Fisa de lectura "Burghezia Romana"

Universitatea Babes-Bolyai

Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii

Fisa de lectura

" Burghezia Romana"

de Stefan Zeletin

Burghezia este clasa sociala care se ocupa cu valori de schimb, adica cu marfuri si cuprinde industriasii ( cei care produc marfurile ), negustorii ( cei care le pun in circulatie ) si bancherii ( cei care contribuie cu bani la producerea si buna circulatie a marfurilor ), iar aceste trei categorii ajung stapane pe capital, de unde burghezia poarta si numele de clasa capitalista. Principalele ei caracteristici sunt schimbul ( economic ) si libertatea ( social- politic ).

Termenul de burghezie este in stransa relatie cu cel de libertate de unde deriva notiunea de partide liberale ca partide apartinand organelor de lupta politice care umblau cu marfa, ideologia acestora fiind liberalismul.

Orientul a fost cel care a starnit Europa sa dezvolte aceasta notiune si in special schimburile comerciale dintre aceasta si Asia stabilite de prima intentie cu ocazia cruciadelor. Faptul ca marfurile orientale erau platite cu bani sau metale pretioase i-au facut pe europeni sa produca marfuri pentru schimb si astfel a luat nastere burghezia europeana. Revolutia din secolele XV si XVI a dat nastere capitalismului si totodata amuncii pentru marirea la infinit a sumei de bani pe care o castigau in urma vanzarilor si anume, capitalul. S-a produs si o schimbare geografica, dinspre sud spre nord cel mai plauzibil motiv fiind acela ca si evreii au migrat in aceasta directie ducand cu ei averile lor insemnate, deci prosperitatea economica. De activitatea economica a acestora, camataria, precum si de expansiunea capitalismului englez este strans legata originea burgheziei romane.

Fazele istorice ale dezvoltarii burgheziei sunt mercantilismul, liberalismul si capitalismul ( imperialismul ). Dar cercetarile lui Hilferding arata ca e in natura burgheziilor intarziate de a sari peste faza liberala si a trece de la mercantilism la capitalism, orice popor folosindu-se de capital strain in construirea si consolidarea burgheziei si, de asemenea de educatia economica de la scolile lor.

Procesul de nastere al burgheziei seamana cu un cerc care se largeste mereu, ajungand sa cuprinda regiuni tot mai vaste ( exemplu: de la zidurile cetatii se extinde la sate, apoi la marginea oraselor ) pregatind baza statelor moderne. In cazul Romaniei acest proces de modernizare a pornit din suferinta invaziilor marfurilor straine si nasterea urmarilor jurudice, politice si culturale. Cronologic, evenimentele s-au desfasurat astfel: un proces de invadare a tarii de burghezia straina si sub influenta ei, revolutionarea vietii economice si a organizarii sociale, si un alt proces de emancipare de sub tutela straina si transformarea intr-un nou stat burghez de sine statator.

Inceputurile revolutiei burgheze in Romania sunt marcate de revolutia economica si politica si ruina vechii boerimi si nasterea oligarhiei.

Revolutia economica dupa parerea obisnuita incepe cu anul 1848, dupa Marx nasterea burgheziei are loc atunci cand predomina comertul si se termina atunci cand predomina industria, iar Sombart afirma ca intrarea unei tari inapoiate sub influenta uneia cu capitalism inaintat marcheaza inceputul dezvoltarii ei. La fel si cu burghezia romana a carei inceput isi are originea in incheierea Tratatului de la Adrianopol si dizolvarea vechiului regim romanesc. Sub acesta din urma legaturile economice au fost destul de intense, iar Europa medievala a avut aceleasi institutii si, in linii mari, s-a indreptat in aceleasi directii, atat doar ca rasaritul a mers mai incet ca si apusul. Dupa acest tratat si Razboiul Crimeei tinuturile romanesti intra in sfera de influenta a comertului de tranzit, schimburile cu Europa ale Orientului facandu-se peste Principatele Romane. Romania si-a inceput noua era burgheza sub influenta anglo-franceza, piata austriaca neavand success. Procesul revolutei burgheze a avut la noi pasi repezi, in mai putin de noua decenii strabatand calea spre burgheziile apusene.

Revolutia politica are loc in momentul in care conflictul dintre cele doua tabere ale vechii nobilimi se adanceste si are loc ruptura in tabara conservatoare reactionara si tabara liberala revolutionara. Au avut loc si unele tendinte de unitate nationala pe teren economic finalizate prin Conventia Vamala intre Muntenia si Moldova.

Cauza directa a ruinii vechii boerimi si nastereii oligarhiei este influenta directa a capitalismului si schimbarea productiei in economie baneasca cu dezvoltarea formelor primitive ale capitalismului - economica de camata si capitalul comercial. Din conceptul de camata se naste capitalul de banca, o etapa in evolutia capitalismului roman, care se incheie cu capitalul industrial.

Era mercantilismului roman cuprinde trei faze: inceputurile mercantilismului, consecintele economice si desavarsirea.

Inceputurile mercantilismului sunt marcate de doua curente: unu zgomotos si superficial al ideilor liberale ce pleaca de la Paris spre Bucuresti si un altul tacut si adanc ce pleaca de la Londra spre Constanta, Galati, Braila. De aici schema generala a evolutiei burgheze de la comert spre industrie, de la circulatie la productie capitalista.

Urmarile economice s-au concretizat in invadarea pietelor de produse industriale straine si ritmul rapid in dezvoltare prin desfintarea meseriasilor, reducerea taranimii la semiproletarizare si foamete si transformarea claselor sociale.

Mercantilismul cere ingreunarea tot mai mare a importului marfurilor straine pana se ajunge la deznodamantul firesc: inchiderea desavarsita a tarii fata de produsele industriei straine si incercarea de a trai exclusiv prin puteriile proprii.

Evolutia capitalismului roman si prefacerile clasei stapanitoare cuprinde trei subcapitole: structura sociala a Romaniei in faza de tranzitie, noua clasa stapanitoare si baza ei economica si adaptarea regimului politic parlamentar la structura sociala a Romaniei. Primul capitol prezinta noile mijloace de guvernare ale fortei centrale - birocratia si militarismul, prima instaurata cu de-a sila din cauza ruinarii productiei orasenesti si a doua ca o consecinta a economiei banesti. Astfel, dezvoltarea capitalismului roman o slabeste doar pe pe prima, dar lasa prezenta oligarhia financiara ca putere centrala si militarismul. Al doilea subcapitol indentifica in detinatorii Marii Finante stapanitorii tarii., iar cel de-al treilea ne precizeaza ca o reala viata parlamentara presupune clase sociale deplin formate care sa isi impuna propriile interese prin partide politice. Romania s-a incumetat sa dezvolte un astfel de regim politic, dar acesta s-a prefacut pana la urma intr-un sistem de guvernare centralizatoare. La originea partidelor politice sta diferentierea vechii clase stapanitoare, si, mai precis, desfacerea boierimii in doua aripi: una reactionara ( sau marii boieri ) in urma careia a rezultat Partidul Conservator si alta liberala, ( boierii mici ) de unde s-a format Partidul Liberal.

Procesul de distrugere a vechiului regim agrar sub influenta capitalismului, urmarile acestei prabusiri asupra taranimii si cladirea unui regim nou si modern pe ramasitele celui vechi sunt parte integranta a revolutiei agrare si prefacerii clasei taranesti, proces ce este considerat din punct de vedere istoric natural, dar si rezultatul fortelor sociale care se aflau in lupta. Prin dezvoltarea vechii constitutii agrare si desfiintarea claselor ei sociale, capitalismul in forme primitive naste doua paturi sociale noi: la orase o clasa de rentieri si manufacturieri, la tara multa populatie care nu are de lucru din cauza lipsei pamantului, ambele neproductive.

Reactiunii impotriva burgheziei romane i se atribuie o caracterizare generala, niste curente si o valoare si un sens. Aceasta este de fapt contrarevolutia claselor dezmostenite ale vechiului regim agrar care duc o lupta teoretica impotriva adversarului invingator incercand o propaganda stiintifica, filosofica si literara pentru a convinge lumea ca noii stapani sunt niste uzurpatori si ca vechiul regim era net superior. Deoarece clasa boiereasca s-a prabusit dupa 1864, in Romania nu a existat miscare contrarevolutionara aceasta luand doar o forma teoretica in persoana societatii literare Junimea care a deschis lupta impotriva burgheziei romane. Apare nationalismul ( desavarsit de Mihai Eminescu ) , in cadrul caruia studiul trecutului se transforma in idealizarea lui si degradarea prezentului. Aceste curent fiind sustinut de personalitati importante s-au dezvoltat si altele reactionare cum ar fi poporanismul si socialismul. Pentru ca era intrebuintata ca o arma de lupta si ca un mijloc de a contraataca adversarul reactiunea romana n-a putu crea culturii noastre baza istorica pe care este indrumata in era burgheza cultura oricarei tari.

Romania, trecand printr-o prefacere analoaga statelor apusene are un spirit public analog: rasufla ura impotriva afacerilor, a negotului si dragoste pentru taranime, iar din acest spirit au luat fiinta si s-au raspandit toate curentele noastre reactionare.

O cultura noua va fi posibila in Romania atunci cand revolutia economica va fi dublata de cea sufleteasca.