Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Timp:2h 35min
Definitia conflictului comunicational: procesul prin care o persoana, un grup frustreaza pe altul de la obtinerea scopului propus.
Cauzele conflictului comunicational:
Cum ne comportam fata de persoanele aflate in conflict?
stilul ocolitor – strategia “ strutului cu capul in nisip”
stilul indatoritor – A il ajuta pe B, fara a-i cere nimic pe moment, dar asteapta momentul potrivit pentru a o face
stilul competitiv – dictatura celui mai puternic, nu este interesat de colaborare
stilul colaborativ – acordul intre parti; este cel mai indicat stil de a manageria conflictele
Cum se negociaza conflictul?
Tehnici de negociere:
distributiva – suma de “bunuri” este impartita intre cele doua parti
integrativa – se pleaca de la ideea ca solutionarea unei probleme comune poate multiplica valorile care ii revin fiecarei parti
implicarea celei de-a treia parti – cand cele doua parti aflate in conflict nu pot ajunge la nici o intelegere este adusa o terta persoana care are obiectivitatea de a solutiona problema
Negocierea in conflictele comunicationale se face prin:
MEDIERE si ARBITRAJ
Medierea – implicarea unei a treia parti, neutre, care faciliteaza ajungerea la un acord – rol de tampon, nu poate dicta solutii.
Arbitrajul – “totul sau nimic” – arbitrul are toata puterea, hotararile lui fiind litera de lege.
Calitatile unui bun negociator
sa stie care este interesul pe care il apara
sa aiba credibilitate
sa-si respecte partenerii pentru a fi sigur ca ei vor colabora
sa reziste la efectul de reprezentanta – va fi supus presiunilor din partea ambelor parti aflate in conflict
Solutionarea conflictelor
CHEIA = NEGOCIEREA
CHEIA NEGOCIERII = COMUNICAREA
REZULTATUL NEGOCIERII = CASTIGUL
Negocierea este ARTA si STIINTA – permite celui care negociaza sa puna in practica strategii, tehnici si tactici pentru a reusi mai bine.
Instrumentele negociatorului
comunicarea
mijloace umane si intelectuale
informatia
Regulile de aur ale negociatorului
stapanirea de sine
lectura – hrana spiritului
sporturile usoare – destinderea creierului
pragmatismul – moral bun, stare de spirit pozitiva, incredere in sine
Profilul negociatorului = POZITIV
P O ZI TI V
P=placut;O=optimist;Z=zambitor;I=inventiv;T=tonic; I=influent;V=viguros
Atelier:
JOC – EXERCITIU
Sarcina:
Scrieti o scurta poveste despre un conflict. Faceti apel la una sau mai multe dintre cele sase surse ale conflictelor. Aratati la ce sursa ati apelat.
Cele sase surse ale conflictelor:
Nevoile fundamentale- cele de care avem nevoie ca sa supravietuim
Valorile diferite- oamenii impartasesc credinte diferite
Perceptiile diferite- oamenii vad sau gandesc diferit un anumit lucru
Interesele diferite- oamenii au preocupari deferite
Resursele limitate- cantitatea limitata in care se gasesc anumite lucruri
Nevoile psihologice- sunt satisfacute cand avem stari: ne simtim capabili, responsabili, acceptati, importanti, sanatosi
( toti avem nevoie sa fim iubiti).
Evaluare:
JOC: Urcand pe scara!
Sarcina: stabiliti o situatie conflictuala si apoi
interpretati-o!
Se va lucra in perechi: unul este parinte, iar celalalt este copil.
Cele cinci trepte care trebuie urcate pentru a solutiona conflictul
EVALUARE FINALA
Teatru pentru copii:
Sarcini generale:
alegeti o poveste cunoscuta
redactati forma prescurtata a continutului
enumerati personajele.
Sarcini specifice:
BIBLIOGRAFIE:
Ioan Dragan ( 2001) – Sociologie, Comunicare, Societate, Ed. Universitatea din Pitesti
Allan Pease ( 2001) – Limbajul trupului, Ed. Polimark
Rodney Davies ( 1997) – Ce ne dezvaluie fata, Ed. Polimark
R. V. Joul & J. L. Beauvois ( 1997) – Tratat de manipulare, Ed. Antet
Serge Moscovici ( 1998) – Psihologia sociala a relatiilor cu celalat, Ed. Polirom
Dan Popescu ( 1998) – Arta de a comunica, Ed. Economica
Erving Goffman ( 2003) – Viata cotidiana ca spectacol, Ed. Comunicare.ro
Jean- Claude Abric ( 2002) – Psihologia comunicarii, Ed. Polirom
Vasile Tran ( 2000) – Comunicare, Ed. Comunicare.ro
METODE INTERACTIVE DE GRUP
ARGUMENT
Sistemele educative trebuie sa-si diversifice campul educational prin construirea unor posibile strategii menite sa raspunda provocarilor lumii contemporane.
Preocuparile comune ale oricaror orientari si inovatii in invatamant se refera la :
Plasarea copilului in centrul proceselor didactice
Respectarea intereselor si aspiratiilor copilului
Stimularea creativitatii copilului
Aplicarea metodelor active si interactive necesita o disponibilitate din partea educatoarei de a incerca o noua abordare a demersului didactic.
Conditia esentiala pentru a putea desfasura un proces complex de instruire este aceea de a crea un climat care sa antreneze gandirea divergenta si sa dezvolte atitudinea creativa a copiilor.
Metodele interactive promoveaza interactiunea dintre mintile participantilor, dintre personalitatile lor, ceea ce contribuie la o invatare mai activa si cu rezultate mai evidente.
Interactivitatea presupune atat cooperare cat si competitie, ambele implicand un anumit grad de interactiune, in opozitie cu un comportament individual. `
“ Activ “ este copilul care “ depune efort de reflectie personala, interioara si abstracta, care intreprinde o actiune mintala de cautare, de cercetare si redescoperire a adevarurilor, de elaborare a noilor cunostinte”
( Ioan Cerghit, 1997).
Determinarea prescolarilor sa se implice activ in derularea jocurilor si activitatilor si de a coopera in cadrul grupului contribuie la dezvoltarea componentei sociale a personalitatii copiilor.
Scopul educatoarelor trebuie sa fie unul de eliminare a explicatiilor plictisitoare si de inlocuire a acestora cu jocuri, povesti, probleme in care copilul sa fie antrenat in gasirea solutiilor, in a castiga o competitie si in a-si adjudeca un merit pentru efortul propriu.
Tema nr.1
Teorii moderne
Timp: 2h 10min
Invatarea, ca proces, poate fi orice activitate care dezvolta cunostinte si abilitati noi.
Invatarea experientiala, in care educatorul are doar rolul de ghid sau de facilitator al proceselor de invatare, valorizarea si dezvoltarea potentialului fiecarui copil, a devenit un scop in sine in contextul unei educatii moderne in care nevoile si cerintele copiilor pretind educatorilor o schimbare radicala a modului de abordare a activitatii didactice.
Educatia moderna inseamna :
Inovare
Schimbare
Dinamism
Metoda reprezinta calea de urmat pentru realizarea obiectivelor propuse, ea desemnand traseul urmat de educator pentru a-i ajuta pe copii sa gaseasca propria cale in vederea descoperirii lumii inconjuratoare.
Metodele interactive de grup se bazeaza pe stimularea atitudinii active, pe propria initiativa, pe implicarea copiilor in rezolvarea sarcinilor.
Obiective:
1. formarea/ promovarea unor calitati ce au la baza atitudini si comportamente democratice, stabilirea unor reletii ce au la baza comunicarea
2. insusirea unor cunostinte, abilitati practice in conditii de cooperare
3. promovarea unei activitati didactice moderne centrata pe demersurile intelectuale interdisciplinare si afectiv- emotionale
4. implicarea activa si creativa a copiilor pentru stimularea gandirii productive, a gandirii divergente si laterale, libertatea de exprimare a cunostintelor, gandurilor, faptelor
5. formarea deprinderii copiilor de a gasi singuri informatiile, de a lucra in echipa, de a aplica cunostintele in diferite situatii de viata, de a constientiza stilurile de invatare pe care le prefera
6. incurajarea autonomieie copilului si promovarea invatamantului prin cooperare
Metode interactive de grup:
1. metode de predare- invatare
2. metode de fixare, consolidare si evaluare
3. metode de creativitate
4. metode de rezolvare de probleme
5. metode de cercetare
Avantajele interactiunii:
creaza o dinamica intergrupala
stimuleaza efortul si productivitatea copilului
stimuleaza capacitatile cognitive ale copilului
ofera copiilor posibilitatea impartasirii parerilor, experientelor, ideilor
dezvolta inteligente multiple
Educatoarea si copiii:
Educatoarea are rolul de “animator” care o obliga la ascultare activa a tuturor copiilor, la dialog, la provocare. Educatoarea trebuie sa-si adapteze comportamentul situatiilor aparute si sa fie un “formator” pentru copii pregatindu-se zilnic pentru activitati si realizand o predare/invatare/evaluare creativa, diversa, eficienta, atractiva, diferentiata.
Copiii capata incredere in ei si devin responsabili pentru ideile si actiunile lor, invatand pas cu pas sa nu se joace separat, sa nu rezolve singur problemele care apar in timpul jocului, sa argumenteze, sa caute alternative, sa adreseze intrebari si sa-si exprime gandurile creativ si spontan.
Stilurile de invatare ale copiilor sunt acelea care obliga educatoare sa selectioneze cu atentie metodele de lucru astfel incat activitatea sa fie energica:
tipul vizual – vede informatia, verifica rezolvarea sarcinii, se ajuta de culori, de materiale ilustrate
tipul auditiv – retine repede ce aude, intelege explicatiile metodei, asculta fara sa se plictiseasca, simte ce vrea sa spuna cel care vorbeste
tipul practic – intelege problemele matematice, experientele, retine ordinea ideilor, doreste sa atinga obiectele, ofera ajutor colegilor in rezolvarea unei sarcini practice
Fiecarui profil uman ii corespunde un anumit stil de invatare
OBSERVATOR |
GANDITOR |
PRAGMATIC |
DE ACTIUNE |
Divergent |
Asimilator |
Convergent |
Acomodat |
Abordare reflaxiva |
Abordarea autoinvatarii |
Abordarea sarcinilor |
Abordare practica |
1.activitati practice 2.reflectie 3.intrebari 4.explicatii |
1.isi fac o idee 2.studiaza singuri 3.rezolva prin descoperire |
1.formularea clara a regulilor 2.trec cu usurinta la practica |
1.un numar mare de exercitii 2.trag concluzii |
joc de rol discutia in grup |
film, video excursii,de- monstratii |
studii literare exercitii structurate |
-experimente simulare |
observari vizionari -brainstorming |
activitati bazate pe teorie, modele, concepte situatii care fac legatura intre teorie si practica sa cerceteze ordinea lucrurilor |
lucruri practice sa primeasca sarcini bine definite rezolvarea problemelor intr-o situatie concreta munca practica |
joc de rol teatru munca practica |
exemple demonstratii imagini |
explicatii legaturi intresi intre |
instructiuni precise dorinta de a incerca utilitatea lucrului sau a regulii respective |
sa incerce singur sa rezolve sarcina actioneaza fara sa gandeasca |
Inteligentele multiple:
– teoria lui Howard Gardner care demonstreaza diferentele intre copii sta la baza implementarii in institutiile de invatamant a educatiei centrata pe copil si promoveaza incurajarea combinatiei unice de inteligente ale fiecarui copil.
In educatia centrata pe copil atat curriculumul cat si metodele de evaluare favorizeaza diferitele profiluri de inteligente ale copiilor.
Expunerea copiilor la diferite medii de invatare apartinand domeniilor care determina diferitele inteligente, ajuta la orientarea acestora spre acelea care se potrivesc inteligentei/inteligentelor care “promit”.
Comportamentele specifice celor opt inteligente ( atunci cand acestea “promit”):
Atelier: Testul Kobl – Descoperiti-va stilul de invatare!
Alegeti din fiecare grup de cuvinte, cuvantul care va place cel mai mult si notati-l cu nota cea mai mare: 4. Apoi alegeti cuvantul care va place cel mai putin si notati-l cu nota cea mai mica:1. Pe celelalte doua notati-le cu 2, respectiv 3.
Nu reflectati prea mult, urmati-va intuitia!
b. investigator .
c. interesant.
d. practic .
2. a. Receptiv .
b. obiectiv .
c. analitic .
d. impartial..
3. a. Senzitiv .
b. contemplativ
c. care reflecta
d. activ
4. a. acceptat ……..
b. asumandu-si unele riscuri …….
c. estimand ……
d. constient ……..
5. a. intuitiv ……..
b. productiv……..
c. logic ……..
d. investigator …….
6. a. abstract …….
b. contemplativ …….
c. concret …….
d. activ …….
b. meditativ ………
c. orientat spre viitor…….
d. pragmatic ……..
b. perceptie …….
c. conceptualizare…….
d. actiune……..
b. retinut
c. rational
d. responsabil
Notati punctele celor noua grupe de cuvinte pe lista de mai jos. Acolo unde este notat cu « x » nu notati nimic.
|
a |
b |
c |
d |
1 |
X |
|
X |
|
2 |
|
X |
|
X |
3 |
|
|
|
|
4 |
|
X |
|
X |
5 |
|
X |
|
X |
6 |
X |
|
X |
|
7 |
|
|
X |
|
8 |
|
|
|
|
9 |
x |
|
|
|
Indicii pentru interpretarea datelor:
Punctaj a: veti obtine punctajul adunand punctele din casutele 2,3,4,5,7 si 8 din prima coloana.
Punctaj b: adunati punctele din casutele 1,3,6,7,8 si 9 din coloana b.
Punctaj c: adunati punctele din casutele 2,3,4,5,8 si 9 din coloana c.
Punctaj d: adunati punctele din casutele 1,3,6,7,8 si 9 din coloana d.
Interpretarea punctajului:
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate