei clase unde sa se inregistreze constant si unitar abaterile disciplinare ale elevilor

>      semnarea unui angajament de catre elevi si eventual parinti / tutori legali privind respectarea ROI

>      monitorizarea aplicarii ROI de catre cadrele didactice

>      intensificarea supravegherii elevilor in pauze

>      supravegherea permanenta a persoanelor care intra in unitatea scolara- prin legitimare

>      aplicarea de masuri punitive (amenzi- pentru copiii agresori / parintii copiilor agresori)

>      elaborarea orarului scolii in raport cu interesele copiilor

>      colaborarea scolii cu institutii si ONG-uri care sprijina copilul- Directia Judeteana de Protectie a Copilului, Politia de Proximitate, Agentia Judeteana Antidrog, Directia de Sanatate Publica, Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca, Organizatia Caritas, Fundatia Romana pentru Copil, Comunitate si Familie, etc -in vederea acordarii de ajutor copiilor cu diferite probleme (de exemplu: randament scolar scazut, boli fizice/ psihice, inadaptare, probleme sociale, abuz fizic, verbal, emotional, sexual, orientare scolara si profesionala, programe de preventie)

>      colaborarea cu psihopedagogul scolii

>      infiintarea de cabinete de consiliere in scoala (acolo unde nu exista)

b) pentru invatatori si diriginti:

>      preocupari pentru o autoformare profesionala centrata pe nevoile copilului

>      preocupari reale in a cunoaste elevii, in a contura profilul lor psihologic, in a imbunatati relationarea cu ei

>      organizarea in cadrul orelor de dirigentie / educatie civica la ciclul primar a unor activitati care sa vizeze: dezvoltarea abilitatilor de comunicare eficienta si asertiva, rezolvarea situatiilor conflictuale, auto si intercunoasterea, optimizarea personala, acceptarea si sprijinirea elevilor cu nevoi speciale, etc.

>      aplicarea cu strictete a ROI

>      interes pentru petrecerea timpului liber al elevilor; organizarea unor activitati extrascolare eficiente din punct de vedere informativ si formativ

>      implicarea elevilor in actiuni de voluntariat

>      colaborarea permanenta cu psihologul scolii si desfasurarea de actiuni comune cu acesta

>      instruirea parintilor prin organizarea unor sedinte interactive , la care sa se dezbata problemele reale ale elevilor din clasa precum si teme de interes general pentru parinti (exemple: problemele specifice varstei, dificultati de invatare, disfunctii in relationare si in adaptare, etc.)

c) pentru consilierii scolari:

>      identificarea victimelor agresiunilor si incadrarea acestora in programe specifice de consiliere

>      identificarea agresorilor si dezvoltarea la acestia a abilitatilor de autocontrol in stari de furie, irascibilitate, frustrare

>      identificarea elevilor cu nivel intelectual scazut, cu motivatie scolara diminuata, cu dificultati de concentare a atentiei, de adaptare si relationare, emotivitate accentuata, traume psihice, probleme sociale, etc. si consilierea individuala sau in grup a acestora

>      organizarea si coordonarea unor actiuni de preventie eficiente

>      colaborarea permanenta cu invatatorii si dirigintii si participarea la actiuni comune cu acestia

>      desfasurarea unor programe de informare si formare a cadrelor didactice pe problematica principiilor psihopedagogiei moderne

>      participarea activa la sedintele cu parintii

>      implicarea elevilor in activitati de voluntariat

derularea de activitati comune cu specialisti din institutii si ONG-uri ce pot