ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944

ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944

1. Istoriografia romaneasca despre actul de la 23 august 1944
2. Cadrul intern si international
3. Evenimentele de la 23 august 1944
4. Ecoul si urmarile actului de la 23 august 1944
5. Participarea Romaniei la razboiul antihitlerist

Istoriografia romaneasca despre actul de la 23 august 1944

Inlaturarea guvernului antonescian constituie apogeul desfasurarilor de forte dintre anii 1941-1944, pe plan intern si international. In ceea ce priveste istoriografia romaneasca si aprecierile oamenilor politici ai vremii despre acest eveniment sunt necesare cateva precizari:

la 3 septembrie 1944 Iuliu Maniu il considera "un act bine organizat, o lovitura de stat egala cu o mare revolutie" ce a avut ca inspirator pe regele Mihai;

Constantin Titel Petrescu, presedintele Partidului Social Democrat considera actiunea de inlaturare a lui Antonescu rezultatul colaborarii dintre 4 partide: PNL, PNT, PSD, PCR;

regimul comunist instaurat o data cu ocupatia militara sovietica a exacerbat rolul Partidului Comunist considerand actiunea insurectie nationala, revolutie de eliberare nationala si sociala, opera a comunistilor cu participarea colaterala a regelui si celorlalte forte politice;

o actiune initiata de regele Mihai - initiativa istorica - pentru a-si consolida puterea politica in contextul intern si international din anul 1944. Este rezultatul colaborarii cu toate fortele politice antifasciste.

Cadrul intern si international

Actul de la 23 august 1944 este rezultatul contradictiilor insumate din societatea romaneasca, care se reduc la opozitia dintre regimul totalitar si democratie. Factori obiectivi si subiectivi au contribuit la colaborarea intre fortele politice, rege si armata in vederea luarii acestei decizii. La 21 martie 1944 Iuliu Maniu si C.I.C. Bratianu, printr-un memoriu cere lui Antonescu iesirea din razboi. Aceste actiuni erau urmate de contacte diplomatice care aveau in vedere incheierea armistitiului, contacte intre ambasadorul Frederic Nanu si Alexandra Kollontay la Stockholm. Frederic Nanu propunea un acord de principiu, la 12 aprilie 1944, in urma cererii sovietice de incheiere a armistitiului, acord ce prevedea:

intoarcerea armelor impotriva Germaniei;

refacerea frontierelor din 1940 cu URSS;

plata unor despagubiri si reparatii de razboi.

In aprilie 1944 social-democratii accepta actiunea comuna cu Partidul Comunist creandu-se Frontul Unic Muncitoresc (FUM) care a publicat un manifest la 1 mai 1944. Operatiunile militare favorabile coalitiei antihitleriste si prezenta trupelor sovietice in Moldova determina colaborarea intre PNL si PNT cu FUM creat in aprilie 1944. Discutiile dintre liderii celor patru partide au dus la formarea coalitiei democratice constituita prin semnarea Declaratiei de Constituire a Blocului National Democrat la 20 iunie 1944 intre:

Iuliu Maniu - PNT;

C.I.C. Bratianu - PNL;

Constantin Titel Petrescu - PSD;

Lucretiu Patrascanu - PCR.

Discutiile din cadrul coalitiei democratice au decis: formele de lupta pentru inlaturarea maresalului, scoaterea tarii din razboi, atragerea unor conducatori militari. Desfasurarea evenimentelor interne pana la 23 august 1944:

la nivelul conducerii Partidului Comunist, in aprilie 1944 au survenit modificari. Stefan Foris a fost inlaturat cu o conducere colectiva formata din Constantin Parvulescu, Emil Bodnaras si Iosif Ranghet;

grupul de lideri comunisti care activau in URSS, Ana Pauker si Vasile Luca formeaza divizia Tudor Vladimirescu;

13/14 iunie 1944 - reprezentantii palatului si armatei au avut o intalnire conspirativa pentru stabilirea si acceptarea planului de rasturnare prin forta a dictaturii antonesciene si este creat un comitet militar;

la 15 iunie 1944 regele Mihai este de acord cu planul;

discutiile dintre Antonescu si Hitler la Rastenburg la inceputul lunii august il determina pe Hitler sa abandoneze planul Margareta II ce viza ocuparea Romaniei;

Pe plan international coalitia antifascista obtinea succese. Ofensiva sovietica pe directia Iasi-Chisinau grabeste iesirea Romaniei din razboi.

Evenimentele de la 23 august 1944

Frontul 2 ucrainian condus de generalul Malinovski a desfasurat ofensiva pe directia Chisinau - Iasi. Pe 22 august, dupa intoarcerea dupa front, Ion Antonescu dorea o reamplasare a fortelor armate pentru a rezista in fata sovieticilor pe directia Carpatii Orientali - Focsani - Namoloasa - Braila - Dunare. Tot la aceeasi data are loc si o intrevedere intre Ion Antonescu si Ion Mihalache, intrevedere care a abordat situatia din tara. Maresalul Ion Antonescu era convins ca rezistenta nu are nici o ratiune, singura solutie fiind scoaterea tarii din razboi cu acordul Germaniei. La intrevederea avuta cu Gheorghe Bratianu in dimineata zilei de 23 august, Ion Antonescu era gata sa demisioneze conditionat. Sunt discutii in ceea ce priveste momentul alegerii datei inlaturarii guvernului antonescian si evenimentele din ziua de 23 august 1944. Evenimentele din dupa-amiaza zilei de 23 august 1944 s-au desfasurat in urmatoarea succesiune:

regele Mihai il convoca pe Ion Antonescu intr-o audienta in jurul orei 16;

regele ii propune incheierea armistitiului cu Natiunile Unite;

Ion Antonescu refuza, fapt pentru care este arestat;

sunt arestati Mihai Antonescu si alti membrii ai guvernului;

Antonescu a fost preluat de comunisti condusi de Emil Bodnaras si apoi predati sovieticilor.

Pe baza programului Blocului National Democrat s-a format un nou guvern condus de generalul Constantin Sanatescu. La ora 22 este data publicitatii proclamatia regelui catre tara prin care se anunta iesirea Romaniei din alianta cu Germania si alaturarea Natiunilor Unite. La ora 23 este numit noul sef al Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail. Prin actul de la 23 august 1944, Romania devenea din nou monarhie constitutionala, suveranul exercitandu-si prerogativele pe baza constitutiei din 1923. Partidele politice si-au reluat activitatea, presa a fost declarata libera. Romania revenea pentru scurt timp la regimul democratic. Decretul regal din 31 august a creat baza juridica pentru promulgarea unor decrete legi in favoarea regimului democratic. Guvernul Sanatescu a promulgat decrete legi privind: amnistia generala, eliberarea detinutilor politici, desfiintarea lagarelor de munca, restabilirea cadrului demicratic. Armata romana, intre 23-31 august a eliberat capitala, zona Prahovei, Oltenia, Muntenia, Banat, Dobrogea. La 24 august Romania este in stare de razboi cu Germania. Hitler ordonase inabusirea insurectiei militare si formarea unui guvern condus de un general filogerman. La Viena s-a format un guvern romanesc in exil condus de Horia Sima. Schimbarea formei de guvernamant la 23 august 1944 a avut o mare importanta internationala deoarece a constituit o mare lovitura pentru Germania cu consecinte pe frontul din Balcani. Iesirea Romanie din rozboi a acontribuit la prabusirea regimului hitlerist si la scurtarea razboiului in Euroapa. La 12 septembrie 1944, Romania a semnat Conventia de armistitiu cu Natiunile Unite. Conventia impunea Romaniei conditii grele:

plata a 300 de milioane de dolari, despagubiri de razboi;

Comisia Aliata de Control sovietica supraveghe respectarea armistitiului;

Frontierea Romana-Sovietica ramanea cea stabilita in 1940;

Transillvania urma sa fie restituita Romaniei, sub rezerva prevederilor tratatelor de pace;

Romania trebuia sa participe pe frontul de vest cu minim 12 divizii.

Ecoul si urmarile actului de la 23 august 1944

Intre 24-26 august, la Bucuresti au avut loc lupte grele cu fortele germane la Scoala Superioara de Razboi, prefectura de Ilfov, bariera Rahova, padurile Baneasa si Otopeni. Pana la 28 august capaitala a fost eliberata, fiind capturati 6700 de militari germani, dintre care 7 generali si 358 de ofiteri. La 30 august patrund primele formatiuni de lupta sovietice in Bucurestiul eliberat de trupele romane. Dupa aceasta data au continuat operatiunile militare pentru eliberarea tuturor zonelor tarii. Pe Valea Prahovei sunt luati prizonieri 9000 de militari germani dintre care 147 de ofiteri si 1131 subofiteri.

Actul de la 23 august 1944 a insemnat schimbarea de regim politic, cu urmari in plan logistic pentru Germania, care astfel este lipsita de materiile prime necesare razboiului.

Pe plan militar strategic:

a modificat raportul de forte in sud-estul Europei;

a accentuat criza statelor aliate Germaniei;

a prabusit frontul de rasarit;

a dus la ocuparea militara a tarii de URSS.

Pe plan politic actul de la 23 august 1944 a dus la intrarea Romaniei in sfera de influenta sovietica si la instaurarea regimului comunist.

Participarea Romaniei la razboiul antihitlerist

Dupa eliberarea la 25 octombrie a ultimelor teritorii romanesti de sub ocupatie straina (Carei si Satu-Mare), armata romana a participat la eliberarea Ungariei, a Cehoslovaciei si la luptele din Austria.

Operatiunile militare din Ungaria:

au participat 210.000 militari romani;

au fost eliberate 14 orase si 1223 comune.

Cele mai puternice lupte au avut loc la Nyregyhaza, Debrecin, Tisa de mijloc, Miskolc, Muntii Bukk, Matra.

Operatiunile militare din Cehoslovacia:

au participat 240.000 de soldati;

au fost eliberate 1722 de localitati.

Cele mai importante lupte au avut loc in orasele Rosnava, Lucenac, Banska-Bystrica, Muntii Metalici, Muntii Tatra, Carpatii Albi, raurile Hron si Morava. Un regiment al blindatelor romanesti a ajuns pana aproape de Viena.

Bilantul participarii Romaniei la razboiul antihitlerist:

militar - Romania ocupa locul patru in cadrul Natiunilor Unite prin efortul de razboi: 37 de divizii, un ritm mediu de inaintare de 6,5 km pe zi, fortarea a 12 cursuri de apa si a 20 de masive muntoase, contributia la eliberarea a 8717 localitati, grabirea infrangerii Germaniei;

economico-financiar - efortul de razboi cifrandu-se la 1.200.000 dolari SUA, cursul anului 1938;

politic - Romania intra in sfera de influenta sovietica cu acordul tacit al Angliei si SUA;

Germania capituleaza la 9 mai 1945, act prin care inceta razboiul in Europa. Desi jertfa de sange situa Romania pe locul IV in luptele pentru infrangerea Germaniei, la Conferinta de Pace de la Paris din 1946 a fost tratata ca un stat invins, nerecunoscandu-ise statutul de stat cobeligerant. Tratatul de pace din 1947, anula dictatul de la Viena, stabilea granita cu Rusia Sovietica pe baza prevederilor din 1940 si granita cu Bulgaria, care ramanea cea din 1913.

TERMENI

Axa - nume dat de Mussolini protocolului de prietenie semnat in septembrie 1936 de catre Hitler si Ciano;

colaterala - secundara, subordonata;

a deporta - a trimite fortat pe cineva intr-o regiune indepartata ca masura represiva;

egida - ocrotire, protectie;

horthysti - denumire data celor care au sprijinit regimul fascist instaurat de amiralul Horthy in Ungaria in 1920;

insurectie - forma de lupta armata organizata, deschisa, dusa de populatie impotriva unui guvern, regim nepopular;

partide istorice - PNL si PNT, partide de traditie in istoria contemporana a romanilor;

sabotaj - impiedicarea bunului mers al unei activitati;

CRONOLOGIE

17 martie - Barbu Stirbei incepe tratativele cu aliatii la Cairo;

21 martie - memoriu inaintat de Maniu si Bratianu lui Antonescu;

12 aprilie - sovieticii cer incheierea unui armistitiu prin intermediul ambasadoarei Alexandra Kollontay la Stockholm ambasadorului Frederic Nanu;

2 aprilie - Molotov anunta nemodificarea statutului politic al Romaniei in conditiile iesirii din razboi;

mai - se pun bazele unei colaborari PCR-PSD;

iunie - se formeaza BND;

13 - 14 iunie - opozitia, palatul, armata si comunistii stabilesc formele de lupta pentru inlaturarea guvernului Antonescu;

27- 28 iulie - o consfatuire intre Lucretiu Patrascanu, Emil Bodnaras, generalul Sanatescu, Constantin Vasiliu Rascanu si Grigore Niculescu Buzesti;

5 august - ultima intrevedere Hitler - Antonescu;

15 sau 26 august - datele fixate pentru inlaturarea guvernului Antonescu;

18 august - declaratia lui Ion Mihalache privind semnarea armistitiului;

20 august - ofensiva Frontului 2 Ucrainian pe directia Chisinau-Iasi;

23 august - sedinta de guvern la Snagov;

- arestarea lui Ion Antonescu si Ion Antonescu;

- formarea unui nou guvern condus de generalul Sanatescu;

- ora 22 - proclamatia regelui catre tara prin care se anunta formarea unui nou guvern, iesirea din razboiul contra Natiunilor Unite si alaturarea Romaniei coalitiei antihitleriste;

24 august - starea de razboi intre Romania si Germania;

24 - 26 august - bombardamentele aeriene germane asupra Bucurestiului;

28 august - eliberarea Bucurestiului;

30 august - patrunderea primelor unitati sovietice in capitala;

3 septembrie - Iuliu Maniu publica primele consideratii asupra evenimentelor de la 23 august;

5 septembrie - Constantin Titel Petrescu, presedintele PSD, face aprecieri asupra zilei de 23 august;

25 octombrie - sunt eliberate ultimele teritorii romanesti, Carei si Satu-Mare;

martie - ofensiva armatei germane in regiunea lacului Balaton;

iarna 1944 - 1945 - armata romana participa la eliberarea Cehoslovaciei;

6 iulie - regele Mihai este decorat cu Ordinul Victoriei de catre Prezidiul Sovietului Suprem al URSS (cea mai inalta distinctie sovietica).

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Participarea Romaniei la primul razboi mondial este reflectata in lucrari cum sunt: Constantin Kiritescu, Istoria razboiului pentru intregirea Romaniei, 2 vol., Bucuresti, 1989, si Victor Atanasiu, s.a., Romania in primul razboi mondia1, Bucuresti, 1979.

Lupta pentru unitate nationala este prezentata in lucrari ale unor istorici romani cum sunt: Stefan Pascu, Faurirea statului national unitar roman, 2 vol., Bucuresti, 1983, (ofera o istorie a miscarii nationale in Transilvania), Liviu Maior, Miscarea nationala romaneasca din Transilvania, 1900-1914, Cluj-Napoca, 1986, trateaza politicile militante ale Partidului National Roman. Unirea Bucovinei si Basarabiei sunt reflectate in lucrarile lui Ion Nistor si Petre Cazacu: Ion Nistor, Istoria Bucovinei, Bucuresti, 1991, P. Cazacu, Moldova dintre Prut si Nistru, Iasi, fara data.

Obiectivele politicii externe romanesti - apararea independentei si crearea unui stat national reintregit - sunt cercetate din unghiuri diferite de Gheorghe Cazan si Serban Radulescu-Zoner, Romania si Tripla Alianta, 1878-1914, Bucuresti, 1979, si Vasile Vesa, Romania si Franta la inceputul secolului al XX-lea, 1900-1916, Cluj-Napoca, 1975. Lupta pentru Unitate Nationala din 1918, a constituit subiectul urmatoarelor lucrari: Stefan Pascu, citat mai sus, pentru Transilvania, si Stefan Ciobanu, Unirea Basarabiei: studiu si documente, Bucuresti, 1929, si Ion Nistor, Unirea Bucovinei cu Romania, 28 noiembrie 1918: studiu si documente, Bucuresti, 1928. In legatura cu Conferinta de Pace de la Paris, vezi: Gheorghe I. Bratianu, Actiunea politica si militara a Romaniei in 1919, Bucuresti, 1940.

Confruntarea de idei privind evolutia economica sociala si politica dupa primul razboi mondial a constituit subiectul urmatoarelor lucrari: Z. Omea, Traditionalism si modernitate in deceniul al treilea, Bucuresti, 1980. Antologia realizata de Iordan Chimet prezinta aceasta ampla dezbatere de idei: Iordan Chimet, Dreptul la memorie, vol. 4, Cluj-Napoca, 1993; Dumitru Micu analizeaza traditionalismul in "Gandirea si gandirismul". Bucuresti, 1975; Z. Ornea, Taranismul: studiu sociologic, Bucuresti, 1969; Mircea Vulcanescu, Nae Ionescu, asa cum l-am cunoscut, Bucuresti, 1992; Stefan Paun, Sistemul politic al Romaniei in sec. XX. Evolutia Partidului National Liberal in perioada 1918 - 1928, Editura Fundatiei Culturale "Dimitrie Bolintineanu", Bucuresti, 2000.

Interesante sunt si lucrarile lui Nichifor Crainic si Virgil Madgearu: Nichifor Crainic, Puncte cardinale in haos, Bucuresti, 1936, si idem, Ortodoxie si etnocratie, Bucuresti. 1940, si Virgil Madgearu, Agrarianism, Capitalism, Imperialism, Bucuresti, 1936.

Aspectele politicii interbelice sunt reflectate in lucrari reprezentative: I. Ciuperca. Opozitie si putere in Romania anilor 1922-1928, Iasi. 1994; Anastasie Iordache. Ion I. C. Bratianu, Bucuresti, 1994; Ioan Scurtu, Istoria Partidului National-Taranesc, Bucuresti, 1994; Francisco Veiga, Istoria Garzii de Fier, 1919-1941, Bucuresti, 1993. si Eugen Weber. Dreapta romaneasca, Cluj-Napoca, 1995; A. G. Savu, Dictatura regala, Bucuresti, 1970; M. C. Stanescu, Miscarea muncitoreasca din Romania in anii 1924-1928, Bucuresti, 1981. (ofera informatii); Nicolae Jurca, Social-Democratia in Romania, 1918-1944, Sibiu, 1993.

Economia Romaniei interbelice este tratata de Virgil Madgearu, Evolutia economiei romanesti dupa razboiul mondial, Bucuresti. 1940; Ioan Saizu. Modernizarea Romaniei contemporane (perioada interbelica), Bucuresti, 1991; Marcela Felicia lovanelli. Industria romaneasca, 1934-1938, Bucuresti. 1975; Dumitru Sandru ii analizeaza situatia imediat dupa razboi in ceea ce priveste agricultura, Reforma agrara din 1921 in Romania, Bucuresti, 1975; Vasile Bozga descrie Criza agrara in Romania dintre cele doua razboaie mondiale, Bucuresti, 1975; Dumitru Sandru, Populatia rurala a Romaniei intre cele doua razboaie mondiale, Iasi, 1980.

Relatiile externe in perioada interbelica sunt prezentate de: Viorica Moisuc. Premisele izolarii politice a Romaniei, 1919-1940, Bucuresti, 1991; Valeriu Florin Dobrinescu, Relatii romano-engleze (1914-1933), Iasi, 1986. Idem, Batalia pentru Basarabia, Iasi, 1991; Andreas Hillgruber. Hitler, Regele Carol si Maresalul Antonescu. Bucuresti, 1994.

Pentru al doilea razboi mondial si regimul politic din Romania vezi: Constantin I. Kiritescu, Romania in al doilea razboi mondial, 2 vol. Bucuresti, 1995; A. Simion. Regimul politic din Romania in perioada septembrie 1940 - ianuarie 1941, Cluj-Napoca, 1976; Gheorghe Buzatu, Maresalul Antonescu in fata istoriei, 2 vol. Iasi. 1990, A. Simion; Preliminarii politico-diplomatice. ale insurectiei romane din august 1944, Cluj-Napoca, 1979.