Hemodinamica: vascozitatea lichidelor, vascozitatea sangelui

Hemodinamica: vascozitatea lichidelor, vascozitatea sangelui,

Vascozitatea sangelui la temperatura de 37 C este de aproximativ 4 ori mai mare decat cea a apei, sangele fiind un lichid nenewtonian, pseudoplastic.

Sangele nu constituie o faza omogena, ci un sistem dispers heterogen, adica o suspensie de elemente figurate (celule) in plasma (solutie apoasa de electroliti, neelectroliti si macromolecule).

Procentul volumului ocupat de elementele figurate ale sangelui (marea majoritate sunt hematii) se numeste hematocrit (45% si 50%).

S-a constatat ca pentru sange dependenta dintre h si concentratia particulelor dispersate nu mai este liniara.

Valorile coeficientului de vascozitate relativa depind de diametrul capilarelor, fenomen cunoscut sub numele de Fahraeus-Lindqvist. Aceasta dependenta poate fi scrisa matematic astfel:

h = coeficientul de vascozitate masurat cu un tub de raza foarte mare, d = diametrul eritrocitelor, R = raza capilarului.

Variatia coeficientului de vascozitate al sangelui in functie de raza vasului de sange

In cazuri patologice se produc modificari, fie ale compozitiei plasmei (privind proportia diferitelor tipuri de proteine componente si/sau calitatea lor), fie a numarului si volumului elementelor figurate din unitatea de volum sanguin (modificandu-se astfel hematocritul).

Coeficientul de vascozitate relativ al sangelui creste considerabil in poliglobulie, hipertesiune, asfixie (prin cresterea concentratiei de CO2), etc.

Cresterea concentratiei de CO2 in sange determina umflarea celulelor sanguine, ceea ce are ca rezultat cresterea vascozitatii sangelui. Rezulta ca sangele venos este mai vascos decat cel arterial.

Consumul de alcool si de cafea, la fel si oboseala maresc coeficientul de vascozitate al sangelui. Cresterea vascozitatii determina o crestere a efortului inimii, efort datorat contractiilor mai puternice pentru mentinerea unui debit sanguin normal, fapt ce antreneaza o crestere a presiunii arteriale ( a "tensiunii" arteriale).

Cresterea vascozitatii sangelui conjugata cu vasocostrictia capilara in timpul iernilor geroase conduce la stagnarea circulatiei periferice, care poate fi urmata de necroza tesuturilor irigate de capilare, adica aparitia degeraturilor