Energia nucleara

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, oamenii de stiinta din Germania si America s-au intrecut pentru a face o bomba puternica, utilizand energia din nucleele atomilor. De atunci, oamenii au invatat sa foloseasca energia nucleara pentru e genera electricitate. In Chicago, SUA, o echipa de oameni de stiinta condusa de profesorul italian Enrico Fermi a reusit sa provoace prima reactie nucleara controlata. Era anul 1942, si aceasta realizare a condus la dezvoltarea bombei atomice. Ceea ce au reusit sa faca oamenii de stiinta adesea numim "scindarea atomului".

Dar, pentru a fi mai precisi, ei au gasit o cale de a scinda nucleul - masa de protoni si neutroni din centrul unui atom. In acest proces se distrugea o cantitate mica de materie. Dar, asa cum prezisese fizicianul Albert Einstein, in locul ei era eliberata o cantitate mare de energie - sub forma de caldura. In cazul bombei atomice, procesul avea loc foarte rapid, avand ca rezultat o explozie brusca si devastatoare de energie. In centralele nucleare are loc acelasi tip de reactie, dar la o rata mai lenta si controlata cu grija.

Ca orice alta industrie, energia nucreara isi are riscurile ei. Folosirea materialelor nucleare trebuie controlata si reglementata strict, nu numai pentru a proteja sanatatea publicului si a persoanelor care lucreaza in domeniu, dar si pentru a asigura viitorul planetei.

Marele public stie inca prea putin despre energia nucleara. Cati oameni stiu cum functioneaza o unitate dintr-o centrala nucleara? Cati stiu ca radioactivitatea a existat pretutindeni in natura din timpuri imemoriale? Cati inca mai cred ca o centrala nuclear-electrica poate exploda ca o bomba atomica?

,,Cernobil", inca proaspat in memoria noastra, este pe buze fiecaruia, imediat ce este mentionata energia nucleara. Un accident ca cel ce s-a produs la Cernobil este total inacceptabil si ar fi putut fi usor evitat, prin proiectarea si operarea centralei, ambele aratand in acest caz, slaba preocupare pentru securitate. Fara discutie, la acel moment, vietile umane aveau putina importanta in mintea factorilor sovietici de decizie. Astazi, populatia civila din apropierea amplasamentului accidentului, in special in Bielorusia, unde ploaia a concentrat iodul radioactiv imediat dupa accident, inregistreaza riscul unei incidente crescute a cancerului, de tidoida, in special printre copiii mici. Aceste riscuri ar fi putut fi limitate prin distribuirea, imediat dupa accident, a tabletelor de iodura neradioactiva, dar aceasta nu s-a facut.
Opt ani dupa accident radioactivitatea in vecinatatea Cernobilului a scazut puternic, dar radioactivitatea datorata cesiului 137 va persista pentru ani si ani. Si totusi, caprioarele aparent sanatoase pasc pe pajisti; carnea lor nu este comestibila din cauza nivelului de contaminare cu cesiu 137 a ierbii pe care o pasc.
Unitatea 4 de la Cernobil, care a suferit accidentul este acum acoperita cu un ,,sarcofag" gros din beton, iar Unitatea 2 a fost pornita, dar a trebuit sa fie oprita datorita unui incendiu in partea nenucleara. Totusi sunt inca in functiune Unitatile 1 si 3, si sute de oameni lucreaza din nou pe amplasament fara nici o protectie speciala. Din aceasta cauza este scandalos ca aceste unitati au fost puse iarasi in productie.
Traim intr-o lume minunata, dar divizata in progresisti, care doresc ca umanitatea sa beneficieze de progresul stiintific, uneori in dauna naturii, si naturalisti-egologisti, care denunta progresul tehnologic in numele protectiei mediului si care doresc sa salveze natura de excesele societatii industriale, pe care o considera distructiva. Daca ne gandim bine, abordarea stiintifica si cea ecologica au exact acelasi tel: sa contribuie la mai buna cunoastere a universului nostru, la bunastarea umanitatii, imbunatatirea mediului si a conditiilor de viata, pe planeta noastra.

In general argumentele oponentilor energiei nucreare sunt mai mult ideologice decat stiintifice. Ei percep tot ce este puternic ca fiind periculos (ceea ce este doar in parte adevarat), iar omul considerat a nu fi suficient de intelept pentru a folosi in siguranta asemenea energii uriase. Totul depinde de modul cum este folosita aceasta energie si in ce scop. Cum poti fi in favoarea sau impotriva a ceva despre care nu cunosti aproape nimic? Mi se pare ca este nevoie urgenta de o mai buna informare a publicului, astfel incat oamenii sa poata alege cunoscand miza. Acceptarea sau refuzul energiei nucleare, modul in care o folosim si in ce scopuri, reprezinta intr-adevar optiuni similare cu cele ale felului de societate in care dorim sa traim. Este adevarat ca trebuie sa fim precauti in privinta oricarei tehnologii noi, dar mi se pare ca opozitia ecologistilor fata de energia nucreara este adesea fara nici un fundament stiintific si se bazeaza doar pe teama si necunoastere.
Au mai fost si cele doua explozii tragice ale bombelor atomice de la Hirosima si Nagasaki, doua dezastre umane care au pus capat celui de al II-lea razboi mondial si au traumatizat intreaga opinie publica internationala. Lumea a devenit in mod

brusc si violent, constienta de potentialul distructiv al energiei atomice.

La 22 ianuarie 1954 marinarii vasului "Fukuriumarii no.5" au sesizat un fenomen neobisnuit, globul de foc al exploziei termonucleare de pe atolul Bikini. Drept urmare toti membrii echipajului si pestele prins au fost afectati de cenusa radioactiva atat la suprafata cat si in interiorul organismului.

Alta urmare a acestei explozii a fost caderea ploilor radiactive in luna mai a aceluiasi an, radioactivitatea mentinandu-se la un nivel masurabil pana in septembrie1954.

Imediat dupa 1954 L. Pauling a demonstrat ca izotopul C¹⁴ apare in mod artificial cu o frecventa crescanda, depunandu-se pe sol. Tot el a atras atentia asupra prezentei izotopului Sr⁹⁰ in depunerile atmosferice de pe teritoriul S.U.A.

Poluarea radioactiva a atras atentia pentru prima oara in mod deosebit in anul 1965 la Salt Lake City in Statele Unite ale Americii, cand noua adolescenti au fost internati in spital datorita unor noduli anormali ai glandei tiroide. Anchetarea cazurilor a condus la constatarea ca acesti copii, cu 15 ani in urma (1950), au suferit consecintele unor depuneri atmosferice radioactive provenite de la poligonul din Nevada, aceste depuneri continand izotopul I-131.

In 1956 existau in evidenta spitalelor 6000 de bolnavi la Hiroshima si 3000 de bolnavi la Nagasaki cu sechele dupa iradiere, care necesitau diferite tratamente, la momentul actual in lume existand aproximativ 300000 de persoane ca victime ale exploziilor nucleare.

Efectele energiei nucleare asupra mediului si omului :

Prin poluare, sau contaminare, radioactiva, se intelege prezenta nedorita sau accidentala, a materialelor radioactive, in interiorul sau la suprafata unor factori de mediu (cum sunt apa, aerul, alimentele) sau in organisme vii situatie in care se depaseste continutul radioactiv natural propriu al produsului respectiv.Una din principalele surse de poluare radioactiva a globului pamantesc isi avea provenienta in exploziile nucleare din atmosfera.

Studii recente au aratat ca datorita tuturor cauzelor    de poluare radioactiva, doza de radiatii pe cap de locuitor a crescut in ultimii 20 de ani de 5 pana la 10 ori.

Iradierea indelungata, chiar cu doze mici, poate produce leucopenii, la malformatii congenitale, pe cand iradierea cu doze mari duce la accentuarea leucopeniei, la eriteme, la hemoragii interne, caderea parului, sterilitatea completa iar in cazurile extreme produce moartea.

Printre principalele surse de poluare radioactiva se numara:

a)     Utilizarea practica in industrie, medicina, cercetare a diferitelor surse de radiatii nucleare, care, ca materiale radioactive, se pot raspandi necontrolate in mediu

b)     Exploatari miniere radioactive, la extragere, prelucrare primara, transport si depozitare, pot contamina aerul, prin gaze si aerosoli, precum si apa prin    procesul de spalare

c)     Metalurgia uraniului sau a altor metale radioactive si fabricarea combustibilului nuclear, care prin prelucrari mecanice, fizice, chimice, poate cuprinde in cadrul procesului tehnologic si produsi reziduali gazosi, lichizi sau soliziS stocarea, transportul eventual evacuarea lor pot determina contaminarea mediului

d)     Instalatiile de rafinare si de retratare a combustibilului nuclear

e)     Reactorii nucleari experimentali sau de cercetare, in care se pot produce industrial noi materiale radioactive   

f)      Centralele nuclearoelectrice care polueaza mai putin in cursul exploatarii lor corecte, dar mult mai accentuat in cazul unui accident nuclear

g)     Exploziile nucleare experimentale, efectuate indeosebi in aer sau in apa si subteran, pot contamina vecinatatea poligonului cat si intregul glob, prin depunerea prafului si aerosolilor radioactivi, generati de catre ciuperca exploziei

h)     Accidentele in transportul aerian, maritim, feroviar sau rutier a celor mai felurite materiale radioactive.

Principalele elemente ce contribuie la poluarea radioactiva sunt clasificate si dupa gradul de radioactivitate dupa cum urmeaza:

a)     Grupa de radiotoxicitate foarte mare: ⁹⁰Sr, ²²⁶Ra, ²¹⁰Po, ²³⁹Pu

b)     Grupa de radiotoxicitate mare: ⁴⁵Ca, ⁸⁹Sr, ¹⁴⁰Ba, ¹³¹I, U natural

c)     Grupa de radiotoxicitate medie: ²⁴Na, ³²P, ⁶⁰Co, ⁸²Br, ²⁰⁴ Tl, ²²Na, ⁴²K, ⁵⁵Fe

d)     Grupa de radiotoxicitate mica: ³H, ¹⁴C, ⁵¹Cr, ²⁰¹Tl

Dublarea necesitatilor de energie electrica, la fiecare 12-13 ani, a facut sa creasca brusc interesul pentru reactorii nucleari, impunand dezvoltarea centralelor nuclearoelectrice, crestere competitivitatii energiei electrice de origine nucleara si ridicarea continua a performantelor atinse de reactorii acestor centrale, ca temperatura si presiunea agentului transportor de caldura, a puterii instalate pe unitatea de masa a zonei active a reactorului. Insa fara masuri de radioprotectie corespunzatoare, reactorii nucleari pot produce si

a)     contaminarea partiala a mediului ambiant si anume

a atmosferei, prin produsele de fisiune volatile ca ¹³¹I, ¹³³Xe

a apei folosita ca agent de racire

a solului din vecinatatea care se contamineaza cu produse de fisiune

b)o mare cantitate de deseuri radioactive, a caror evacuare pune probleme grele

pentru a evita contaminarea mediului in care se face evacuarea.

Aceasta sursa de energie - energia nucleara - a fost adusa la cunostinta omenirii prin forta distructiva si va fi multa vreme privita cu teama si suspiciune, intampinand destule obstacole in drumul dezvoltarii ei in scopuri pasnice. De aceea se impune familiarizarea maselor largi cu probleme nucleare, intrucat aplicatiile pasnice ale energiei nucleare se dovedesc esentiale pentru progresele si evolutia societatii umane.

Miturile energiei nucleare in Romania

Energia nucleara este un mod periculos si ineficient de a preveni schimbarile climatice.In afara de aceasta mai sunt si problemele deseurilor radioactive,riscurile de siguranta,de sanatate a angajatilor,precum si cel de proliferare nucleara si al terorismului.Avem destule cunostinte tehnologice pentru a preveni consumul inutil de energie.Ceea ce ne lipseste este vointa politica de a investi in aceste metode de protectie climatica.Schimbarile climatice deja cauzeaza o multime de pagube financiare,sociale si ecologice.Nu ne putem permite sa le trecem cu vederea.

Romania si Bulgaria se aseamana foarte mult in privinta ineficientei in productia si consumul de energie.In mod logic,ar putea reduce necesarul de energie,si elimina cheltuielile de investitie in noi capacitati de productie prin masuri simple si ieftine de eficienta energetica.Iar pentru acoperirea necesarului viitor de energie,ar putea incepe de acum un program de promovare a surselor curate si durabile de energie.Aici cele doua tari iarasi se aseamana,avand un potential considerabil de valorificare a surselor regenerabile de energie.Industreia energetica insa poare a avea un alt sistem de rationament,care ajunge sa "conduca" interesul national spre propriile profituri.